2,909 matches
-
continuare senin, trifoiul mirosea la fel de puternic, albinele bâzâiau. Mi-am dat seama că tata și mama nu erau singuri. Lea stătea cu fața înspre bărbatul ei. Lângă ea, era Rahela. Cele două femei își stabiliseră un fel de reguli de conviețuire în ultimii ani. Nu munceau împreună în găspodărie și nici nu se consultau una pe alta. Nu stăteau una lângă alta în cortul roșu și nici nu își adresau cuvântul direct. Nu se aflau în prezența bărbatului lor în același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
chiar atât de rău? După care Îi țineam o predică despre declinul bucătăriei franceze. - Pe vremuri, mâncai bine la orice bistrot. Poate că turismul a coborât standardele. Sau poate că dispariția țărănimii a minat bucătăria franțuzească. - Chick, una dintre plăcerile conviețuirii cu tine este că nu există subiect asupra căruia să nu poți specula. Dar se pare că ți‑ai pierdut total pofta de mâncare. Eu nu văd decât o singură explicație: ai fost atât de tensionat - supraâncordat, epuizat nervos - Încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
locul său de suferință veșnică, Iisus Hristos privește veșnic peste apele înconjurate de sălcii și bordeie. 7 februarie Mama lui Ilie rupe hârtia care se dezintegrează imediat, ca și cum moleculele s-ar mai fi ținut laolaltă doar din simpatia născută din conviețuirea comună în condiții vitrege. Din pachet răsare un teanc de bancnote purtând chipuri străine cu chelii, mustăți, bărbi, cușme, fireturi, cioc. Dintre hârtii ceva cade pe jos, un obiect mic și tare care face zgomot când lovește dușumeaua. Femeia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
expansiune și de stabilitate socială tinde să prevaleze prima modulație pozitivă. În perioadele de criză, în măsura în care își simte amenințată identitatea proprie, prevalează modulația negativă. Astăzi prevalează modulația negativă. Pentru prima dată în istoria umanității se simt amenințate bunurile fundamentale: posibilitatea conviețuirii oamenilor și însăși supraviețuirea umanității pe pământ. Atunci când se vorbește despre experiența omului, se înțelege, înainte de toate, că omul se apropie de sine și cu sine instaurează un contact cognitiv, care are un caracter experimental într-un fel continuu, și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
că gândirea iluministă îl pune în centrul ei pe individul adult, care trăiește un raport dificil cu societatea și cu instituțiile, după logica contractului. În această optică, norma morală devine competența individului, iar societatea intervine doar atunci când este în joc conviețuirea civilă. Se înțelege că viața de familie, potrivit acestei mentalități, este redusă la sfera privată în care se privește cu suspiciune la orice regulă propusă de societate. În timp ce Iluminismul exaltă rațiunea, Romantismul celebrează mitul iubirii ca sentiment și ca pasiune
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Florile dalbe... Sculați voi, români plugari; Florile dalbe... ” - Colindați, măi copii... colindați, măi, mai tare, să v-audă și Vasilica de acolo de Sus din Ceruri!... strigă Iorgu din casă, cu ochii scăldați în lacrimi. După o atât de lungă conviețuire, era cel de-al doilea Crăciun pe care îl sărbătorea singur, în casă, fără Vasilica. Era de o tristețe fără margini. C-astăzi s-a născut Cel făr de-nceput... Că v-aduc pe Dumnezeu, un Dumnezeu mititel Mititel înfăsățel
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în 1911, la Serdaru (Șendreni), în vechiul județ Covurlui (astăzi Galați), care a fost distrusă în mare parte de lucrările agricole. Chiar dacă aceste prezențe sunt rare, izolate, unele dintre ele denotă existența anumitor populații migratoare în spațiul locuit de autohtoni, conviețuirea acestora și, mai ales, contactul culturilor materiale și spirituale. Din a doua jumătate a secolului XX se constată o intensificare a activității arheologice, alături de periegheze fiind făcute cercetări sistematice (sondaje și săpături exhaustive). Ulterior, această perioadă a coincis cu apogeul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
comparativ cu prima parte a acestuia, însă acum se produc transformări decisive de ordin politic, economic, cultural și etno-lingvistic. Romanicii, iar ulterior populația veche românească, au fost nevoiți să adopte un mod de viață care să implice relații bilaterale de conviețuire umană, mai întâi cu slavii, iar mai târziu cu turanicii. Dacă perioada anterioară a fost marcată de invaziile triburilor slave (desfășurate în valuri succesive), care au creat un climat de instabilitate, pentru intervalul cuprins între secolele VIII-XI, situația se schimbă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de olar, semnalate anterior, se păstrează și după secolele X-XI. În câteva stațiuni s-a identificat și ceramică cu specific slav, la Dănești (reprezintă 15% din totalul materialului ceramic) și Simila (unde ocupă 30 % din întregul inventar ceramic), argumente în favoarea conviețuirii româno-slave. Analiza ceramicii a impus necesitatea întocmirii unei scurte statistici, bazată doar pe așezările cercetate sistematic, din care rezultă prezența tipurilor de vase și, totodată, disproporția dintre cele două categorii ceramice, specifice secolelor V/VI-XI (Anexa I, tabelul 1
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
interne, vechi forme de organizare social-economice, precum obștea sătească. Termenul de așezare medievală timpurie are la bază noțiunea mai veche, cu înțeles arhaic de sat, cunoscută încă din antichitate. Așezarea sau satul antic/medieval era de fapt un sistem de conviețuire socială, structurat pe o comunitate umană, de regulă restrânsă ca număr, formată din 20-30 de case, cu circa 80/100-120/150 oameni (potrivit unui număr minim pentru o familie, ales convențional, compus din doi părinți și doi-trei copii), care stăpâneau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ajută să înțelegem în ce constă «diferența evanghelică» când se pune problema găsirii modalității prin care cineva dorește să-și închine și să-și dăruiască propria viață. Diferența stă tocmai în decizia, liberă și trează, de a trece dincolo de orizontul «conviețuirii». Textul evanghelic continuă astfel: «Nu toți înțeleg cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le-a fost dat. Există eunuci care s-au născut astfel din sânul mamei lor, există eunuci care au fost făcuți [astfel] de oameni și există eunuci
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
dar aducea un element neplăcut. Moș Costache nu era așadar tatăl G. Călinescu fetei. Familiaritatea Otiliei cu el, satisfacția lui nu făceau parte din sentimentele nesuspectabile. Felix urî și pe Pascalopol și, deși stima lui pentru Otilia creștea pe măsura conviețuirii lui cu ea în aceeași casă, vorbele Aurichii îi răsunau în urechi: "se spun multe lucruri grozave..." - Felix, încercă Otilia să deplaseze convorbirea, ce-ai făcutcu Titi? - L-am văzut numai, și a rămas să începem după-amiază.Mi s-a
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de comuniune duce la aprofundarea unor aspecte operative ale vieții cu ajutorul unor criterii ce sunt utile pentru a concretiza dezvoltarea unei existențe dedicată altora. „Pentru a cultiva bunele relații umane, trebuie cultivate valorile cu adevărat omenești, în primul rând arta conviețuirii și colaborării frățești precum și a stabilirii dialogului cu semenii”. După ce își dau seama de propriile resurse, persoanele, încet-încet, încep să învețe să le folosească din ce în ce mai mult pentru a crește în drumul lor spre fericire, fericire ce nu trebuie sa fie
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
deci, se distinge din ce în ce mai mult de ceilalți și își completează procesul de individuare”. Această prospectivă relațională, ce se referă la procesul de formare a persoanei, nu este utilă doar pentru dobândirea anumitor standarde pro-sociale sau pentru dezvoltarea unei mai bune conviețuiri, ci caracterizează, mai degrabă, creșterea ființelor vii îndreptată spre obiective care să dea sens existenței lor în comun. Noua solidaritate care izvorăște din această realitate are ca scop readucerea umanității la comuniunea deplină cu Creatorul ei. De fapt, „orice om
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
pastorale, misionare, comunitare), acolo unde caracterele sau viziunile diferite se ceartă între ele, ajungându-se chiar și la conflicte explicite, sau mai rău, la conflicte ascunse dar care, oricum, minează fidelitatea vocațională și deteriorează în mod evident clima generală de conviețuire. Fiecare persoană trebuie să învețe să conviețuiască cu acele părți întunecate din viața ei și - atunci când pierde pe deplin sensul propriei vieți - să ceară ajutor, înainte să fie prea târziu! Referitor la acest aspect formarea la o viață consacrată în
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
anonimi, atomi sociali fără nici o legătură între ei. Sociologul german Tönnies sintetizează această mutație prin celebra metaforă a trecerii de la comunitate la societate. Mai exact, se trece de la o colectivitate caldă, naturală și spontană, fondată pe alianțe de sînge, pe conviețuirea vecinilor și coeziunea credințelor la o colectivitate rece, artificială și forțată, întemeiată pe contractul de interes, pe avantajele pe care le pot avea unii de pe urma altora și pe logica științei. Metafora a avut un ecou răsunător, căci ilustrează unul dintre
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Europa, de la Golful Finic până la Marea Neagră. Totodată, a afecta direct populația și teritoriile Basarabiei, Nordul Bucovinei și Herței străvechi teritorii românești. Această înțelegere, expresie a politicii arogante de dictat și dispreț față de soarta și viața altor popoare, față de normele de conviețuire a națiunilor civilizate, a avut consecințe care, din păcate, mai dăinuie și astăzi. Așa-numitul Pact de neagresiune încheiat între cel două regiuni totalitare ale Europei a rămas cunoscut în istorie ca actul prin care sistemele dictatoriale stalinist și hitlerist
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care să aibă o cotă-parte abstractă din dreptul de proprietate"9. 3. Bunurile dobândite în perioada separației în fapt a soților Există momente în timpul căsătoriei în care, datorită unor grave neînțelegeri intervenite între soți, aceștia se separă în fapt, întrerupând conviețuirea dintre ei. În literatura de specialitate, ca și în practica judecătorească, s-a ridicat problema dacă bunurile dobândite de soți în perioada separației în fapt alcătuiesc sau nu obiectul comunității de bunuri. Răspunsul dat acestei întrebări, atât în literatura de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și în practica judecătorească, a fost acela că bunurile dobândite de soți în perioada separației lor în fapt sunt bunuri comune și alcătuiesc obiectul dreptului lor de proprietate comună în devălmășie. Împrejurarea că o perioadă de timp soții au întrerupt conviețuirea, trăind despărțiți în fapt, între ei nemaiexistând niciun fel de relații, nu ridică prin ea însăși bunurilor dobândite de ei în această perioadă calitatea de bunuri comune, deoarece soții continuă totuși a fi căsătoriți. În consecință, aceste bunuri intră, deopotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
revine sarcina de a regândi proiectul comunitar al Bisericii în chiar aceste împrejurări, care nu suportă cu ușurință verdicte irevocabile. Oricât a fi de pravoslavnice din punct de vedere religios, societățile răsăritene n-au reușit să ofere un model de conviețuire amiabilă, în care frica și mizeria să nu concureze autocrația sau corupția, și în care libertățile individuale să nu fie interzise prin „dreptul” celui mai tare. Pe de altă parte, prosperitatea economică și relativul echilibru social obținute în Europa occidentală
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
politici cu relevanță europeană comună. În toate aceste expresii, termenul comun este utilizat tot mai des în scopul de a consolida viața comunitară europeană sub toate aspectele sale, realitate în care statele europene sunt angajate să urmeze acest tip de conviețuire, conducere și conduită europeană. Calitatea noțiunii de comun nu a fost și nu este folosită în mod întâmplător, ci ea are acoperire semantică, determinată de evoluția situației internaționale europene, când se punea problema identității europene în cadrul procesului de europenizare, avându
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a acțiunilor; ordonarea și reglarea activității prin sistemul de reguli cu rol coordonator. Tot prin intermediul acestora se produce și o mai bună raționalizare a timpului; accesul la conservarea și la transferul achizițiilor pozitive ale experienței perene dobândite în urma procesului de „conviețuire organizațională”; efortul și necesitatea modernizărilor acționale și procedurale ale activității organizației în scopul eficientizării demersurilor teleologice ale acesteia. De fapt și de drept, nevoia de eficiență reprezintă temeiul obiectiv în virtutea căruia activitățile organizate se transformă, odată cu trecerea unei perioade de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o apropiere a acestuia decategoriile sociopedagogice cu caracteristici diferențiate, potrivit domeniului de referință: cultural, moral, social, școlar. Potrivit Dicționarului dePedagogie (E.D.P., București, 1979), semnificațiile conceptului „disciplină” sunt următoarele: a. din punct de vedere social - „acceptare și supunere la regulile de conviețuire socială stabilite potrivit cu cerințele de organizare și ordonare ale muncii și vieții sociale”; b. din punct de vedere școlar - „formarea elevilor în vederea respectării cu strictețe a cerințelor învățământului și a regulilor de conduită în școală și în afara școlii”. Educația, prin
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
formarea și exersarea relațiilor sociale și de muncă. Pe de altă parte, dezvoltarea aptitudinilor sociale are loc și prin participarea la viața comunitară, în contextul unei structuri sănătoase, reprezentate de mediul familial. În paralel cu dezvoltarea și exersarea aptitudinilor necesare conviețuirii în mediul microsocial, tânărul dobândește deprinderile alimentare și igienico-sanitare de bază, autonomia sa fiind extinsă prin participarea la programul activităților administrative, fapt ce îi dezvoltă tânărului simțul responsabilității față de sine însuși și față de comunitatea în care trăiește. Prin participarea la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
poetul, nu-i mai sublim, mai ferice: „Decît sfînta legătură, decît sfînta Înfrățire Ce unește-amorul gingaș cu a patriei iubire.” În altă parte, Alecsandri condamnă celibatul, deși biografii lui semnalează faptul că poetul a trăit pînă spre bătrînețe Într-o conviețuire liberă. Este una dintre figurile sociabilității, frecvente În erotica alecsandriană. Iubirea tinde spre o conjugalitate tihnită și ocrotitoare: „Nemernic este omul ce n-a-ntîlnit pe cale O gingașă păreche În cursul vieții sale! Pe inima lui seacă, ruină părăsită, Paingănul urzește o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]