1,673 matches
-
bank" ← fr. „banque” (bancă); "fătūra" ← it. „fattura” (factura); "yaht" ← engl. „yacht” etc. Dacă la singular substantivele împrumutate sunt ușor de recunoscut, atunci când intră pe schema de plural intern nu li se mai poate identifica ușor originea: "fătūra" (factură), pl. "fawătīr". Coranul este exprimat în limba arabă și, în mod tradițional, musulmanii consideră limba arabă coranică ca fiind perfectă ca și Coranul însuși. De aceea ei susțin că este imposibil de tradus într-o așa manieră încât să i se redea sensul
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
recunoscut, atunci când intră pe schema de plural intern nu li se mai poate identifica ușor originea: "fătūra" (factură), pl. "fawătīr". Coranul este exprimat în limba arabă și, în mod tradițional, musulmanii consideră limba arabă coranică ca fiind perfectă ca și Coranul însuși. De aceea ei susțin că este imposibil de tradus într-o așa manieră încât să i se redea sensul exact. Până de curând, unele școli de gândire islamică considerau că nu ar trebui să fie tradus deloc. Totuși, însuși
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
este imposibil de tradus într-o așa manieră încât să i se redea sensul exact. Până de curând, unele școli de gândire islamică considerau că nu ar trebui să fie tradus deloc. Totuși, însuși profetul Muhammad a îndemnat la traducerea Coranului pentru răspândirea învățăturilor sale la popoarele vorbitoare de alte limbi.În acest sens, însoțitorul său persan Salmăn Păk (Salman cel Pur) a tradus "Al-Fătiha" ("Deschizătoarea", prima sură din Coran) în limba persană (A. Fawzi, "Hayăt Muhammad" "Viața lui Muhammad", Baġdăd
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
fie tradus deloc. Totuși, însuși profetul Muhammad a îndemnat la traducerea Coranului pentru răspândirea învățăturilor sale la popoarele vorbitoare de alte limbi.În acest sens, însoțitorul său persan Salmăn Păk (Salman cel Pur) a tradus "Al-Fătiha" ("Deschizătoarea", prima sură din Coran) în limba persană (A. Fawzi, "Hayăt Muhammad" "Viața lui Muhammad", Baġdăd, 1983: 65) Deși limba arabă este în general asociată cu islamul (fiind limba de cult), trebuie si subliniat că ea este vorbită, de asemenea, de către arabii creștini, evreii mizrahi
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
fost introdus de către Harb bin ’Umayyah. Alfabetul arab s-a dezvoltat, cu precădere, începând cu secolul al VII-lea, odată cu fixarea în scris a textului sacru al religiei islamice, [[Coran,kipcakari athama al hai dik Într-o primă fază, textul [[Coran]]ului a fost notat într-un ductus [[consoană|consonantic]], defectiv, în care același semn grafic reprezenta mai multe [[consoană|consoane]], iar [[vocală|vocalele]] scurte nu erau marcate. De exemplu, sunetelor b, t, t, n, y le corespundea grafic un singur
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
în cea mai mare parte a situațiilor, au forme diferite în funcție de relația lor cu celelalte litere din cuvânt. Pentru vocalele scurte se folosesc semne puse deasupra sau dedesubtul consoanelor (numai în cărțile destinate învățării limbii arabe, precum și în cărțile sfinte, [[Coran]] și [[Biblie]], pentru a evita erorile de citire); în textele obișnuite, vocalele scurte nu apar decât pentru a evita confuzii între cuvinte care au același schelet consonantic, dar se diferențiază prin vocale. Pe lângă aceste semne suplimentare, pentru vocalele scurte, mai
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
în [[Europa]], ci este încă socotită de către arabi ca fiind o formă majoră de artă; caligrafii sunt foarte respectați în societatea arabă. Fiind cursivă, spre deosebire de [[alfabetul latin|scrierea latină]], [[alfabetul arab|scrierea arabă]] este folosită pentru a transcrie versete din [[Coran]], hadith-uri, sau pur și simplu [[proverb]]e într-o formă artistică. Compoziția este de multe ori abstractă, dar câteodată scrisului i se dă o forma concretă, cum ar fi cea a unei plante, a unui animal, a unei corăbii. Există
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
pentru a trata o dispută de succesiune. În 1516, Imperiul Otoman a invadat sultanatul Mameluc al Egiptului, cucerind Siria și încoporând-o în imperiul său. Sistemul otoman n-a fost împovărător pentru sirieni deoarece turcii au respectat araba ca limbă a Coranului și au acceptat rolul apărătorilor credinței. Damascul a devenit centru comercial important al Meccăi, ce a primit un caracter sfânt pentru musulmani, datorită rezultatelor bune ale pelerinilor nenumărați ce au trecut prin pelerinajul spre Mecca. Administrația otomană a introdus un
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
considerând că este vorba de inducerea în eroare a investigației. În seara/noaptea lui 11 martie, conform Ministrului de Interne al Spaniei, se deschide o nouă linie de investigație, care are să găsească o casetă audio în arabă cu verseturi din Coran într-o furgonetă, la Alcalá de Henares, de unde veneau trei din cele patru trenuri. În aceași linie, ziarul 'Al Quds Al Arabi' Al-Quds a primit la sediul său din Londra o scrisoare care afirma că Brigadele lui Abu Hafs Al
Atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid () [Corola-website/Science/297142_a_298471]
-
Instituția centrală, Guvernul Arabiei Saudite, este monarhia Arabia. Legea fundamentală adoptată în 1992 a declarat că Arabia Saudită este o monarhie condusă de descendenții de sex masculin pentru primul rege, Abd Al Aziz Al Saud (sau Abdulaziz Al Saud), și că, Coranul este constituția țării, care este reglementată pe baza legii islamice (Shari'a). La 20 octombrie 2006, a fost înființat un comitet de principi care să voteze cu privire la eligibilitatea viitorilor regi și prinți moștenitori. Comitetul, care urmează să fie cunoscut sub
Arabia Saudită () [Corola-website/Science/298071_a_299400]
-
animalelor, ci manifestă preferință pentru ornamentul pur, decorațiile bogate și caligrafia artistică (exemplu: arabescul). Artiștii islamici din perioada dinastiei Omeiazilor s-au decantat de stilul și moștenirea bizantină clasică târzie, dezvoltând forme diferite, complexe, decorații împletite și întrețesute. Credința în Coran interzicea reprezentarea artistică a ființelor. Artiștii se străduiau să prezinte textul Coranului în cea mai frumoasă caligrafie, decorată cu motive împletite și alte forme abstracte. În interiorul moscheilor, modelele geometrice împletite complex decorau amvoanele sculptate în lemn (mimbar), precum și covoarele, țesăturile
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
exemplu: arabescul). Artiștii islamici din perioada dinastiei Omeiazilor s-au decantat de stilul și moștenirea bizantină clasică târzie, dezvoltând forme diferite, complexe, decorații împletite și întrețesute. Credința în Coran interzicea reprezentarea artistică a ființelor. Artiștii se străduiau să prezinte textul Coranului în cea mai frumoasă caligrafie, decorată cu motive împletite și alte forme abstracte. În interiorul moscheilor, modelele geometrice împletite complex decorau amvoanele sculptate în lemn (mimbar), precum și covoarele, țesăturile, obiectele de ceramică și vasele de bronz. Turcii tulunuzi, ca viceregi ai
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
unul dintre cei mai mari gânditori andaluzi, Al-Ghazali, care l-a influențat pe Maimonides și chiar filozofi medievali ca Toma de Aquino și mai târziu pe René Descartes care în al său "Discurs asupra metodei" continuă aceste idei. Conform preceptelor Coranului, artiștilor le era interzisă utilizarea figurilor umane în arta religioasă. Acestia au dezvoltat un stil al figurilor geometrice și care continea versuri din Coran, sub forma caligrafică, ce vor îmbogăți moscheile. Punctul de plecare al arhitecturii arabe îl constituie arta
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
târziu pe René Descartes care în al său "Discurs asupra metodei" continuă aceste idei. Conform preceptelor Coranului, artiștilor le era interzisă utilizarea figurilor umane în arta religioasă. Acestia au dezvoltat un stil al figurilor geometrice și care continea versuri din Coran, sub forma caligrafică, ce vor îmbogăți moscheile. Punctul de plecare al arhitecturii arabe îl constituie arta bizantină. Sunt preluate domurile și arcadele, care înfrumusețează orașele arabe. Un exemplu grăitor îl constituie Domul din Ierusalim, una dintre cele mai vechi mari
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
numai Dumnezeu știe când se va întâmpla. Despre Ziua Judecății de Apoi - pentru a induce credincioșilor datoria față de Dumnezeu și de om - când toate faptele, chiar și cele mai mici decât un grăunte de nisip, vor fi puse la socoteală (Coranul: XCIX, 8-9), accentuând că: tot ceea ce există pe pământ poartă în sine sămânța pieirii (Coranul: LV, 27), că cerurile și pământul nu au fost zidite întru zădărnicie (Coranul: XXXVIII, 28), că Dumnezeu, așa cum a făcut să apară creația, tot așa
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
credincioșilor datoria față de Dumnezeu și de om - când toate faptele, chiar și cele mai mici decât un grăunte de nisip, vor fi puse la socoteală (Coranul: XCIX, 8-9), accentuând că: tot ceea ce există pe pământ poartă în sine sămânța pieirii (Coranul: LV, 27), că cerurile și pământul nu au fost zidite întru zădărnicie (Coranul: XXXVIII, 28), că Dumnezeu, așa cum a făcut să apară creația, tot așa o va face să și dispară (Coranul: XXI, 104), că sfârșitul nu poate fi evitat
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
mai mici decât un grăunte de nisip, vor fi puse la socoteală (Coranul: XCIX, 8-9), accentuând că: tot ceea ce există pe pământ poartă în sine sămânța pieirii (Coranul: LV, 27), că cerurile și pământul nu au fost zidite întru zădărnicie (Coranul: XXXVIII, 28), că Dumnezeu, așa cum a făcut să apară creația, tot așa o va face să și dispară (Coranul: XXI, 104), că sfârșitul nu poate fi evitat nici în ceruri și nici pe pământ (Coranul: VII, 188), că Cel ce
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
există pe pământ poartă în sine sămânța pieirii (Coranul: LV, 27), că cerurile și pământul nu au fost zidite întru zădărnicie (Coranul: XXXVIII, 28), că Dumnezeu, așa cum a făcut să apară creația, tot așa o va face să și dispară (Coranul: XXI, 104), că sfârșitul nu poate fi evitat nici în ceruri și nici pe pământ (Coranul: VII, 188), că Cel ce le-a dat viață oamenilor o dată, le-o va da și a doua oară (Coranul: XVII, 52), că El
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
au fost zidite întru zădărnicie (Coranul: XXXVIII, 28), că Dumnezeu, așa cum a făcut să apară creația, tot așa o va face să și dispară (Coranul: XXI, 104), că sfârșitul nu poate fi evitat nici în ceruri și nici pe pământ (Coranul: VII, 188), că Cel ce le-a dat viață oamenilor o dată, le-o va da și a doua oară (Coranul: XVII, 52), că El, Cel ce a avut puterea să creeze cerurile și pământurile, are și puterea de a-i
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
face să și dispară (Coranul: XXI, 104), că sfârșitul nu poate fi evitat nici în ceruri și nici pe pământ (Coranul: VII, 188), că Cel ce le-a dat viață oamenilor o dată, le-o va da și a doua oară (Coranul: XVII, 52), că El, Cel ce a avut puterea să creeze cerurile și pământurile, are și puterea de a-i readuce pe oameni la viață (Coranul: XVII, 100), că învierea este un fapt ce ține de legea firii (Coranul: XXII
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
le-a dat viață oamenilor o dată, le-o va da și a doua oară (Coranul: XVII, 52), că El, Cel ce a avut puterea să creeze cerurile și pământurile, are și puterea de a-i readuce pe oameni la viață (Coranul: XVII, 100), că învierea este un fapt ce ține de legea firii (Coranul: XXII, 6), că oamenii, având în vedere că nu pot învinge moartea, să o considere ca o etapă indispensabilă în trecerea lor spre eternitate (Coranul: LVI, 88
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
oară (Coranul: XVII, 52), că El, Cel ce a avut puterea să creeze cerurile și pământurile, are și puterea de a-i readuce pe oameni la viață (Coranul: XVII, 100), că învierea este un fapt ce ține de legea firii (Coranul: XXII, 6), că oamenii, având în vedere că nu pot învinge moartea, să o considere ca o etapă indispensabilă în trecerea lor spre eternitate (Coranul: LVI, 88) etc. La suniți următoarele semne minore sunt găsite în Hadith: (vorbele și tradițiile
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
la viață (Coranul: XVII, 100), că învierea este un fapt ce ține de legea firii (Coranul: XXII, 6), că oamenii, având în vedere că nu pot învinge moartea, să o considere ca o etapă indispensabilă în trecerea lor spre eternitate (Coranul: LVI, 88) etc. La suniți următoarele semne minore sunt găsite în Hadith: (vorbele și tradițiile atribuite Profetului islamic Muhammad) Escatologia zoroastriană este cea mai veche escatologie din istoria scrisă. Până în anul 500 î.Hr., exista în zoroastrism un concept pe deplin
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
această carte nu este o simplă acumulare de date, ci o lucrare retorică, ce are ca țintă clară și de o mare importanță: combaterea adversarilor arabilor grupați sub stindardul shu'ubiyyei, desființarea argumentelor lor prin sublinierea importanței limbii arabe din Coran, dar și a beduinilor, creatorii și păstrătorii acestei limbi, arabii prin excelență, cei mai puri și mai buni. În timpul dinastiei abbaside a luat naștere această controversă între iranieni Iranienii și arabi "shu'ubiyya" în cadrul căreia arabii și persanii își combăteau
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
unor aspirații politice în urma cuceririi arabe a Persiei însă în primul rând era o controversă literară. Iranienii considerau cucerirea arabă o greșeală și doreau remodelarea imperiului și culturii islamice după modelul instituțiilor și valorilor sasanide. Numele acestei mișări provine din Coran: "Shu'ubiții" erau numiți uneori și "ahl at-taswiya" adică cei care cer egalitate. Aflăm in cursul lucrării că polemica este îndreptată împotriva reprezentanților mișcării "shu`ubiyya", o „bandă” ("nihla") caracterizată numai prin trăsături negative. Acești oameni trebuie descalificați,iar autorul
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]