9,938 matches
-
nu mai aveau o casă, autodistrugându-se. Toate informațiile fusese false? Nu. Văzu pe ecranele scannerelor doar trei semne de viață. Proveneau dintr-un sector diferit. Pe moment se îndepărtă de ascensia dreaptă normală, Pământul se schimba: era distrus, iar galbenul continentelor se distingea perfect de negrul mărilor. Se opriră undeva pe marginea tunelului de energie, izbiți de o palmă nevăzută. * * * Dacă în zilele de început ale civilizației omenești Dumnezeu ne apărea ca ceva mai presus de forma umană, azi ne apare
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de cei plecați la muncă În Europa. Casele vechi erau tot mai căutate. Vara, În curți și grădini, se vedeau tot mai multe mașini necunoscute până atunci localnicilor. Avem scrisori din patru țări străine, Austria, Italia, Franța, Ungaria, și un continent, Australia, zicea cu mândrie Macavei, poștașul. Puține case mai aveau lacăte la porți sau geamurile acoperite cu scânduri bătute În cruce. Pentru mulți dintre noi, zicea Matei, schimbarea s-a Întâmplat târziu. Folosea dinadins cuvântul Întâmplare, căci zâmbea de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
palmă deasupra pământului. Apoi și mai sus. Era ca o țestoasă albă Înotând visătoare În apele albastre din Galapagos: era un zeu gras, bătrân și alcoolic, care făcea cu ochiul lumii Întregi Între două sughițuri; era o țară săracă fără continent; un trup fără consistență; un contur; o părere. Dădu un ocol larg În jurul lampadarului, reproșându-și că Își pierduse Încrederea În minuni. Zbura legănat ca un avion ce salută mulțimea la un miting aviatic. Înainte de a se despărți pentru totdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu osteneală se dobândește, pe drumuri nu se găsește. Iată încă un lucru pe care-l ador în mod special la Clio Aames; îi place să râdă de joggeri. Și în Naxos sunt joggeri. Temperatura atinge patruzeci de grade pe continent și nici aici nu-i mai răcoare și totuși... plaja e plină de ei. Lui Clio îi place să spună „aiurea“ și uneori să-i arate cu degetul atunci când trec pe lângă noi. Una dintre poveștile preferate ale lui Clio e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
carieră. În schimb, ne păstraserăm rutina aculturală a micului dejun, plajei, tavernei și barului vreme de aproape trei săptămâni - Dacă mai văd vreo oală de lut veche, o să omor pe cineva - și peste șase zile aveam să străbatem apele spre continent pentru a lua avionul către casă. — Mă gândeam să mergem în golful animalelor, ce zici? — Ăăă, am spus. În ghid scrie că există un golfuleț izolat, cam la douăzeci de minute de mers pe jos depărtare de tabăra noastră, plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
publicitar al școlii de scufundări și mi-a vorbit într-una despre asta. În cele din urmă, am plecat de pe Naxos cu câteva nopți mai devreme ca ea să se poată duce și să facă o încercare în drum spre continent. Când a venit poliția să mă caute stăteam în fața noului nostru hotel, bând o bere Amstel și terminându-mi cartea de Paul Auster. Era abia începutul serii și mă gândeam la pizza și cocteiluri și la întoarcerea, în sfârșit, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Richard Nixon 2-3 august 1969 prima vizită a unui șef de stat american în R.S.R, Președintele R.S.F. Iugoslavia, Iosif Broz Tito, Președintele R.F.G., Gustav Heinemann etc.) și cele de peste graniță ale Președintelui R.S.R., Nicolae Ceaușescu, în țări de pe trei continente: Europa, Africa și Asia, unde a avut ocazia să cunoască personal pe liderii politici din aceste țări, de la Indira Gandhi, Georges Pompidou, Anwar Sadat, Hassan al II-lea, regele Marocului, și aproape toate capetele încoronate ale lumii, inclusiv ultimul împărat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
trimis în misiune permanentă la Ambasada României din Ecuador, în calitate de Însărcinat cu afaceri a.i., unde va rămâne până în 1983. Revenit în Centrala M.A.E., va mai lucra un an în cadrul direcției care se ocupa de relațiile României cu statele continentului american, în particular, de relațiile cu Ecuador. În 1984, este dat afară din M.A.E., fără a i se comunica adevăratele motive. Acest mod de a îi îndepărta din minister pe cei considerați ca având "ceva" la dosar era
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
piața africană și în alte zone. Este necesar ca România să manifeste mai mult interes pentru dezvoltarea, în viitor, a raporturilor cu Africa, fiind pregătite peste 20 de mii de cadre africane, în care s-au investit multe resurse; pe continent se găsesc peste 30 la sută din resursele minerale ale lumii; 53 de țări, membre ale Uniunii Africane, fac parte din O.N.U.; de multe ori este nevoie de sprijinul lor în această organizație pentru susținerea candidaturilor României. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
N.U.; de multe ori este nevoie de sprijinul lor în această organizație pentru susținerea candidaturilor României. Aceasta continuă să se bucure de prestigiu și simpatie în Africa, deși au fost închise multe ambasade ale României, trebuie să revină pe continent și să se sprijine pe miile de cadre africane pe care le-a pregătit. La aceasta se adaugă și miile de cetățene românce și descendenții lor, alături de soții acestora, din care unii sunt specialiști de prestigiu, oameni de afaceri sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
structurile europene și euro-atlantice, fiind adeptul conceptului titulescian că România are nevoie de o relație de alianță în Vest și de o politică de deschidere în Est. În timpul misiunii de ambasador în Africa, a urmărit cu interes noile procese de pe continentul negru, conexiunile și paralelismele dintre prăbușirea regimurilor totalitare în țările Est-europene și criza regimurilor politice africane. Noile evoluții din Est au influențat și societățile africane. Tineretul și intelectualitatea erau principalele forțe ale înnoirii. Ca specialist în problemele iugoslave, a urmărit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
U. a punctului intitulat: "Acțiuni pe plan regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate dintre state europene aparținând unor sisteme social-politice diferite", 19 august 1960. Aducând pentru prima dată în atenția O.N.U. problematica dezvoltării colaborării pașnice între popoarele continentului european, inițiativa diplomației românești s-a finalizat prin adoptarea de către Adunarea generală a rezoluției nr. 2129 (XX), aprobată prin aclamații la 21 decembrie 1965, "Măsuri de luat la nivel regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate între state europene având
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
organizarea a numeroase vizite la nivel de șef de stat, între care: vizitele în România ale președinților Franței (Generalul Charles de Gaulle, în mai 1968, și Jacques Chirac, în februarie 1997), Portugaliei, Turciei, precum și ale altor șefi de stat de pe continentele american, african și asiatic; vizitele președintelui Emil Constantinescu în Franța (1997, 1998, 1999) și în Brazilia (2000); vizita președintelui Ion Iliescu în Portugalia (1991); vizitele la nivel de prim-ministru, cu Franța, Olanda, Turcia și Portugalia; numeroase vizite la nivel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
bilaterale și asupra situației din Orientul Apropiat, iar la propunerea Departamentului de Stat al S.U.A., "de a se face un schimb de opinii cu directorul din M.A.E. român, care se ocupă cu Africa, asupra situației actuale de pe acest continent", la 20 aprilie 1972, s-a întâlnit cu ambasadorul William Witman, adjunct al asistentului secretarului de stat pe probleme africane, venit anume, în acest scop, în România. Apreciind pozitiv întrevederea avută, diplomatul american a transmis, în noiembrie 1972, misiunii noastre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
privind "Acțiuni pe plan regional în vederea ameliorării relațiilor de bună vecinătate între statele europene cu sisteme social-politice diferite" și la adoptarea prin consens a rezoluției 2129 (XX), propusă de România și alte opt state europene reprezentând principalele structuri politico-militare de pe continent (Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Iugoslavia, Suedia, Ungaria). La sesiunea Adunării generale din 1966, diplomatul român împreună cu Roger Denorme, consilier în delegația belgiană și Anton Prohaska, expert în delegația austriacă, au elaborat un compendiu al sugestiilor și propunerilor prezentate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Hotel din New York cu participarea a peste 400 de personalități din viața politică, economică, comercială, culturală și de presă din S.U.A. Aceeași concluzie s-a desprins din participarea a peste 50 de șefi de stat și de guvern de pe toate continentele la cele trei mese oficiale găzduite de șeful delegației țării noastre la sediul Misiunii române din New York. Analist în Secretariatul O.N.U.. Ca specialist în Direcția pentru Probleme Politice a Secretariatului O.N.U., Nicolae Micu a elaborat periodic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
acestora este elocventă: emisiuni speciale la canalele 2 și 13 de televiziune, precum și la postul de radio XEX, care au cuprins alocuțiuni ale șefului misiunii, muzică românească, filme documentare; emisiune de o oră despre România a postului "Radio Noticias del Continente" în cadrul căreia a vorbit ambasadorul român; stabilirea de relații strânse cu organizația ziariștilor "Primera Plana", ambasadorul facilitând încheierea unui Protocol de colaborare a Clubului cu Consiliul Ziariștilor din România; acesta a condus la realizarea regulată a schimburilor de delegații. Pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
A.E.R."; "Politica externă a României" etc., au fost prezentate la Academia Militară, Uniunea Ziariștilor, Facultatea de istorie (București), precum și în unele din capitalele reședință de județ; Dezvoltarea relațiilor de colaborare dintre România și statele latino-americane; Evoluții pozitive în viața continentului asiatic, apărute în reviste de specialitate și publicații romanești (Revista Economică; Viața Economică; Anale de Istorie, Revista de studii internaționale etc.). In anul 1984, cu prilejul unei prelegeri ținute la Uniunea ziariștilor pe teme de politica externa, diplomatul român a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Autor a peste 200 de lucrări și articole publicate, din domeniul medicinii și al relațiilor externe. Coordonator și coautor al volumului "Informatica Medicală", editura Medicală, 1988, volum ce a primit premiul Academiei Române, în 1992. Autor al volumului "Diplomat pe trei continente", Editura România în Lume, București, 2007. După cum se poate vedea din C.V., își începe activitatea ca medic, reușind în zece ani să obțină toate calificările profesionale, de la medic specialist în medicina sportivă și ortopedie-traumatologie, asistent universitar, medic primar, iar în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pentru Relații Externe al Senatului, practicând diplomația parlamentară. După anul 2000, a activat, în cadrul Asociației "România în Lume", ca vicepreședinte cu relațiile internaționale și integrare europeană, participând la numeroase reuniuni și emisiuni de televiziune. A scris cartea "Diplomat pe trei continente" (513 pagini și 75 fotografii), apărută în Editura România în Lume, lansată la 25 octombrie 2007, al cărei rezumat este cuprins în aceste pagini. Este membru al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România. A fost decorat cu ordine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pentru Studii privind Securitatea în Relațiile Est-Vest, 1981 1986. Membru al Grupului de experți O.N.U. care a pregătit Raportul privind relația Dezarmare-Dezvoltare, 1981 1983. Invitat, în calitate de expert, la audierile publice organizate de Parlamentul European pe tema "Securitatea pe Continent", decembrie 1985. Ambasador al României în Japonia, 1986 1990. Ambasador al României în Australia, 1988 1991. Membru al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale A.D.I.R.I., din 1967. Membru al Fundației "România de Mâine", din 1991. Membru al Asociației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
american: I.R.E.X., un program de cooperare. La începutul anilor '70, a publicat o carte și mai multe studii privind securitatea europeană și a coordonat un proiect privind modele de securitate și cooperare în Europa. Calificarea în problemele securității pe continent a determinat includerea sa în delegația Ministerului de Extern român, ca adjunct al șefului delegației, la Consultările Multilaterale de la Helsinki (Dipoli), destinate pregătirii Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa C.S.C.E., consultări care debutau în noiembrie 1972. În această calitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la dezvoltarea și diversificarea raporturilor României cu aceste state. În Corpul Diplomatic din Beijing și Jakarta, a inițiat și organizat cluburi ale Secretarilor II și Consilierilor politici vorbitori de limba chineză, cu participanți din aproximativ 20 de țări de pe toate continentele. În perioada când a fost la conducerea acestor cluburi, a reușit să popularizeze rezultatele obținute de țara noastră pe plan intern și extern, să diminueze sau să anuleze unele aprecieri negative privind situația din România. Conform prevederilor cadrului juridic, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pentru încheierea de contracte internaționale (Geneva, 1973-1976): Transfer de Know-how și, respectiv, cooperare economică; Seminariile de la STROBL am Wolfgansee (Austria), în 1973 și 1974, privind stimularea și dezvoltarea schimburilor economice și comerciale între țările Europei Occidentale și țările din Sud-Estul continentului, membre ale fostului Consiliu de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.). Este membru al Asociației de Prietenie România-Africa și al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră. NICU BUJOR Născut la 3 decembrie 1932, la Brăila. Căsătorit cu Bujor Anastasia, balerină
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pe această bază, de dezvoltare a schimburilor bilaterale sunt: existența în acea perioada a 13 misiuni diplomatice latino-americane la București (12 ambasade române în țările Americii Latine), față de 7 ambasade în prezent (România are în prezent deschise 9 ambasade pe continentul latino-american); frecventele schimburi de vizite de oficialități la cel mai înalt nivel; numeroasele acțiuni culturale, științifice, economice etc. (conferințe, expoziții, seminarii, lansări de cărți ș.a.), care s-au bucurat de o bună receptivitate în rândul numerosului public participant de fiecare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]