1,915 matches
-
subalterni sunt foarte mari, comunicarea dintre superiori și inferiori are un caracter formal, stilul de conducere în instituții este autoritar și paternalist. Inegalitatea este statuată prin doctrinele economice (ierarhie, stratificare), politice (oligarhie, autocrație, schimbarea sistemului prin revoluție) și religioase (supunere, contemplare). În culturile în care distanța față de putere este mică, indivizii consideră ierarhia o structură care asigură buna funcționare a societății și au conștiința posibilității de a accede în poziții de putere prin merite personale sau de a contesta deciziile șefilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
străzile Varșoviei nu mai este un viciu, ci o formă voioasă de disidență. În căutarea unor bucurii comune Am putea spune că bucuria avea, în Est, alt regim temporal decât în Vest. Vestului i se potrivește definiția carteziană a bucuriei: „contemplarea unui bine prezent” (Pass. an., II, 61, 93). Dar în Est tocmai prezentul, imediatul, erau lipsite de conotația bucuriei. Singura specie de bucurie asociabilă frecvent prezentului era aceea, deja menționată, a bucuriilor negative: un rău anticipat crea probabil întîrzia să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
trebuie tulburată este datoria oricărui bun musulman, ca și înscrierea în ritual prin pelerinaj. Dimpotrivă, în hinduism, sursa cunoașterii și a înțelepciunii este noncuvântul, adică meditația și introspecția, iar pentru budiști cuvântul este o iluzie, în timp ce viața corectă, gândul bun, contemplarea și meditația îi ajută pe credincioși să se ridice deasupra suferințelor din lumea fizică. Confucianismul pune cuvântul de duh, proverbul și aforismul în slujba armoniei sociale și a demnității umane. Exerciții și aplicații 1. Comentați comparativ citatele următoare: „Interdependența dintre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); umană (2); univers (2); viața (2); Adam; Adi; admirație; ador; aer liber; aer proaspăt; anotimpuri; aprigă; armonioasă; așezat; aventură; banal; biologic; biologie; bogată; bogăția; bogăție; bună; bunăvoință; caif; cal; calmitate; călcată; căldură; căpriță; ce ne înconjoară; cîntec; climă; colorată; contemplare; continuare; copilărie; culori; cultură; curățenie; dar; decor; doarme; ecologie; ecologism; esență; exuberanță; fabulos; faună; fel; fericire; fire; fizică; floră; frunză; frunze; fură; gemeni; grătar; iarnă; ideală; inima; instinct; iubire; iubirea; izvor; începuturi; înconjoară; îngrijită; judecător; karma; lac; liniștită; loc; lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a urmări (2); urmărire (2); ușor (2); veghea (2); absent; aburi; admirație, atenție; afară; agale; aiurea; amuzant; analize; aprobare; atingere; auzi; bănuială; beli ochii; binecuvîntare; blînd; bogat; bucuros; ceai; chiorî; ciment; cita; cîmp; clarifica; compătimi; conexiune; confuz; constelație; a contempla; contemplare; creier; crunt; cuceri; a cugeta; cunoaște; cunoștințe; curat; curios; dar; deasupra; deochea; deosebit; în depărtare; descoperire; în deșert; drum; dureros; energie; a examina; în față; femei frumoase; femeie; fereastră; după fete; fete; film; fix; fixa; flori; fluturi; frumosul; furios; geam
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); plictiseală (2); plictisit (2); pe podea (2); relaxa (2); repaos (2); scula (2); stat (2); sus (2); vacanță (2); activitate; adesea; adunare; aiurea; alerga; amuțea; Ardeal; asfalt; seașază; ață; baltă; bătrîn; bunic; calm; calmare; casă; călătorie; comod; comportament; confortabil; contemplare; cui; cuțit; dement; divan; domol; dorește; dormea; a dormi; dragoste; ea; efort; eveniment; a nu face nimic; fior; frumos; fugea; pe fund; pe genunchi; gîndire; inactivitate; indiferență; închisoare; liniștită; loc; în loc; pe loc; locuință; locului; lucra; lucru; mare; la masă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pentru crearea unor ființe, în special a unor animale. Pe de o parte, utilizează potențialul teleroboticii în instalații artistice, oferind posibilitatea utilizatorilor Internetului să facă acțiuni care au rezonanță fizică într-o galerie situată la distanță. În cadrul acestora, pasivitatea și contemplarea estetice cedează locul interactivității și teleprezenței, proximitatea și distanța, absența și prezența devenind concepte interșanjabile și fluide. Pe de altă parte, evidențiază interacțiunea dialogică dintre diferite specii, reconsiderând noțiuni ale identității umane, ale subiectivității biogenetice și ale responsabilității pentru celălalt
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a ambiguității optice, spațial-tridimensionale, și pe generarea procesului de imersie corporal-senzorială a participantului într-o lume a virtualității, în special prin interfața respirației și a balansării trupului. Imaginea întrupată și spațializată este explorată, în aplicațiile artistei, prin procesul optic al contemplării interactive a lumii și prin navigarea virtuală cu ajutorul întregului corp în spațiul simulat (vezi Hansen, 2001, pentru o interpretare a modului de integrare perceptivă a participantuluiă. Intenția acestor instalații este, prin urmare, una dublă. Pe de o parte se dorește
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
îi poate dăuna. Alte componente psihice sunt, de asemenea, prezente în organe: • limpezimea judecății: inimă; • memorie: inimă - rinichi; • concentrare: inimă - splină; • capacități senzoriale: auz și vedere, inimă - rinichi; • capacități senzoriale: simțul tactil, olfactiv, inimă - plămâni; • capacități senzoriale: gust, inimă - splină; • contemplare, reverie: splină; • imaginație: inimă - splină; • planificare: ficat; • punerea în practică a deciziilor: vezica biliară; • plăcere în general: toate organele. Pe scurt, putem spune că echilibrul emoțional al individului este produsul echilibrului funcțional al organelor sale și al activității sale psihice
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
căci Cioran se caută, se descoperă, se instituie, mereu altul, în contradicție cu sine, negându-se chiar. Miza nu este explicarea, căci orice explicație înseamnă o simplificare, cât proiectarea în echivoc. Situarea în prezent și deopotrivă într-un timp al contemplării prezentului, asumarea sinelui și deopotrivă pulverizarea lui, iată traiectul continuu pe care se mișcă Cioran, într-un zig-zag care, pulverizând sensul, îl și recuperează. În treacăt fie zis, elocvent statutul interviurilor: monotoniei întrebărilor, care poartă adesea în ele un răspuns
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
frivol pe care l-am găsit, pe când a fi ros de îndoieli în spațiul valah e de-o tristețe fără soluție” (2decembrie 1946 Ă 484). Altfel zis, cadrul parfumat și frivol oferă pentru un sceptic soluția exhibării de sine, a contemplării în decadență. Parisul nu doar consacră, ci și vindecă, chiar dacă într-un fel care însemnă împingerea bolii până la limitele neputinței. Un motiv în plus, poate singurul cu miez, ca Cioran să iubească, în secret, Parisul. Fapt confirmat de o scrisoare
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
De fapt, a fost orice în afară de asta; căci anxietatea mi-a fost tovarăș fidel de când m-am născut” (6 martie 1972 Ă 137). În fapt, marele vis al lui Cioran este să uite. Să se uite. Una dintre soluții e contemplarea mării până la pierderea sinelui. Alta e munca. Uneori invocată ca terapie, muzica: „Eu nu fac nimic bun, ascult toată ziua Schubert, Schumann, Brahms, mai ales Brahms; el e furnizorul meu de melancolie (parcă mai aveam nevoie!)” (24 noiembrie 1981 Ă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
unor idealuri, nu mai aderă la nimic. De fapt, caută, ca în tinerețe, numai că pe alte căi, „detașarea de lume” și „presimțirea extatică”. În fond, de ce nu găsește Cioran în creștinism toate acestea și le găsește în muzică, în contemplarea mării sau în muncă? De ce, adică, îl găsește, cum ar spune Șatov, pe Dumnezeu în toate acestea, și nu în creștinism? Din scrisori, putem deduce un răspuns mai degrabă terestru. În 1980 îi scria aceluiași Arșavir Acterian: „Aversiunea mea față de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
gândi. Să fii un obiect care privește: atât și nimic mai mult” (I, 186) și vorbește despre intenția de a scrie un eseu despre „starea pe care o iubesc între toate, anume aceea în care știi că nu gândești. Pura contemplare a vidului” (I, 334). Cioran mărturisește într-un loc că fericirea pentru el este să umble la țară și să privească: „atât, să mă istovesc în percepția pură” (I, 360). Or, o astfel de istovire înseamnă și „indiferența față de mântuire
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
din istorie în simboluri cu sensuri multiple, generate de un conținut nou și o formă nouă, în care descoperim supraviețuind formele vechi, modificate însă în noul context. În această vastă mișcare poetică, încercăm să cercetăm spre ce se îndreaptă poezia. Contemplarea noastră descoperă un fenomen de largă cuprindere și cu o varietate de manifestări. Este perioada ce se caracterizează prin atenția la cuvânt, la metafora legată în semnificații simbolice adânci și inedite; este perioada preferințelor stilistice, a senzațiilor de mister, rodul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la care de fapt poeta ne tot anunță că a renunțat: "Dar n-am fost decât un cal închis în grajd,/ Unde am sfărâmat paiele mele încete,/ Unde mi-am golit urechile/ De sunete văratice și pofte firești,/ Iernând în contemplarea oboselii/ tot mai rotunde din capul meu...". " Dar n-am fost decât an cal adormit/ cu pielea sfârâind de aripi și de spume/ acoperit de mânjii mărunți din vis." Visează o lume în care să evadeze, pentru că aici, săraci în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
l-a perceput. Obiectele devin independente, suspendate, singura relație între ele este ochiul care le leagă parcă într-un nou început: "Se arată fulgerător o lume/ mai repede chiar decât timpul literei A/ Eu știu atât că ea există". Poemul "Contemplare" ne trimite la "Lauda somnului" a lui Lucian Blaga și anume la poemul "Somn" sau la "Fum Căzut", în care obiectele sunt prefăcute parcă în absențe, izolat dispuse, în stare de inerție: "Cu mișcări oprite ades/ văd bolți prăbușite în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pasiunea. Dincolo de pasiune este iubirea, dincolo de iubire, prietenia, dincolo de prietenie, cunoașterea de sine. Dincolo de cunoașterea de sine, Nimicul; dincolo de nimic, Totul; dincolo de Tot, oglinda propriului nostru chip. Iubirea supremă să-ți contempli propriul chip. Contrariul narcisismului, care nu este decât contemplarea unei măști... Adevărata noastră față este cosmică. De aceea, orice altă mască este comică, tragică, tragi-comică, sau chiar neclintită." (Basarab Nicolescu, Teoreme poetice) Vineri, 1 februarie, 2008 Consiliu, mare consiliu profesoral și mai ales foarte, foarte lung. Sfârșit de semestru
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de a rămâne pe scenă. Pe cât de amar gustul și intensă drama, pe atât de caraghioasă forma ei în plan concret. E un bufon ca aceia din textele lui Shakespeare, o paiață înțeleaptă care îndărătul fiecărui giumbușluc ascunde singurătate și contemplare a singurătății, dar și dorința nemărturisită de comuniune și de completare. Apariția Sufleorului (Marian Râlea) îl întremează și-l animă. Urmează să-și joace ultima carte, rolul vieții lui, toate rolurile deodată, doar să joace și să fie văzut! Doar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aparține și regizorul Andrei Zviaghințev, cel care îi și dă o expresie adecvată. Întrebat fiind în ce fel a fost influențat de Tarkovski, Zviaghințev insistă asupra atitudinii față de ritm și de curgerea timpului: Spectatorii sunt atrași către un cadru prin contemplare, fără grabă. Sigur, mulți pot spune este o abordare stilistică ce nu mai corespunde sensibilității spectatorului de azi. Eu zic că, indiferent de felul în care ne adaptăm la vârtejul cotidian, structura noastră profundă nu se modifică în decursul câtorva
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
imaginea stilizată a unui univers ostil, străin și agresiv, aparținând preatârziului și departelui: Era întuneric, ploaia bătea departe, afară / Și mă durea mâna ca o ghiară / Neputincioasă să se strângă / Și mam silit să scriu cu unghiile de la mâna stângă. Contemplarea acestui tragic univers, în care omul este prizonier fără șansa evadării, provoacă acea suferință care se cere exprimată în cuvânt. Opțiunea finală a eului poetic (Și mam silit să scriu...) echivalează cu un act de revoltă, cu un gest de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ce figurează metaforic absurdul lumii. Cu fața spre mare (iluzia libertății), Iona se află, fără so știe, în gura imensă a balenei, captiv în plasa rutinei cotidiene, în automatismele de ființă socială (ale profesiei și ale responsabilităților de pater familias). Contemplarea și visul sunt tentative ale evadării din mediocritatea și absurdul realității. Se configurează astfel un prim conflict existențial, între real și ideal, pe care Iona îl depășește prin joc, prin simularea unei alte realități: pescuiește în acvariul adus de acasă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
impun doar printr-o gândire originală. Este nevoie de altceva în realitate, de o necesitate umană pentru ca o respectivă idee să prindă contur social, istoric, politic. Ideile sunt derivate din masa acțiunilor, faptelor, evenimentelor. Ele sunt posibile tocmai printr-o contemplare a evenimentelor 211. A gândi cu istoria este și dincolo de concepția lui Platon, conform căruia ideea se află la temelia oricărei realități. Pentru hermeneuți, ideile sunt importante, la fel decelarea lor din structura realului. Pentru istorici, Ideile devin importante numai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
viziuni insolitate, aceea care decupează în planul lumii o perspectivă individualizatoare. Narațiunea, efortul povestitor și interpretativ îmbracă forma unei aventuri / mărturii în lumea cunoașterii ...lumii, cu tendințe nu imediat perceptibile, imprevizibil individuale, cu efectele distanțării și ale deformării, sau ale contemplării contururilor sub lupă. Romancierul favorizează constant expresia unei atari "modificări" personale (imaginare) a unghiului sub care o inventată realitate se înfățișează privirii, acordînd spații întinse analizei reactivității subiective și înțelegerii obiectului. Deși nu pare evident, această amprentă a inteligenței fantasmate
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
curată și a așteptat momentul potrivit pentru a arunca restul la coșul de gunoi, nu foarte departe de piciorul lui. Prilejul i s-a ivit cînd bătrînul, într-un moment de mărinimie, s-a îndurat să-și întoarcă ochii din contemplarea fiului și i-a vîrît în rucsacul de călătorie o sticluță de două sute de votcă, pe care o cumpărase special pentru Radu și cîteva bancnote mototolite. Poate i-a făcut și vama, prea s-a holbat înăuntru. Radu își pregătise
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]