70,327 matches
-
și sănătate În muncă; n) controlează modul de aplicare a măsurilor medicale preventive privind asigurarea stării de sănătate a salariaților expuși la noxe; o) controlează respectarea legislației privind examenul medical la angajare, adaptabilitatea În muncă și controlul medical periodic; p) controlează respectarea prevederilor legale În domeniul medicinei muncii; q) controlează respectarea principiilor de ergonomie a muncii și impune luarea de măsuri tehnice și organizatorice de Îmbunătățire progresivă a condițiilor de muncă și de reducere a efortului fizic și psihic; r) controlează
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
a măsurilor medicale preventive privind asigurarea stării de sănătate a salariaților expuși la noxe; o) controlează respectarea legislației privind examenul medical la angajare, adaptabilitatea În muncă și controlul medical periodic; p) controlează respectarea prevederilor legale În domeniul medicinei muncii; q) controlează respectarea principiilor de ergonomie a muncii și impune luarea de măsuri tehnice și organizatorice de Îmbunătățire progresivă a condițiilor de muncă și de reducere a efortului fizic și psihic; r) controlează modul În care este pregătit personalul pentru a acorda
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
controlează respectarea prevederilor legale În domeniul medicinei muncii; q) controlează respectarea principiilor de ergonomie a muncii și impune luarea de măsuri tehnice și organizatorice de Îmbunătățire progresivă a condițiilor de muncă și de reducere a efortului fizic și psihic; r) controlează modul În care este pregătit personalul pentru a acorda primul ajutor În caz de accidentare, precum și organizarea și dotarea echipelor de salvatori, pentru situațiile impuse de specificul activității sau prevăzute de lege. 4.2.3. Atribuții specifice În domeniul prestațiilor
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
vigoare; c) constată contravenții și, după caz, aplică sancțiunile prevăzute de lege; d) Înregistrează, centralizează și sintetizează informațiile referitoare la furnizorii de servicii sociale și la serviciile sociale acordate de către aceștia și gestionează Registrul electronic unic al serviciilor sociale; e) controlează, evaluează și monitorizează respectarea prevederilor legale În ceea ce privește Îndeplinirea condițiilor de acordare a acreditării furnizorilor de servicii sociale și serviciilor furnizate de acestea. 4.2.5. Atribuții specifice În domeniul incluziunii sociale: a) urmărește aplicarea și respectarea politicilor În domeniul incluziunii
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
monitorizează respectarea prevederilor legale În ceea ce privește Îndeplinirea condițiilor de acordare a acreditării furnizorilor de servicii sociale și serviciilor furnizate de acestea. 4.2.5. Atribuții specifice În domeniul incluziunii sociale: a) urmărește aplicarea și respectarea politicilor În domeniul incluziunii sociale; b) controlează modul de administrare, gestionare și realizare a tuturor programelor și proiectelor din domeniul incluziunii sociale; c) evaluează impactul politicilor și procedurilor publice implementate În domeniul incluziunii sociale, În vederea stabilirii de diagnostice și elaborarii de propuneri și recomandări de Îmbunătățire a
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
În care se desfășoară viața privată a persoanei, astfel că autoritățile pot exercita În alte condiții, mult mai permisive, controlul asupra activităților profesionale care se desfășoară În aceste sedii. In consecință, Curtea reține că activitățile pe care Inspecția Muncii le controlează nu țin de sfera privată, ci, dimpotrivă, de cea publică, vizând În mod evident ocrotirea unui interes general. Curtea constată ca intervenția din partea autorităților publice În sfera de activitate a persoanelor juridice are un scop legitim și este necesară Într-
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
formă de aripă, confecționată din material textil, care, spre deosebire de parașuta clasică, odată umflată cu aer capătă un profil aerodinamic capabil să dezvolte portanță. Pilotul atârnă suspendat sub voalura parapantei, într-un ham special, iar viteza de înaintare și direcția sunt controlate cu ajutorul a două comenzi. Se poate, astfel, plana pe distanțe variabile, în funcție de îndemânarea și simțul pilotului. Dintre locațiile cele mai cunoscute pentru acest sport, menționăm stațiunile Poiana Brașov și Rânca. Zbor cu parapanta (Brașov) Rapel (Munții Bucegi) Tiroliana (Bușteni) Rafting
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
proporțional cu capitalul angajat și controlul asupra investiției, mai ales că el este proprietar sau coproprietar al obiectivului realizat prin investiție. Investiția directă îmbină într-un mod mult mai complex plasamentul financiar cu investiția reală. Atunci când agentul emitent ajunge să controleze agentul receptor, pe lângă fluxul financiar inițial apar și alte fluxuri, multe din ele având o consistență reală cum ar fi: fluxul de tehnologie, fluxuri de forță de muncă, fluxuri manageriale și chiar fluxuri de bunuri si servicii. În cazurile în
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de somn, și așa de asemenea morții, încât, dacă mi s-ar tăia brațul din rădăcină, n-ar curge nici un dram de sânge. Dar, după cum remarca Ștefan Augustin Doinaș 32, Emil Botta dezlănțuie energiile verbale fără a le mai putea controla, la un moment dat. Somnul, spleen-ul, pe cât de inofensive păreau, pe atât de periculoase devin: Și plictiseala își înfipse colții, neurastenia începea să roadă și să destrame. (Trântorul) Somnul capătă proporții apocaliptice, ca în basmul cu pădurea și fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
lasă loc de alegere în privința consumării lor; simpla existență a unui astfel de bun poate forța indivizii să-l consume. g) Atributele comunității se referă la nivelul de înțelegere comună, similaritatea preferințelor și distribuirea resurselor astfel încât nimeni să nu poată controla situația de decizie cu ajutorul acestora (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 73-74; Ostrom, 1996, p. 57). h) Feedback între participanți. Deși condițiile fizice rămân aceleași, indivizii își pot schimba strategiile ca urmare a observării strategiilor celorlalți (Kiser și Ostrom, 2003, p.
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
din obștea orașului Câmpulung a servit drept model Codului silvic din 1910. În sânul obștilor sătești există și membri cu funcție specializată, dar ei aveau mandate limitate ca obiect și durată și erau revocabili, obștea rezervându-și dreptul de a controla permanent și direct modul în care aceștia execută sarcinile. De exemplu, cei care executau hotărârile luate de obște se numeau vechili (Stahl, 1998, vol. II, pp. 42, 52). Acești vechili, care inițial erau doar aleși sătești, devin treptat funcționari sătești
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
antichitate preoții ofereau împrumuturi țăranilor, iar unele persoane specializate în „negoțul cu bani” ofereau aceleași servicii altor categorii sociale. În timp, pe măsură ce dobântile solicitate de creditori au crescut foarte mult, cetațile grecești au început să creeze băncile publice. Conduse și controlate de agenți publici, ele funcționau pe baza unor norme ce pot fi asociate primelor reglementări statale cu privire la activitatea băncilor. Din aceeași perspectivă este de remarcat și faptul că istoria titlurilor de credit și a instrumentelor de plată, constituind elemente de
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
sub formă de voce sau fax. Accesul la servicii bancare prin intermediul unui calculator personal presupune conectarea calculatorului personal, al clientului băncii prin intermediul unei linii telefonice și a unui modem la calculatorul băncii. Comunicația și accesul la serviciile bancare sunt controlate de un program specializat furnizat de bancă instalat pe calculatorul clientului. De fapt, calculatorul clientului devine un ATM virtual. Se pot ordona plăți, se pot obține informații privind starea contului etc. Acest gen de serviciu este puțin utilizat în țara
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
de Urgență a Guvernului nr.97 privind organizațiile cooperatiste de credit, aprobată și modificată de către Parlamentul României prin Legea nr.200/2002, cu modificările și completările ulterioare. Noua legislație a dat posibilitate Băncii Naționale a României de a supraveghea și controla activitățile bancare efectuate în cadrul cooperației de credit. În conformitate cu noile reglementări, structura acestor organizații a suferit modificări în sensul că toate casele teritoriale s-au reorganizat în cooperative de credit. În esență, legea prevede funcționarea organizațiilor cooperatiste de credit în rețele
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
de credit în lipsa președintelui și în limita delegării date de consiliul de administrație; - reprezintă cooperativa de credit în fața organelor de justiție, în lipsa președintelui; - răspunde de aducerea la îndeplinire, în spiritul legii, a hotărârilor consiliului de administrație; - coordonează, îndrumă și controlează activitatea compartimentelor din subordonarea sa, conform organigramei; - execută orice alte sarcini stabilite de consiliul de administrație al cooperativei de credit, în limita prevederilor legale. C. Contabilul șef Îndeplinește următoarele atribuții principale: - răspunde de modul cum este organizată și condusă contabilitatea
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
Nuuu! mi-e rău numai când o văd...groaznic...este de pește... scâncise Andreea. Am să-ți pun foarte puțin și te rog, fără mofturi. Cu noi la masă vor mai veni Încă două persoane așa că te rog să te controlezi. Într adevăr nu după mult timp cele două scaune libere au fost ocupate de o familie, mai În vârstă. Vom merge În recunoaștere după masă, mai spusese mama, să știm să ne orientăm și să vedem câte ceva din Împrejurimi. La
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
severă a profilului, gura făcută parcă să pronunțe sentințe definitive, nu pare să cunoască destinderea unui surâs. Un chip al cărui destin se citește ca într-o oglindă. Feminitatea la ea e mai degrabă de natură interioară, în orice caz controlată de o rațiune mereu trează. La Femeia în fața oglinzii prioritatea părea a reveni problemelor individuale, la maturitate introspecția are în vedere, nu fără un gust amar, probleme ale destinului în sens larg. Nici o încărcătură emoțională nu pare a însoți, în
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
a societății românești. Scopul acestei lucrări este de a examina regimul comunist sub aspectul politicilor demografice pe care le-a pus în practică pentru a organiza și transforma societatea românească. În sensul strict al termenului, politica demografică este destinată să controleze numărul populației dintr-un anumit teritoriu sau dintro țară. În raport de obiectivul fixat, poate fi vorba de menținerea numărului populației la valorile existente la un moment dat, respectiv obținerea unei creșteri sau descreșteri a acestui număr. În politica demografică
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
face cu politici publice de intervenție întrun proces natural referitor la înmulțirea populației, asupra căruia există concepții diferite. Prin specificul lor politicile demografice pun probleme deontologice aparte: de la cerința de a nu perturba un proces vital (pentru că nu se pot controla toate consecințele) la aceea de a nu face rău cuiva. Aceasta deoarece, spre deosebire de alte politici publice, în politicile demografice domeniul de intervenție se referă la viața umană ca atare. Componentă a politicii demografice, care în cazul românesc înglobează procesul de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
confirme această impresie. Politica natalistă nerealistă a regimului comunist din România, care, în lipsa infrastructurii socio-economice necesare, a preferat mijloacele coercitive, în locul celor stimulative, pentru a obține creșterea natalității, singularizează cazul românesc în spațiul Europei Centrale și de Est. 2. Emigrarea controlată Regimul ceaușist a acționat de o manieră nivelatoare, ostilă diversității, asupra întregii societăți românești, prin încadrarea ideologică, prin represiune și control politic, fapt ce a dus la intensificarea migrației cetățenilor români, mai ales a celor ce proveneau din rândul minorităților
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
O parte din aceste motive au stat și la baza emigrării românilor, dar în cazul lor autoritățile au fost extrem de intransigente, prin interzicerea dreptului de liberă circulație în afara granițelor. Motivul a fost bineînțeles unul politic, izolând România comuniștii o puteau controla mai bine. Propaganda oficială nu mai putea fi contrată deoarece realitățile socialpolitice din țară ajungeau filtrate în mediile de informare din țările democratice. Nici în țările socialiste „vecine și prietene” nu se putea ajunge ușor. Excursiile sau vizitele în străinătate
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
odihnă pentru întreaga populație”. În realitate, scopul acestui proces intens de modernizare social-culturală a fost: constituirea colhozului urban. Construcții și apartamente tipizate (peste trei milioane de apartemente, repartizate gratuit salariațiloră; peisaj orășenesc uniformizat; populație comasată și amestecată, mai ușor de controlat, de supravegheat, de manevrat; o nivelare a gândirii și comportamentelor individuale, toți fiind supuși acelorași reguli de conviețuire. Prin sistematizare, 29 de orașe au fost dărâmate, iar alte 37 de centre urbane erau în plină amenajare în decembrie 1989. Reamenajarea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
comportamente învățate și formarea de deprinderi. Deprinderile se formează în timp, dar, o dată elaborate, conduc la realizarea unor activități cu mai puțin efort și cu un consum mai mic de energie. Acest fapt este posibil deoarece, inițial, activitatea este puternic controlată de conștiință, iar ulterior, în urma repetării ei sistematice, se formează stereotipuri care ajută la controlul controlului conștient. Pe lângă formarea și consolidarea unor deprinderi, exercițiul poate realiza și alte sarcini, precum: adâncirea înțelegerii noțiunilor, regulilor, principiilor și teoriilor învățate, consolidarea cunoștiințelor
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
individuale în vederea aplicării asupra unor noi situații-problemă, prin explorarea diverselor alternative și găsirea soluțiilor”. În funcție de relația care se stabilește între profesor și elev, se pot delimita două feluri de descoperire: descoperirea independentă (elevul este actorul principal, profesorul doar supraveghează și controlează procesul) și descoperirea dirijată (profesorul conduce descoperirea prin sugestii, puncte de sprijin, întrebării, soluții parțiale). Numită de Freinet „metoda experienței de încercare”, învățarea prin descoperire este o metodă de aflare a adevărului prin antrenarea elevilor în raționamente inductive sau deductive
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
precizează, printr-un substantiv, subiectul (ex. Lider); Al doilea vers este format din două cuvinte, două adjective care descriu subiectul (ex. Responsabil, echilibrat); Al treilea vers conține trei cuvinte, verbe la gerunziu, referitoare la acțiuni proprii subiectului (ex. Judecând, decizând, controlând); Al patrule vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimentele elevului față de subiectul în cauză (ex. Șeful este de vină); Al cincelea vers redă într-un singur cuvânt esența subiectului (ex. Om). O altă cerință esențială a metodei este
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]