1,826 matches
-
bine, dragii mei, proorocirile erau niște preziceri făcute de așa numiții prooroci, care, având har de la Duhul Sfânt, au putut cu multe sute de ani înainte de Nașterea Domnului, să „vadă” întocmai cum se va petrece acest minunat și dumnezeiesc eveniment.” Copilașii începură să suspine. Ionuț, un băiețel de 8 ani, strângându-și pumnișorii ca să-și stăpânească plânsul, zise: „O, bunicuțo, ce oameni răi! Cum de nu s-a găsit nimeni care săi primească în casă? Nu-i așa, că dacă ei
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
rândul ei Andreea, suspinând. Bunica o mângâie pe căpșorul ei drăgălaș și o liniști. „Dar acum, dragii mei, fiindcă văd că vi se închid ochișorii de somn, eu zic să mergem la culcare. Iar mâine seară vom continua minunata povestire.” Copilașii trecură pe rând în brațele bunicii, care-i strânse cu drag la piept și-i binecuvântă, dorindu-le „Somn ușor și vise frumoase!” „O să visăm tot ce ne-ai citit, și așteptăm cu nerăbdare continuarea. Noapte bună bunicuțo, și-ți
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
mai rămas din ei: trupuri fără de cap, picioruțe, mânuțe. “Iar multe din ele zac fără suflare, Căci au vrut să-și scape pruncii de moarte, Și-acum zac în balta de sânge, în care, Cu prunci-mpreună au fost aruncate!” Copilașii plângeau cu suspine. “Bunicuțo,” spuse Ionuț, “eu, dacă eram acolo, m-aș fi bătut cu ei și nu i-aș fi lăsat să-i ucidă pe bieții copilași!” “Gândul tău e frumos, dar nimeni n-ar fi putut săi oprească
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
în balta de sânge, în care, Cu prunci-mpreună au fost aruncate!” Copilașii plângeau cu suspine. “Bunicuțo,” spuse Ionuț, “eu, dacă eram acolo, m-aș fi bătut cu ei și nu i-aș fi lăsat să-i ucidă pe bieții copilași!” “Gândul tău e frumos, dar nimeni n-ar fi putut săi oprească din furia lor și din setea lor de sânge, mai ales că mulți dintre ei erau ucigași de profesie, care nu cunoscuseră niciodată ce înseamnă mila și îndurarea
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
cu părinții lor, care-i zoresc să meargă mai departe, căci se înserează și în noaptea aceasta „Se naște Pruncul Sfânt!” E seara de Crăciun! Lângă o vitrină în care tronează un brad mare, bogat împodobit, s-au oprit trei copilași sărmani, un băiețel și două fetițe. Sunt frați. Băiețelul, un puști de vreo 10 ani, cu ochii mari, albaștri, cu haina peticită și pantalonii cârpiți, își ține mâinile înfipte cu nădejde în buzunare, vrând să pară nepăsător atât la frigul
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Natura era îmbrăcată toată în alb, pregătită să-L întâmpine pe Pruncul Iisus. Totul era feeric. Dar, biata femeie nu vedea nimic din această frumusețe, căci pentru ea, iarna nu însemna decât lipsă de hrană pentru copii, frig și boli. Copilașii, rămași acasă, repetau cu vocile lor cristaline colindele, așteptând să se însereze, ca să poată merge cu alți copii de vârsta lor pe la casele gospodarilor. Ileana, terminând de rezolvat treaba de la Comisariatul Militar s-a urcat într-un camion de ocazie
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
familia lui erau sărăcăcioase. Îngerul privi prin geamurile întunecate și văzu că toți ai casei dormeau. Dar iată, la unul dintre geamuri se vedea pâlpâind un opaiț. Și la lumina lui palidă, văzu un pătuț în care se afla un copilaș care era pe moarte și pe mama acestuia, care cu mâinile înălțate spre cer, se ruga cu lacrimi, zicând astfel: „Doamne, vezi necazul meu, ascultă rugăciunea mea! Ai milă Doamne de nevinovatul meu prunc, care este gata să moară. Știu
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
prea mare pentru căpușorul lui, și gândi astfel: „Doamne! Tu ai voit să ajung aici pentru a veni în ajutorul acestei mame îndurerate și a nevinovatului ei prunc!” Și fără a fi observat de mama acestuia, se apropie de pătuțul copilașului, pe care-l îmbrățișă cu aripile sale, îl sărută pe frunte și-l binecuvântă, după care își luă zborul. Femeia, auzind fâlfâit de aripi, se ridică de jos și înțelese că ruga i-a fost ascultată, și că pruncul ei
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
fâlfâit de aripi, se ridică de jos și înțelese că ruga i-a fost ascultată, și că pruncul ei nevinovat este salvat, căci acesta deschisese ochișorii și gângurea vesel, iar febra care-i arsese trupușorul zile în șir, dispăruse. Cu copilașul în brațe, alergă în odaia unde dormea soțul ei, care obosit de nopțile de veghe alături de soția lui, la pătuțul copilului, se odihnea. „Scoală-te, căci Dumnezeu a făcut cu noi o minune. A trimis un Înger care ne-a
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
părinții noștri pentru ca problemele familiei să se rezolve. Rugăciunea în comun face multe minuni. Iată, fetița Angelica, de numai șase ani, se roagă alături de mămica ei, pentru ca Dumnezeu să le dăruiască un frățior sau o surioară pentru ea și un copilaș mămicii. Rugăciunea comună este foarte importantă în familie și Dumnezeu nu poate să rămână indiferent la ea. Fetița era tare tristă că nu are cu cine se juca. Așa că au hotărât să-i ceară lui Dumnezeu această favoare. Pentru că, a
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
povestirea următoare, Pe genunchii lui Iisus. Pornind de la istorisirile din cartea cu acest titlu pe care mama lui Andrei i le citește în fiecare seară, copilul află multe taine și învățături pe care Învățătorul le spunea discipolilor, luându-i pe copilași pe genunchii Săi și îndemnându-i pe ucenici să se facă la suflet aidoma copiilor, dacă vor să aibă parte de Împărăția lui Dumnezeu. De asemenea, Andrei află că orice vis se poate împlini dacă-l rostești în rugăciune cu
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
pufoși. De dimineață până seara se juca plin de veselie. Când venea noaptea, lua câte un pumn de vise frumoase și le presăra pe pământ, mai ales copiilor cuminți. Îngerașul nu se odihnea niciodată. Îi plăcea prea mult cum adormeau copilașii de sub cerul înstelat. Într-o seară, se uita spre Pământ și i se părea că sunt și acolo tot atâtea stele ca acolo sus. Credea că au căzut din cer atunci când el împrăștia visele. Dintr-o dată se gândi: oare cum
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
căzut din cer atunci când el împrăștia visele. Dintr-o dată se gândi: oare cum este să visezi? Oare cum este să te trezești dimineața și să vezi că visul se împlinește? Mai luă un pumn de vise și îl presără peste copilașii care dormeau. Îi privea curios. Îi privea cu drag. Dintre toți copilașii, unul zâmbea deseori prin somn. Era Fabian, băiețelul cu cel mai frumos zâmbet. Știa despre el că e bolnăvior... și totusi, ce frumos zâmbea prin somn! Uitându-se
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
cum este să visezi? Oare cum este să te trezești dimineața și să vezi că visul se împlinește? Mai luă un pumn de vise și îl presără peste copilașii care dormeau. Îi privea curios. Îi privea cu drag. Dintre toți copilașii, unul zâmbea deseori prin somn. Era Fabian, băiețelul cu cel mai frumos zâmbet. Știa despre el că e bolnăvior... și totusi, ce frumos zâmbea prin somn! Uitându-se la el, îngerașului îi apăru prima lacrimă de drag. Vru neapărat să
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
între palmele ei. Privind-o în ochișorii strălucitori, se hotărî să discute cu ea ca și cu un adult, deși avea doar 6 anișori. - Știi, draga mea, eu mă rog în fiecare seară la Dumnezeu să îmi mai trimită un copilaș, dar știu că trebuie să aștept. Așteptarea e grea, dar altă cale nu avem. Angelica tresări și îi spuse mamei, plină de o fericire de nedescris: - Mami, mami, dar dacă te ajut și eu în rugăciune, Dumnezeu nu va răspunde
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
spuse surâzând: - Uite cum facem: eu mă rog, se roagă și tăticul, te rogi și tu, dar să îi spui și îngerașului tău să îl cheme pe frățiorul lui și atunci el nu va veni singur, va veni cu un copilaș care va fi frățiorul sau surioara ta. Din momentul acela, Angelica se ruga în fiecare zi lui Dumnezeu, și în fiecare zi vorbea cu îngerașul ei, rugându-l să își cheme frățiorul. Timpul trecu, Angelica se făcuse acum de șapte
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
martie sosi cu alai de ghiocei și viorele. Într-una din zile, mama Angelicăi plecă grabită cu o mașină albă cu cruce roșie. Angelica părea puțin speriată. Tatăl a liniștit-o, spunându-i că se duce să aducă pe lume copilașul. După câteva ore, Angelica află cu bucurie că se născuse Flavius, frățiorul ei, care semăna așa de bine cu ea. Când mama a revenit în familie, camera lui s-a umplut de lumină, de jucării, de zâmbete. Angelica radia! Știa
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
peste dealurile și văile din apropierea satului. - Costeluș, ce s-a întâmplat? Ai adormit aici? Ai visat urât? îl întrebă tatăl speriat. - Nu, tăticule! M-am întristat, dar nu, nu vreau să te întristez și pe tine, spuse băiatul. - Dragul meu copilaș, orice tătic e mai puternic decât copiii lui. Inima lui poate duce multe poveri și multe tristeți. În inima lui se transformă toate în zâmbete și îmbrățișări. Hai, pune tristețea ta în inima mea și vei vedea! - Tată, inima ta
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
păcatul, cu minciuna, cu răutatea, dar era prea mic și prea nevinovat ca să îi spună despre aceste lucruri. Se gândi doar că se va ruga mereu pentru el. În loc de răspuns, bunicul îi propusese să meargă în vizită la Ionuț, un copilaș de vârsta lui Dorinel, venit din alt sat, pentru o perioadă mai lungă. Dorinel încă nu îl cunoștea. Ionuț încă nu ieșise afară la joacă... era bolnav. Au luat niște plăcinte și au plecat. Băiețelul era într-un cărucior cu
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
Dumnezeu! Mulțumesc! Mi-ai dat mere așa de coapte și struguri așa de aromați! Mulțumesc, Dumnezeu!” Bunica zâmbea printre lacrimi și mai avea un pic și făcea și ea ca Dumitrel, dar Dumnezeu vedea cum inima ei era ca acelui copilaș în acele clipe... doar ei doi știau asta: ea și Dumnezeu. Zilele treceau și Dumitrel tăcea. Nu mai arăta aceeași nerăbdare. Părea preocupat de ceva anume. Se retrăgea deseori în camera lui și tot meșterea ceva ce doar el știa
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
când ne jucăm, când scriem, ori când pictăm, spuse fetița cu bucurie. - Draga mea, hai să ne gândim și la cei care cântă la diferite instrumente, sau la cei ce zidesc case, sau la medicul ce atinge cu palmele sale copilașul bolnav spre a descoperi locul durerii. Mâinile sunt un dar de la Dumnezeu! De asta sunt frumoase! De asta sunt iubite și îngrijite și cine rămâne fără ele e trist... - Mami, de ce unii lovesc cu mâinile?! De ce strivesc flori și gândăcei
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
ce ți-a spus: "Scaldă-te și vei fi curat." 14. S-a coborît atunci și s-a cufundat de șapte ori în Iordan, după cuvîntul omului lui Dumnezeu; și carnea lui s-a făcut iarăși cum este carnea unui copilaș, și s-a curățit. 15. Naaman s-a întors la omul lui Dumnezeu cu tot alaiul lui. Cînd a ajuns, s-a înfățișat înaintea lui și a zis: "Iată, cunosc acum că nu este Dumnezeu pe tot pămîntul, decît în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
și nu. De ce, da? Pentru că, acel șef de țară, s-a dat în spectacol, cu acea rară frumusețe de femee cu românca Lăcrămioara, venită în Ioio la muncă, spre a-și câștiga bucățica zilnică de pâine, pentru ea, și pentru copilașul ei, nimerind,însă,în plasa unor mari traficanți de droguri, a și devenit, pentru scurtă vreme, cotraficantă, dar,întreaga rețea căzând, tribunalul a condamnat o la opt luni de detenție, pe care, acum, și-i ispășește, alături de celelalte condamnate. Și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
-i facă injecția lui Julius, nerăbdător cum era să stea de vorbă cu Vilma. Altă dată a venit cu un aparat de fotografiat și i-a făcut o mulțime de poze. Carlos și majordomii erau plecați, Nilda era ocupată cu copilașul ei, iar Arminda și fiică-sa Dumnezeu știe unde umblau. Fapt este că bietul Julius ardea de nerăbdare să iasă ca să-l caute pe pictorul Peter În piață. Îi spusese că va ieși În după-amiaza aceea, dar Vilma nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Înghețate! Frecînd toată ziua! Nu! Hotărît lucru: n-avea pic de inimă! Era un monstru, semăna cu taică-su! Se văita și iar se văita, biata Arminda, avea să moară de supărare, Julius era Îngrozitor de speriat și, colac peste pupăză, copilașul Nildei Începuse să scîncească, Dora se apăra cum putea de lovituri și Nilda Își dezvelea sînul uriaș, ca să-și alăpteze copilul. A doua zi, Dora dispăruse iar. Lăsase un bilet În care spunea că pleacă În munți cu vînzătorul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]