11,446 matches
-
veche, respectiv străină, deci necunoscută de zeu. À propos: se poate folosi și un bec, dar numai dacă energia ce-l alimentează rezultă dintr’un proces contemporan: curgerea unui râu, arderea unui lemn, în genere a unei biomase. O anume corelație poate fi stabilită, în contextul secțiunii de față, între două lucruri aparent diametral opuse: magia și idolatria. La baza unor forme de magie poate sta principiul holografic − deci reflectarea întregului în fiecare părticică a sa − manifestat la nivelul corpurilor subtile
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
că pe planeta (planul, n.n.) Krishnaloka adică mediul propriu zeilor (planul nirvanic, v. fig. II.16) construcțiile sunt realizate din piatra cintamani care are proprietatea de a transforma în aur orice intră în contact cu ea, deci din Piatră Filosofală. Corelația dintre “corpul radios”, subtil, al zeilor, Piatra Filosofală banală în planul lor de existență, precum și proprietățile conferite posesorului ei, conduc la aceeași concluzie, unică, a aspectului de simbol esoteric al acesteia. Și, schimbând alchimia pe astrologie, trebuie să amintim pe
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
fel cum studiul celulei organice este studiul vieții" (Tönnies, 1977: 67). Fără a forța nota din punct de vedere axiologic, apropierea de analiza societății schimbă abordarea în mod semnificativ, relativa atenuare a dificultății abordării fiind însoțită de o complexificare a corelațiilor posibile datorată prezervării relațiilor specifice comunității. Dar nici acest aspect nu poate atenua dihotomia celor două. "Conform teoriei societății, aceasta este un grup de oameni care, trăind și supraviețuind, ca și în comunitate, într-o manieră pașnică unii lângă alții
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
codificări juridice, adoptate pe ultima sută de metrii. Astfel, Legea nr. 373/ 200491 prevedea că alegerea deputaților și senatorilor se face pe baza unui scrutin de tip proporțional, mandatele fiind atribuite partidelor care au trecut pragul electoral de 5% în corelație cu proporția voturilor obținute de listele cu candidați ale fiecăruia, într-o primă etapă la nivelul circumscripției electorale, iar ulterior la nivel național 92. Cât privește președintele României, Legea nr. 370/200493 consacra alegerea acestuia pe baza sistemului majoritar absolut
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
prin: * corelarea politicilor de turism cu programele de dezvoltare locală și regională; * aplicarea unui program național privind marketing-ul serviciilor din turismul românesc; * dezvoltarea turismului de tratament balnear; * dezvoltarea turismului cultural; * extinderea rețelei naționale de agri-turism; * dezvoltarea turismului ecologic în corelație cu extinderea ariilor protejate și a rezervațiilor naturale. Scoaterea agriculturii din starea de izolare și deschiderea ei către piață prin: * clarificarea regimului proprietății funciare; * finalizarea cadastrului agricol și viticol, precum și asigurarea funcționării efective a pieței funciare; * scutirea de taxe pentru
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
a profilului celor ce au o atitudine mai mult sau mai puțin flexibilă asupra rolului femeii în societate, am corelat variabilele ce surprind rolul femeii cu diverși predictori, ca sexul, vârsta, venitul, educația, etnia, regiunea, statusul marital. Am reținut doar corelațiile semnificative și doar celulele din tabele ce conțineau asocieri semnificative, rezultând tabelul 3.2. Datele sunt doar pentru rural (EVS 1999). Răspunsurile subiecților compun o imagine a femeii care e împlinită mai ales prin familie și copii, dar care își
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2005 arată că locuitorii satelor românești investesc cea mai multă încredere în cei din familia lor, iar nivelul încrederii în oamenii de pe stradă, de alte religii, sau altă etnie este mai scăzut, având o valoare medie (între Puțin și Mult). Corelațiile între itemul legat de încrederea în oamenii de pe stradă (disponibil în EBR 2005), care este un indicator al încrederii generalizate, și itemii legați de cooperativizarea satului și de aria culturală, nu sunt semnificative. În schimb corelația cu tipul localității în funcție de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
între Puțin și Mult). Corelațiile între itemul legat de încrederea în oamenii de pe stradă (disponibil în EBR 2005), care este un indicator al încrederii generalizate, și itemii legați de cooperativizarea satului și de aria culturală, nu sunt semnificative. În schimb corelația cu tipul localității în funcție de dezvoltare este semnificativă, arătând că încrederea în oamenii de altă religie sau naționalitate crește o dată cu gradul de dezvoltare al comunei. În ce privește satisfacția față de viața socială personală, există o asociere semnificativă între aceasta și cooperativizare, aria culturală
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
excepție. Locuitorii lor afirmă printre valorile lor cele mai importante credința, se comportă ținând cont de preceptele religioase, își socializează copiii în spiritul credinței. Totuși, există o serie de diferențe între Tălmăcel și Ludoș. Astfel, în ce privește comportamentul religios, tabelele de corelație și calculul valorii reziduale ajustate arată diferențe semnificative între Tălmăcel și Ludoș: astfel, obiceiuri religioase, cum ar fi postul, mersul la biserică și spoveditul sunt semnificativ mai frecvente la sătenii din Tălmăcel, decât la cei din Ludoș; aceștia din urmă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de Transilvania) și cu națiunea (de România), identificare religioasă (apropiere sufletească și mândrie față de religia proprie), identitate personală și socială (mândrie față de propria persoană și apropiere sufletească de oamenii din sat). Am analizat aceste variabile folosind tabele de contingență, calculul corelației și calculul valorii reziduale ajustate. Tabel 5.7 Identificare cu propria persoană (identitate personală) și cu oamenii din sat (identitate socială) în funcție de educație, vârstă, ocupație, etnie Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Mândria față de propria persoană Agricultori (2,3
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de integrare în comunitate. Probabil datorită marginalizării și stigmatizării lor, ei au dificultăți în a avea sentimente pozitive față de satul din care fac parte. De precizat că nici una din variabilele dependente de mai jos nu a dat rezultate semnificative în corelația cu sexul subiecților. Comparând situația acelorași variabile de mai sus pe cele două sate, se remarcă o mai puternică identificare a tălmăcenilor cu satul lor (se simt foarte atașați de acesta, mândri de el). Cei din Ludoș în schimb sunt
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Rromi (2,2) 18-25 de ani (3,2) Sursa: cercetare proprie Notă: Tabelul prezintă doar rezultatele semnificative la un prag de 0,05, iar în paranteze sunt trecute valorile VRA. În ce privește identificarea cu regiunea și cu națiunea, se remarcă o corelație pozitivă cu sexul masculin, cu vârsta a treia și cu ocupația de agricultor (datele sunt afișate în tabelul de mai jos). Identificarea scăzută cu regiunea și națiunea este din nou caracteristică celor mai tineri și celor fără ocupație, motivația constând
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sectorul bugetar și privat ...îmi face viața mai grea * Maghiarii * Bărbații * Cei fără nici o ocupație * Cei cu un venit de peste trei milioane * Românii * Pensionarii Sursă: Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: categoriile din tabel sunt rezultate prin calculul unor coeficienți de corelație și a valorii reziduale ajustate. În tabel sunt trecute doar categoriile pentru care VRA a fost semnificativ, la pragul de 0,05. Urmărind și alte variabile demografice și rămânând la nivelul ruralului, putem concluziona (în urma corelării acestor variabile cu cea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este o consecință a reformelor rurale incomplete sau realizate fără a ține seama de logica economică. Până la un punct acest lucru este adevărat, studiile arătând că în toate țările în tranziție din centrul și estul Europei, se poate stabili o corelație semnificativă între modul în care s-a realizat reforma funciară și prevalența agriculturii de subzistență (von Braun, Lohlein, 2003: 56). Cazul României este grăitor în acest sens: prin Legea 18, România s-a întors la agricultura de subzistență, caracteristică societăților
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a regiunilor României: astfel, au fost culese date doar pentru trei-cinci județe din fiecare regiune, Crișana-Maramureș este reprezentată doar de Arad, iar pentru regiunile Banat și Dobrogea nu au fost culese date deloc. 29 Anova a arătat că există o corelație semnificativă între cei doi factori (informare activă/directă și informare pasivă/indirectă), testul F având valorile 8,269 pentru primul factor și 7,108 pentru al doilea, ambele valori fiind semnificative la pragul de 0,01. 30 Este vorba de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
finalităților exprimate de actori și a resurselor acestora"( în Badrus, 2005: 230). 34 Stabiliți prin operaționalizare de autoarea studiului (a se vedea anexa 1 pentru lista completă a indicatorilor folosiți în analiză) 35 Concluzii rezultate din analiză factorială, calcul de corelații, dar și din analiza de conținut a interviurilor. 36 Întrebările deschise au fost prelucrate prin analiză de conținut calitativă. 37 Răspunsuri prelucrate prin analiză de conținut 38 prin calculul valorii reziduale ajustate 39 Dincolo însă de această definiție, identitatea etnică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt recunoscuți ca un mijloc de apărare a plantelor împotriva insectelor, microorganismelor și animalelor. Investigații recente sugerează că alcaloizii produși de plante contribuie și la interferența cu alte plante. Există însă anumite dificultăți în constatarea adevăratei importanțe a alelopatiei în corelație cu alte influențe, cum ar fi concurența pentru resursele de hrană. Cercetările de la Rothamsted arată că exudatele de secară inhibă rata nitrificărilor până la 84%. Același lucru s-a demonstrat și în cazul rădăcinilor de grâu, însă procentul de inhibare a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
4.1. Testul Friedman / 293 7.8.4.2. Testul W a lui Kendall / 294 7.8.4.3. Testul Q a lui Cochran / 294 Capitolul 8. ANALIZA MULTIVARIATĂ / 297 8.1. Regresia lineară / 297 8.1.1. Regresia și corelația / 297 8.1.2. Valori așteptate (prezise) și observate ale lui Y / 306 8.1.3. Coeficienții de regresie / 306 8.1.4. Intervalul de încredere pentru coeficientul de regresie / 307 8.1.5.Coeficientul de determinație / 308 8.1
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2. Valori așteptate (prezise) și observate ale lui Y / 306 8.1.3. Coeficienții de regresie / 306 8.1.4. Intervalul de încredere pentru coeficientul de regresie / 307 8.1.5.Coeficientul de determinație / 308 8.1.6.Coeficientul de corelație / 309 8.1.7.Condiții de aplicare a regresiei / 310 8.1.8. Etape în construcția unui model de regresie / 313 8.2. Regresia logistică / 321 8.2.1. Interpretarea coeficienților regresiei logistice / 322 8.2.2. Indicatori ai modelului
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
336 8.3.8. Modele saturate/ nesaturate / 338 8.3.9. Selectarea unui model potrivit / 339 8.4. Analiza factorială / 343 8.4.1. Noțiuni introductive / 343 8.4.2. Factori și variabile / 344 8.4.3. Variație, covariație și corelație / 346 8.4.4. Combinațiile liniare și derivațiile variației și covariației / 348 8.4.5. Derivația structurii covariației din structura factorială / 349 8.4.6. Obținerea soluțiilor analizei factoriale / 359 8.4.7. Obținerea analizei factoriale în SPSS / 361 Capitolul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
o știință exclusiv metodologică pentru că prescrie niște modalități de lucru cu anumite fenomene statistice și nu se leagă de conținut. Conținutul și interpretarea indicatorilor statistici nu țin de domeniul statisticienilor ci de cel al sociologilor. Statistica s-a dezvoltat în corelație strânsă cu științele sociale. Termenul de statistică a fost elaborat in germană și desemna știința chemată să ajute la conducerea treburilor publice ale statului. Fără a intra în amănunte trebuie să reținem că în a doua jumătate a secolului al
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Termenul de statistică a fost elaborat in germană și desemna știința chemată să ajute la conducerea treburilor publice ale statului. Fără a intra în amănunte trebuie să reținem că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea apar problemele corelației și asocierii multivariate care implică dezvoltarea modelelor de corelație și regresie ca și problema a cercetărilor selective. După 1960 s-au dezvoltat programe și pentru analiza variabilelor de tip calitativ. Utilizarea programelor de calculator a permis aplicare unor metode pe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
desemna știința chemată să ajute la conducerea treburilor publice ale statului. Fără a intra în amănunte trebuie să reținem că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea apar problemele corelației și asocierii multivariate care implică dezvoltarea modelelor de corelație și regresie ca și problema a cercetărilor selective. După 1960 s-au dezvoltat programe și pentru analiza variabilelor de tip calitativ. Utilizarea programelor de calculator a permis aplicare unor metode pe variabile calitative, precum: analiza de corespondență, analiza loglineară, analiza
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pot cădea în capcana "relațiilor statistice" uitând că este vorba de un simplu instrument care poate stabili asocieri între date, fără ca în realitate să existe vreo relație între cele două fenomene și astfel pot să apară aberații ca în celebra corelație dintre numărul de berze dintr-o localitate și numărul de nou născuți din respectiva localitate. S-a stabilit statistic o corelație dintre numărul de berze dintr-o localitate și numărul de copii născuți. Conform corelației ar reieși că berzele ar
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în realitate să existe vreo relație între cele două fenomene și astfel pot să apară aberații ca în celebra corelație dintre numărul de berze dintr-o localitate și numărul de nou născuți din respectiva localitate. S-a stabilit statistic o corelație dintre numărul de berze dintr-o localitate și numărul de copii născuți. Conform corelației ar reieși că berzele ar putea fi responsabile de nașterea copiilor dintr-o localitate. Un alt exces al statisticii este încercarea de a explica toate variațiile
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]