1,993 matches
-
după cum mai exista un grajd ce putea adăposti 7 - 8 cai, și o șură pentru căruțe. Hanul desfăcea către clienții săi permanenți sau ocazionali, în medie 250 de vedre de vin și 9,5 vedre de rachiu. «Onor» conții și contesa nu locuiau aici, ei aveau domicilul fie la Cluj, la Oradea, fie la Budapesta, fie la Viena sau în alte mari orașe de pe întinsul imperiului. Aveau în schimb oameni de încredere care le administrau averile obținând randamente ce dădeau satisfacție
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se face cunoscută), nu e decât o apologie a acestor tendințe afective, o legitimare a lor. O justificare a asprimei cu care sunt tratați cei care nu pot fi iubiți. Fecunda scriitoare și jurnalistă franceză Gyp (sub adevăratul ei nume, contesa de Martel de Janville) spunea odată de demult (nu-mi mai aduc aminte cu ce ocaziune), pentru a explica și caracteriza aversiunea sa față de evrei: "c'est une question de peau". N-am prea înțeles formula aceasta, dar presupun că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
vitejie pe care le-ar săvârși pentru ea. Era atât de mândru de toate astea, încât nu vedea că erau cu neputință de dus la îndeplinire, deoarece doamna aceea nu era o doamnă de o noblețe oarecare; nu era nici contesă, nici ducesă, ci de un rang mult mai înalt 1. 7. Totuși Domnul îl ajuta, adăugând la aceste gânduri altele, izvorâte din ceea ce citea. Astfel, citind viața Domnului nostru și viețile sfinților, se oprea să cugete și să-și spună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
multe femei evreice, unele dintre ele fiind mai frumoase decât orice altă femeie pe care am văzut-o vreodată. Ele purtau veșminte atât de elegante și erau Împodobite cu lanțuri de aur și inele cu pietre prețioase, Încât unele dintre contesele noastre engleze ar rivaliza cu greu cu ele. Rochiile lor aveau trene lungi și minunate, ca acelea purtate de prințesele care au servitoare a căror singură Îndeletnicire este de a le purta trena. Aceasta demonstrează marea bogăție a unora dintre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la cunoașterea reciprocă a marilor valori literare din cele două țări. A tradus din literatura polonă: Povești nemuritoare 10, Ed. Tineretului, București (1969); Basme polone, Ed. Ion Creangă, București (1970); Gânduri nepieptănate de Stanislaw Jerzi Lec, Ed.Junimea, Iași (1971); Contesa Walewska și Napoleon de Marian Brandys, Ed.Junimea, Iași (1973); Marysienka și Sobieski de Tadeusz Zelenski Boz, Ed. Junimea, Iași (1980). În 1977 a publicat, la Editura Minerva, București, ediția îngrijită și adnotată a volumului Scrieri de Spiridon Popescu. Teza
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ea. Atunci cînd se suie în pat cu el, toată curtea de la Versailles e prezentă (cardinalul îi mai binecuvîntează o dată înainte de a se retrage). Atunci cînd deschide ochii de dimineață, prima persoană pe care o vede este înfricoșător de pompoasa contesă de Noailles (Judy Davis), venită să se asigure că peste noapte au început activitățile cuvenite de perpetuare a monarhiei franceze. N-au început și nici nu vor începe pînă hăt, peste vreo șapte ani din motive ținînd nu de impotența
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a fost să scoată degajat o țigară „ambrată“ dintr-o elegantă tabacheră de argint, invitându-mă să remarc pe partea interioară aurită formula 3 x 4 = 12, gravată În amintirea celor trei nopți pe care le petrecuse, În sfârșit, cu contesa G. Acum era Îndrăgostit de tânăra soție a unui bătrân general din Helsingfors și de fiica unui căpitan din Gatcina. Am asistat cu un fel de disperare la fiecare nouă desfășurare a stilului lui de om de lume. „De unde pot
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
gândurile mele hoinăreau În altă parte: la Zina și Colette, tovarășele mele de joacă de la mare; la nărăvașa Louise; la toate fetițele cu obraji rumeni, cu eșarfe cu fundă pe șolduri, cu păr de mătase, de la petrecerile festive; la languroasa contesă G., doamna vărului meu; la Polenka zâmbind În agonia ultimelor mele vise - toate se contopeau pentru a alcătui o persoană pe care n-o cunoșteam, dar pe care urma s-o cunosc În curând. Îmi amintesc un anumit apus de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În boli de plămâni, adoptase travestiul unui medic, fără a-și schimba numele („simplu și elegant“ - cum ar fi spus un comentator de șah despre o mutare corespunzătoare pe tablă). Locuiam Într-o vilă discretă pe care o prietenă generoasă, contesa Sofia Panin, ne-o pusese la dispoziție. În anumite nopți, când se Întețeau zvonurile despre apropierea unor asasini, bărbații familiei făceau cu rândul de pază. Umbrele zvelte ale frunzelor de leandru se mișcau cu prudență În adierea brizei marine de-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de mare tonaj peste un lac - nu destul de - înghețat și de fetița moartă, la un an, a Anei Pauker, despre care citise și a cărei soartă îl impresionase în mod deosebit, până la a se ruga pentru ea, ca Lebedev pentru contesa Du Barry, de un trecător bucureștean pe care cu ani în urmă îl simpatizase subit zărindu-l pentru o clipă etc.) și că la rându-i, recunoaște, cunoaște multă lume (printre care pe Fiodor Mihailovici, care însă nu prea are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Rydin de la Femina (cu fotograful) vor să vină la mine pentru un interviu. Sunt asaltată de atenție, golită de energie, dar trebuie să fac totul pentru promovarea cărții. Din nou cu Boni (Herlin) la masă, făcându-mi confesiuni: mama lui (contesa) i-a interzis când era copil să creadă în Dumnezeu și să privească oamenii în ochi. Spunând aceste cuvinte mă privește plin de panică în adâncul ochilor. Telefonul sună și răspund: Lionel, de la Bruxelles, povestind că mi-a trimis din
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
meu. Boni (Herlin) a venit în vizită, era melancolic, cu acei ochi albaștri ai familiei venind direct din Gustav Vasa. Mi-a povestit deodată că în copilărie, după moartea tatălui său, îi era imposibil să adoarmă. Bunica lui dinspre mamă, contesa, l-a sfătuit să ia binișor gândurile și să le închidă într-o cutie. Și, miracol, grație acestui „procedeu” de basm, micuțul Boni a reușit să doarmă bine! Apoi, nu știu cum, a venit vorba despre sinucidere, și Boni mi-a spus
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
senatorul Ioan Muraviov Apostol, nepotul hatmanului Dănilă Apostol. Se crede că au avut Înrudire românească, scriitorii Gogol, Dumitrașcu, Nicolaie Scerbani, Negrescul din Herson, Chiriacov din Odesa, ș.a. Dintre românce amintim surorile lui Antioh Cantemir Maria Cantemir și prințesa Smaranda Golițin, contesa Roxandra Edling născută Sturdza, Alexandrina Rosetti Smirnov, prințesa Elena Ghika Masalschi romancieră sub pseudonimul Dora d'Istria. Dintre moldovenii din stânga Nistrului s-au remarcat Iacov Hâncu (Ghinculov) profesor la Universitatea din Petersburg, Victor Grigorovici originar din Bălți, membru al Academiei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
-l ospăteze la prânz fără a-l face să se simtă stânjenit, i-a cerut să facă niște repetiții cu fiul ei Emilio, elev de gimnaziu. Probabil, în această perioadă i-a cunoscut și pe frații Perez, contele Francesco și contesele Lavinia, Bice și Maria, care vor își vor încrucișa propriile vieți cu Opera lui don Calabria într-o manieră neașteptată. A participat și el cu siguranță la prânzul pe care conții Perez îl ofereau săracilor orașului în ziua de Crăciun
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
deriva o importantă abilitate de îndrumare. Foarte mulți au fost penitenții săi, de orice categorie socială, care l-au ales de confesor: dintre aceștia, care se vor asocia lui don Calabria, îi aflăm pe contele Francesco Perez și sora sa, contesa Lavinia Perez, și domnișoara Maria Galbusera, orientați și sfătuiți de părintele Natale pentru a alege Opera Slujitorilor Săraci și ale Slujitoarelor Sărace ale Divinei Providențe. Trăia ca un sărac, într-un mediu foarte sărac. Și cu toate acestea, prin mâinile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dedice restul vieții sale în serviciul Operei. S-a adăpostit într-o căsuță, pusă la dispoziție de don Bonometti, parohul bisericii San Giovanni in Valle. Pe timpul nopții, îi ținea companie o nepoată de-a ei. După câteva luni, se prezintă contesa Lavinia Perez. Chiar ea, cea care a contrastat cu duritate decizia fratelui ei Francesco Perez. De fapt, credea că fratele ei ar fi fost plagiat ori sfătuit greșit în alegerea acelei vieți dure, nepotrivită stării sale precare de sănătate. Din
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
întregii familii Perez. Don Calabria a primit-o cu gentilețe și a ascultat-o în tăcere. Când în sfârșit a tăcut, și a ridicat ochii spre cer, și, ca inspirat, a spus: «Ce văd!». Ce vedeți, don Calabria?», întrebă curioasă contesa. «O văd pe contesa Lavinia Perez urmându-l pe fratele ei în slujirea Domnului!». «Hei nu, asta nu se va întâmpla niciodată!», izbucni contesa oripilată; și, salutând cu curtoazie, a plecat. Urcase la San Zeno in Monte cu propuneri belicoase
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Calabria a primit-o cu gentilețe și a ascultat-o în tăcere. Când în sfârșit a tăcut, și a ridicat ochii spre cer, și, ca inspirat, a spus: «Ce văd!». Ce vedeți, don Calabria?», întrebă curioasă contesa. «O văd pe contesa Lavinia Perez urmându-l pe fratele ei în slujirea Domnului!». «Hei nu, asta nu se va întâmpla niciodată!», izbucni contesa oripilată; și, salutând cu curtoazie, a plecat. Urcase la San Zeno in Monte cu propuneri belicoase, iar acum se întorcea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ochii spre cer, și, ca inspirat, a spus: «Ce văd!». Ce vedeți, don Calabria?», întrebă curioasă contesa. «O văd pe contesa Lavinia Perez urmându-l pe fratele ei în slujirea Domnului!». «Hei nu, asta nu se va întâmpla niciodată!», izbucni contesa oripilată; și, salutând cu curtoazie, a plecat. Urcase la San Zeno in Monte cu propuneri belicoase, iar acum se întorcea spre casă răvășită. I-a spus confesorului ei, părintele Natale al lui Isus, că a rămas tulburată. A căzut într-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
simplu și sărac. Și-a informat confesorul ei de pacea redobândită, mărturisindu-și dorința de a-și consacra viața Domnului, în serviciul fraților nevoiași. I-a făcut o cerere formală lui don Calabria. El, ca și cum ar fi distrat, îi spuse: «Contesă, aș avea nevoie de ajutorul dumneavoastră!». «Spuneți, părinte!». «Am rămas fără mături. Ați vrea să mergeți și să-mi cumpărați una din Piața Bra?!». Contesa, chiar dacă atunci era îmbrăcată modest, era totuși o femeie a aristocrației veroneze și era foarte
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a făcut o cerere formală lui don Calabria. El, ca și cum ar fi distrat, îi spuse: «Contesă, aș avea nevoie de ajutorul dumneavoastră!». «Spuneți, părinte!». «Am rămas fără mături. Ați vrea să mergeți și să-mi cumpărați una din Piața Bra?!». Contesa, chiar dacă atunci era îmbrăcată modest, era totuși o femeie a aristocrației veroneze și era foarte cunoscută în localurile frivole ale celei mai rafinate piețe din Verona. După o clipă de ezitare, cu fața palidă dar cu trăsăturile marcate și decise
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Verona. După o clipă de ezitare, cu fața palidă dar cu trăsăturile marcate și decise, răspunse: «Merg, părinte!». A mers, a căutat magazinul și a adus acasă mătura sub braț. Un gest eroic ce a marcat o schimbare în viața contesei Lavinia. A fost primită printre colaboratoarele lui don Calabria. A trăit într-o sărăcie absolută, fără a se plânge vreodată de greutățile și de lipsurile de tot ceea ce cândva dispunea. «Într-o zi - ne povestește don Calabria - mâncând cu plăcere
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în paradis, pentru că mă bucur de el aici pe pământ“. Și totuși - continuă don Calabria - nu existau atâtea comodități, iar de la ferestrele casei lor se auzeau anumite vorbe care te înfiorau». Medicul personal al familiei Perez a preconizat că ea, contesa, nu ar fi rezistat nici măcar o săptămână în acel loc. În schimb, în ciuda delicatei sale constituții, sora Lavinia s-a bucurat de o sănătate relativă bună și a trăit încă alți zece ani. Concurând exemplele fratelui Francesco, își alegea pentru
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ale unei Rome intime și îngăduitoare, unde seara puteai urca fără ceremonial, unde te duceau pașii sau ferestrele luminate, la acele doamne, reputate ca frumusețe și spirit caustic, pentru a face puțină conversație sau curte: Prințesa de Venosa, Ducesa Grazioli, Contesa Pasolini, Contesa Lovatelli, Donna Maria Mazzoleni... Colegul și prietenul meu, ambasadorul Laroche, a descris cu pană de maestru farmecul acestei epoci dispărute, dar vie în amintirile și regretele noastre. Cînd arșița verii îi făcea pe oameni să părăsească orașul, îndreptîndu-se
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Rome intime și îngăduitoare, unde seara puteai urca fără ceremonial, unde te duceau pașii sau ferestrele luminate, la acele doamne, reputate ca frumusețe și spirit caustic, pentru a face puțină conversație sau curte: Prințesa de Venosa, Ducesa Grazioli, Contesa Pasolini, Contesa Lovatelli, Donna Maria Mazzoleni... Colegul și prietenul meu, ambasadorul Laroche, a descris cu pană de maestru farmecul acestei epoci dispărute, dar vie în amintirile și regretele noastre. Cînd arșița verii îi făcea pe oameni să părăsească orașul, îndreptîndu-se spre munte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]