4,926 matches
-
Își Îndreaptă atenția și spre facultățile de observație și de reflecție, deci, În mod corespunzător, și spre metodele raționale ale percepției și reflecției. În universități Începe să se impună predarea prin lectura textului scris Însoțit de comentarii, de exersare prin controverse (dispute), prin intermediul discuțiilor cu oponenți, la care s-a adăugat În cele din urmă și metoda demonstrației logice. Începând cu secolul al XVI-lea, profesorii universitari Întrebuințau deja curent metoda prelegerii, În timp ce studenții Își notau șipracticau zilnic lectura, se ocupau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
participanți. O contribuție remarcabilă la crearea unor situații pedagogice problematice interactive, la analiza mecanismelor sociale care au loc În cadrul acestora, a avut-o lansarea conceptului de conflict sociocognitiv, termen generic desemnând o interacțiune, o angajare activă a participanților Într-o controversă sau confruntare cognitivă generatoare de opoziții, de puncte de vedere diferite, divergente,de opinii, interpretări, soluții diferite etc. Fie că apare spontan, fie că este indus sau provocat, acesta este de natură să determine membrii grupului să depășească Împreună divergențele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unitar și organic de idei și dedemonstrații. Se pot folosi cu succes procedee ale „dialogului oratoric” (interogația și invocația retorică), În sensul că, În loc să ofere simple afirmații, profesorul formulează Întrebări și, făcând uz de argumente pro și contra, Înfiripează o controversă cu el Însuși, urmând ca tot el să dea răspunsurile cuvenite. Se pot adresa, de asemenea, Întrebări de sondaj de opinie, ad-hoc, În legătură cu cele expuse, și pe acest temei, să declanșăm un schimb de păreri, să Îndemnăm elevii să comenteze
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
8-10 minute pentru a asculta ceea ce se discută În cercul interior, a face observații despre modul cum se relaționează În cadrul acestuia, despre gradul de stabilire a consensului, despre momentul apariției conflictului cognitiv,evoluția climatului, tipului de strategii adoptate pentru rezolvarea controversei etc.; • În acest scop ei vor primi fișe de observație sau protocoale special pregătite În care se vor consemna: - modul de abordare a cazului (problemei); - contribuția fiecăruia la dezvoltarea sau rezolvarea problemei; - tipurile de reacții, comportamente, atitudini și amploarea acestora
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
educă răspunderea individuală și de grup, duce la Întărirea coeziunii grupurilor. Întrucât fiecare are ceva de transmis și la rândul lui este interesat de ceea ce au ceilalți colegi de spus, tendințele de ierarhizare se diminuează sau pot să dispară. 11. Controversa creativă sau controversa academicătc "11. Controversa creativă sau controversa academică" Spre deosebire de dezbaterea tradițională „unde se pare că cei care sunt implicați În dispute sunt interesați să câștige argumente decât să ajungă la evidențierea adevărului, controversa creativă este mai apropiată de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și de grup, duce la Întărirea coeziunii grupurilor. Întrucât fiecare are ceva de transmis și la rândul lui este interesat de ceea ce au ceilalți colegi de spus, tendințele de ierarhizare se diminuează sau pot să dispară. 11. Controversa creativă sau controversa academicătc "11. Controversa creativă sau controversa academică" Spre deosebire de dezbaterea tradițională „unde se pare că cei care sunt implicați În dispute sunt interesați să câștige argumente decât să ajungă la evidențierea adevărului, controversa creativă este mai apropiată de situațiile obișnuite de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
duce la Întărirea coeziunii grupurilor. Întrucât fiecare are ceva de transmis și la rândul lui este interesat de ceea ce au ceilalți colegi de spus, tendințele de ierarhizare se diminuează sau pot să dispară. 11. Controversa creativă sau controversa academicătc "11. Controversa creativă sau controversa academică" Spre deosebire de dezbaterea tradițională „unde se pare că cei care sunt implicați În dispute sunt interesați să câștige argumente decât să ajungă la evidențierea adevărului, controversa creativă este mai apropiată de situațiile obișnuite de viață,unde adevărul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
coeziunii grupurilor. Întrucât fiecare are ceva de transmis și la rândul lui este interesat de ceea ce au ceilalți colegi de spus, tendințele de ierarhizare se diminuează sau pot să dispară. 11. Controversa creativă sau controversa academicătc "11. Controversa creativă sau controversa academică" Spre deosebire de dezbaterea tradițională „unde se pare că cei care sunt implicați În dispute sunt interesați să câștige argumente decât să ajungă la evidențierea adevărului, controversa creativă este mai apropiată de situațiile obișnuite de viață,unde adevărul nu se află
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau pot să dispară. 11. Controversa creativă sau controversa academicătc "11. Controversa creativă sau controversa academică" Spre deosebire de dezbaterea tradițională „unde se pare că cei care sunt implicați În dispute sunt interesați să câștige argumente decât să ajungă la evidențierea adevărului, controversa creativă este mai apropiată de situațiile obișnuite de viață,unde adevărul nu se află Într-o singură parte”, așa cum arată Herreid (Negruț, Pânișoară, 2005, p. 183), motiv pentru care este nevoie de dezvoltarea unei atmosfere de cooperare, de negocieri, de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unde adevărul nu se află Într-o singură parte”, așa cum arată Herreid (Negruț, Pânișoară, 2005, p. 183), motiv pentru care este nevoie de dezvoltarea unei atmosfere de cooperare, de negocieri, de compromis. Inițiată de David Johnson și Roger Johnson (1995), controversa creativă se impune prin câteva avantaje și anume: a) generează raționamente de Înaltă calitate, stimulează implicarea și creativitatea În rezolvarea problemelor și luarea deciziilor, b) intensifică interactivitatea Între participanți și c) produce stimă de sine, competență socială și abilitate de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
distinct de cel al proprietarilor săi. La timpul prezent, teoria intenției este o teorie prin excelență singulară, ea aparține numai Și numai autorului, care indiferent de recunoaștere sau nerecunoaștere, prețuire sau neprețuire, vrând/nevrând provoacă gândirea contabilă la ebuliție Și controversă, precum Și la tratarea evaluării contabile ca un mariaj între costul istoric, valoarea justă Și valoarea de intenție; analiza pozitivă privind evaluarea în contabilitate, bazată pe teoria intenției, ipoteze Și rezolvări. Ea are ca obiect: noile cerințe ale mediului economic Și
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
fine, intră în coliziune cu moduri de a gândi și acționa democratice și responsabile din punct de vedere civic. Faptul că efectele modului de prezentare a istoriei naționale depășesc știința istorică și calitatea produselor sale este ilustrat foarte bine de controversa provocată, în 1999, de un manual de istorie care a depășit ortodoxia istoriografiei naționaliste romantice, controversă în care s-au implicat politicieni, personalități publice, Parlamentul, mass-media și ONG-uri. 4.1.2. Manualul de istorie al Editurii Sigma - radiografia unui
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de vedere civic. Faptul că efectele modului de prezentare a istoriei naționale depășesc știința istorică și calitatea produselor sale este ilustrat foarte bine de controversa provocată, în 1999, de un manual de istorie care a depășit ortodoxia istoriografiei naționaliste romantice, controversă în care s-au implicat politicieni, personalități publice, Parlamentul, mass-media și ONG-uri. 4.1.2. Manualul de istorie al Editurii Sigma - radiografia unui scandal publictc "4.1.2. Manualul de istorie al Editurii Sigma - radiografia unui scandal public" În
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
foarte duri manualul, apreciind că ar fi potrivită arderea sa în piața publică. La comentariile senatorului s-au raliat imediat liderii politici și de idei ai opoziției de atunci, dar și reprezentanți de frunte ai vieții publice. În plan parlamentar, controversa a continuat printr-o moțiune înaintată de parlamentari ai opoziției și prin două dezbateri, însumând aproape șapte ore, în comisiile de specialitate reunite ale celor două Camere ale Parlamentului. Obiectivul formal al acestor intervenții de o greutate fără precedent pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a studiat Jencks, ca elevii cu rezultate bune la testele de inteligență să beneficieze de o atenție specială din partea cadrelor didactice, ceea ce determină performanțe școlare ulterioare mai bune. Rezultatele testelor de inteligență constituie adeseori o armă sau o țintă în controversele politice care frământă societățile occidentale. Folosirea lor în astfel de scopuri dovedește o remarcabilă rezistență la critică, indicând caracterul profund al unor prejudecăți și al unor conflicte sociale. Studiile extensive ale lui Jensen (1976) păreau a da dreptate supremaționiștilor albi
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a fost neașteptat de redusă (Halal, 1984) și în deceniile următoare lucrurile nu s-au schimbat semnificativ. Explicația ar fi că discuția despre misiune are loc mai ales în momente de criză, iar în cazul în care evoluția este pozitivă, controversele privind diferitele moduri de a interpreta realitatea organizației sunt evitate cu multă grijă. În compensație, în SUA există numeroase studii privind existența unei declarări a misiunii. Uzual, numărătoarea se face pe lotul primelor 500 sau 1 000 de mari firme
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
probleme, în loc să le rezolve. Dificultatea este firească, dacă se acceptă faptul că discuția despre mediul concurențial implică o discuție despre conceptele de piață sau de industrie, ca loc de manifestare a competiției. Deja binomul piață-industrie este de natură a genera controverse. Acestea există în special între diferite categorii de economiști, în funcție de modul lor de formare profesională. În poziții extreme se găsesc adepții marketingului, care susțin ca fiind fundamental pentru concurență conceptul de piață, și adepții așa-numitei economii industriale (în engleză
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ca instrument de analiză, în pofida tuturor criticilor care i se aduc, există câteva dificultăți intrinsece. Între acestea, prima care apare este cea legată de definirea industriei, ceea ce înseamnă totuși acceptarea acestui concept ca fundament al analizei. Definiția a generat numeroase controverse prin raportarea la concepte înrudite din punctul de vedere al conținutului, ca și prin perspectivele diferite de abordare. S-ar părea că definirea industriei devine mai clară dacă se identifică unele elemente ajutătoare (Gilbert și Strebel, 1986) - a) „granițele” industriei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
liste pentru fiecare categorie de elemente. Relevanța acestora este îndoielnică, asemenea posibilității de utilizare cu un efect pozitiv semnificativ de altă natură decât cel pur psihologic al senzației de apreciere obiectivă și decizie rațională. Dacă modul de etalonare va genera controverse și semne de întrebare, varianta calitativă pare a avea rezultate mai bune în practică, în special prin prisma raportării la consumul de timp și resurse. Ultimele două decenii au adus pe piața instrumentelor de diagnoză și management și descendenți mai
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
întârziat să apară susținând că Platon, din contră, este un susținător fervent al democrației (J. Wild, J. Hallowell, Leo Strauss). În perspectiva în care în acest dialog se întrepătrund și idei etice cu cele politice, s-a dezvoltat o altă controversă cu privire la adevărata temă a operei, care susține că, de fapt Platon nu are în prim planul operei perspectiva politică, sau dacă totuși scrie despre politică, nu este decât o temă secundară și lipsită de un așa de mare interes, eticul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
asupra educatorilor, psihologilor; un alt motiv ar fi că dialogul în sine se desfășoară pe mai multe niveluri extrem de complexe și, mai mult, cuprinde câteva idei oarecum în disonanță cu epoca modernă, care nu au făcut decât să provoace numeroase controverse și pasiuni. Din cele spuse deja, devine destul de clar că nu se poate decupa mesajul lipsit de echivoc al acestui dialog, dar putem conchide, alăturându-ne propunerii lui Andrei Cornea, care, folosindu-se de analogia cu democrația, așa cum este ea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
își declină puțina înțelepciune („slabă și șovăitoare ca un vis”), laudă pe Agathon pentru înțelepciunea lui strălucită și măreață. Agathon se prinde și replică: „îți bați joc de mine, Socrate”. De ce nu ar fi în acest loc începutul discret al controversei dintre filosofie și poezie? Dovadă că Socrate, analizând ultimul „discurs-martor”, nu face decât să arate cât de eronată e concepția poetului despre Eros. Să vedem ce crede preoteasa Diotima sau poate Socrate ori, de ce nu?, Platon însuși, despre tema în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
claritatea și distincția” ideilor carteziene dar, în egală măsură nu riscă să rămână aproximată de enunțul reducționist pe care îl presupune orice silogism. Nu este vorba de a reitera aici un proiect intelectual menit să pună într-un registru căutat-original controversa clasică dintre iconoduli și iconoclaști. Vrem doar să remarcăm motivațiile comune care fac dintr-un simbol iconografic (fie el icoană ori spot publicitar) un reper „instaurativ” de sens. Simbolul iconografic se deosebește radical de simpla imagine care se pierde pe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ori cea exprimată de învățător. Crescând, elevul constată divergențe de păreri care apar între colegi sau între adulți. O dată cu vârsta de 11-12 ani, dezvoltarea intelectuală apropiindu-se de maturitate, el începe să participe la discuții. Treptat, el poate continua acasă controversa începută în clasă, devenind capabil să interiorizeze o convorbire, apoi să-și imagineze o discuție în contradictoriu. Este momentul când el poate să abstractizeze și să generalizeze în mod eficient. Gândirea abstractă se desfășoară de obicei sub această formă de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
începută în clasă, devenind capabil să interiorizeze o convorbire, apoi să-și imagineze o discuție în contradictoriu. Este momentul când el poate să abstractizeze și să generalizeze în mod eficient. Gândirea abstractă se desfășoară de obicei sub această formă de controversă imaginată, sprijinită, din când în când, de evocarea unor fapte sau fenomene concrete. Ilustrul savant H. Helmholtz povestea studenților săi că, după ce găsea soluția la o problemă, începea să-și imagineze cum ar privi-o prietenii săi (oameni de știință
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]