4,179 matches
-
zone crispate, sumbre ale emoționalului, autosugestionându-se în același timp în sensul fervorii onirice de tip dark: „El va veni și ne va pregăti pentru Dincolo;/ s-au pregătit muribunzii extraordinari ce-și dezveleau/ dinții mărunți și încă sunau din dulcele corn, dar era/ cu putință să-mi povestească desfătarea din groapa cu vinișoare/ de cârtiță - sărisem prin fereastra deschisă și trebuia/ să intru în pielea lor, dar fără măsură desfătarea mea,/ iubirea mea acoperită de măslinul roditor mi-ai închis/ ochii
MALAMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287967_a_289296]
-
a constituit un instrument de lucru valoros pentru cercetătorii creației eminesciene. În anul următor va publica în colaborare și Dicționarul „Luceafărului” eminescian (2000), însoțit de comentarii poetico-analitice asupra fondului lexical și ideatic. Metoda este aplicată și în Luna și sunetul cornului. Metafore obsedante la Eminescu (2003). Alcătuirea corpusului de lucru este acum mult mai dificilă din cauza faptului că motivele „obsedante” alese apar în întreaga creație poetică eminesciană. SCRIERI: Lumile „Luceafărului”, Cluj-Napoca, 1999; Mihai Eminescu, „Luceafărul” - text poetic integral, Cluj-Napoca, 1999; Dicționarul
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
apar în întreaga creație poetică eminesciană. SCRIERI: Lumile „Luceafărului”, Cluj-Napoca, 1999; Mihai Eminescu, „Luceafărul” - text poetic integral, Cluj-Napoca, 1999; Dicționarul „Luceafărului” eminescian (în colaborare cu Felicia Șerban), Cluj, 2000; Subterane și clopote, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 2001; Luna și sunetul cornului. Metafore obsedante la Eminescu, Pitești, 2003; Hermeneutica sensului. Eminescu și Blaga, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Augustin Pop, Telejurnalul de Cluj, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Mircea Borcilă, O analiză spectrală a „Luceafărului”, TR, 1999, 37-52; Felicia Șerban, O reinterpretare a „Luceafărului” eminescian
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
furaj sau la acoperirea casei și tulpinile, care pot fi utilizate drept araci pentru fasolea cățărătoare, ca nutreț sau pentru construirea unui gard provizoriu. Faptul că țăranii din această regiune cunosc mult mai multe varietăți de porumb decât cei din Corn Belt, principală zonă producătoare din Statele Unite, se datorează În parte Întrebuințărilor pe care le dau primii diverselor soiuri. Porumbul poate fi vândut pe piață pentru oricare din aceste scopuri, deci este apreciat și pentru alte caracteristici decât calitatea boabelor. Același
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
numărându-se printre primii culegători de folclor mineresc (Cântece populare minerești, 1969, Legende minerești, 1974). SCRIERI: Eminescu în Banat, Timișoara, 1964; Vasile Alecsandri. Pagini bănățene la a 75-a aniversare, Timișoara, 1965; Începuturile gândirii estetice în gândirea românească, București, 1968; Cornul de la Orăștie, Hunedoara, 1968; Geneza ideilor estetice în cultura românească (secolele XVI-XIX), Timișoara, 1972; Cultura și cărturarii bănățeni în deceniile Independenței, Timișoara, 1977; Curs de estetică generală, Timișoara, 1978; Centenar Eminescu. 1889-1989, București, 1989; Mihail Sorbul (în colaborare cu Doina
ILIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
la piețele care interacționeaz) în mod liber și autoreglatoare, descrise de economiștii liberali ai secolului al XIX-lea. Întrucât Anglia, de departe statul aflat în frunte, a urmat o politic) a comerțului liber, incepand cu abrogarea Reglement)rilor Privind Cerealele (Corn Laws), din 1846, încoace; deoarece granițele americane erau deschise liberei circulații a oamenilor și a capitalului; deoarece statelor fragmentate ale teritoriilor germane, italiene și est-europene le lipsea capacitatea politic) de a controla manevrele economice din interiorul, sau din afara granițelor proprii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ascuns În plăcintă, Însușindu-și-l, apoi a făcut parte din juriul care l-a condamnat pe fostul său stăpîn la spînzurătoare. „Little Boy Blue, come blow your horn, / The sheep's in the meadow, the cow's in the corn. / Where is the boy who looks after the sheep? / He's under a haycock, fast asleep. / Will you wake him? No, not I, / For if I do, he's sure to cry“. Se crede că Little Boy Blue este Thomas
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
laborator pentru investigații științifice și tehnice. Ideea lui de vis american era o națiune cu geniu inventiv, permanent angajată În crearea de bogăție și extindere a economiei de piață. Franklin prefera utilul sacrului și dorea mai degrabă să creeze un corn al abundenței materiale decât să obțină mântuirea eternă. America, În viziunea sa, era țara unui popor harnic, expert În meseriile practice. Dacă Winthrop oferea mântuire, Franklin oferea autodepășire. Pentru fiecare act de revelație, pionerilor americani le era administrată o doză
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cât mai mare din bogăția naturii. Totuși, sistemul lor de referință spațio-temporal era Încă, În mare parte, concentrat pe verticală, pe trecerea la salvare În lumea de apoi. Puțina atenție fusese concentrată În a transforma Împărăția lui Dumnezeu Într-un corn al abundenței terestre. Regândirea naturii În termeni matematici a avut și un alt și mai subtil, efect asupra societății europene. Chiar de la Începutul așezărilor omenești, spațiul era sinonim cu locul. A fi undeva Însemna că te găsești Într-un loc
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
proprietății private productive. Conținând munca cu resursele naturale - făcând ceva din ea -, nu numai că o transforma În proprietatea omului, dar o făcea mai productivă, crescându-i astfel valoarea. Acumularea și schimbul de proprietate vor transforma În realitate visul unui corn al abundenței terestre. Într-o perioadă În care o bună parte din suprafața Pământului era Încă o frontieră neexplorată, era de Înțeles că inițiatorii noii viziuni au crezut că acumularea de proprietate poate să continue aproape indefinit În viitor. Mântuirea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
București, 1979; Cardioglob sau Pe ce lume trăim, București, 1982; Răsunet peste țară, București, 1985; Tânăr în țara tinereții, București, 1988. Antologii: Cântare României, pref. Aurel Martin, București, 1965 (în colaborare cu Victor Tulbure); Eroica, București, 1974. Ediții: Nicolae Tăutu, Cornul de aur, pref. edit., București, 1984. Repere bibliografice: Al. Oprea, „Fierul dracului”, VR, 1958, 7; I. D. Bălan, Delimitări critice, București, 1964, 170-176; Dragoș Vrânceanu, „Pietre de râu”, LCF, 1967, 4; M. N. Rusu, „Istorie de veghe”, AFT, 1970, 9; Alex.
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
1967; Interval, București, 1968; Cunoaștere de noapte, București, 1969; ed. postfață Gabriela Omăt, București, 1977; ed. îngr. și introd. Diana Adamek, Cluj-Napoca, 1998; Păsările, București, 1970; ed. pref. Nicolae Manolescu, București, 1977; ed. București, 1986; Radicalitate și valoare, București, 1972; Corn de vânătoare, Cluj-Napoca, 1972; ed. București, 1991; Apa, București, 1973; ed. pref. Ion Bogdan Lefter, București, 1987; Pro domo, București, 1974; Iluminări, București, 1975; ed. București, 1977; Racul, București, 1976; ed. București, 1994; Interval. Corn de vânătoare, îngr. Tita Chiper-Ivasiuc
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
Radicalitate și valoare, București, 1972; Corn de vânătoare, Cluj-Napoca, 1972; ed. București, 1991; Apa, București, 1973; ed. pref. Ion Bogdan Lefter, București, 1987; Pro domo, București, 1974; Iluminări, București, 1975; ed. București, 1977; Racul, București, 1976; ed. București, 1994; Interval. Corn de vânătoare, îngr. Tita Chiper-Ivasiuc, București, 1997; Cunoaștere de noapte, îngr. și pref. Diana Adamek, Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Vestibul”, CNT, 1967, 34; Al. Protopopescu, Noua existență a romanului psihologic, TMS, 1967, 9; Gheorghe Grigurcu, „Vestibul”, F, 1967
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
mai înainte și avea zece coarne (∀⇔ϑ∈ ∗4ςν≅Δ≅< ΒγΔ4ΦΦ™ΦΗ Β∀Δ Βς<ϑ∀ ϑ 20Δ∴∀ ϑ ♣:ΒΔ ≅Φ2γ< ∀⇔ϑ≅¬, 6∀ℜ 6ΞΔ∀ϑ∀ ∗Ξ6∀ ∀⇔ϑ™). 8 M‑am uitat cu luare aminte la coarne și iată un alt corn mic creștea între ele (6ΞΔ∀Η ♠ϑγΔ≅< :46Δ∈< <Ξ∃0 ƒ< :ΞΦ∑ ∀⇔ϑ™<) și trei din coarnele cele dintâi au fost smulse din fața lui. Și iată, acest corn avea ochi ca de om și gura lui spunea enormități (Φϑ:∀ 8
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
M‑am uitat cu luare aminte la coarne și iată un alt corn mic creștea între ele (6ΞΔ∀Η ♠ϑγΔ≅< :46Δ∈< <Ξ∃0 ƒ< :ΞΦ∑ ∀⇔ϑ™<) și trei din coarnele cele dintâi au fost smulse din fața lui. Și iată, acest corn avea ochi ca de om și gura lui spunea enormități (Φϑ:∀ 8∀8≅¬< :γ (ς8∀). Cele patru vânturi reprezintă cele patru puncte cardinale (potrivit poemului Enuma Eliș IV, 40), fiarele, cele patru imperii despre care am vorbit deja atunci când ne
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Macedonean, iar cele zece coarne, succesorilor lui Alexandru cel Mare. Coarnele sunt simbolul puterii și măreției (potrivit LXX: 1Rg. 2,1; 2,10; 3Rg. 22,11; Iez. 29,21 și mai ales Dan. 8). Antiochos este reprezentat însă de un corn cu totul deosebit, cel mai mic dintre toate, a cărui semnificație nu este nici puterea, nici măreția, ci aroganța. „El smulge din rădăcină alte trei coarne” constituie o aluzie la expedițiile împotriva Egiptului, Armeniei și Persiei; faptul că are ochi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
portretul Anticristului la Părinți Bisericii. În continuare, versetele 9‑13 descriu adunarea unui tribunal ceresc în jurul Celui vechi de zile, tribunal căruia îi revine judecarea celei de‑a patra fiare: „Eu mă uitam mereu, din pricina vorbelor mari pe care acel corn le grăia. Am privit până când fiara a fost omorâtă și trupul ei nimicit și dat focului” (v. 11). Acest scenariu va fi reluat în Apocalipsa lui Ioan, iar de aici va trece în literatura patristică încă de la începuturile acesteia. În ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
tulburare ieșite din comun. În primul caz, este vorba, de fapt, de o scădere a calității puterii exercitate de diferitele imperii, în timp ce în al doilea, este vorba mai degrabă de o creștere exponențială a terorii până la punctul său culminant (domnia „cornului cel mic” reprezintă domnia lui Antiochos al IV‑lea). Capitolele 9-12 Din cuprinsul capitolelor 9-12 vom reține pentru analiză numai textele strict legate de mitul creștin al adversarului eshatologic. Vom începe cu expresia „șaptezeci de săptămâni de ani”, expresie care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ϑΔ∴≅Λ) și‑și va înmulți slava și le va supune lor mulțime de oameni și va împărți pământul în daruri (ƒ< ∗φΔ≅4Η). 40Iar la vremea rânduită (ƒ< 6∀4Δ≅¬ ΒΞΔ∀ϑ4), regele de la miazăzi îl va împunge cu cornul său, iar regele de la miazănoapte va veni împotriva lui cu care și călăreți și cu mulțime de corăbii [de luptă] și va intra în ținuturi și va trece sfărâmând totul în calea sa. 41Și va intra în pământurile lui Sabi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
primei fiare a rezultat din contopirea trăsăturilor tuturor celor patru figuri teriomorfe descrise în Cartea lui Daniel, capitolul 7. Avem de‑a face, după cum am spus, cu un uriaș monstru dotat cu zece coarne și șapte capete, purtând pe fiecare corn o diademă și pe fiecare cap, câte o blasfemie. Chipul său seamănă cu al unui leopard, picioarele sunt de urs, iar botul ca de leu. Unul dintre capete, rănit mortal, își revine, înviind printr‑un miracol și stârnind uimire printre
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
autorul are în vedere politica lui Hadrian față de evrei, opusă celei puternic antiiudaice profesată de predecesorii săi, Vespasian, Domițian și Traian. În sprijinul pasajului amintit, el aduce un altul, din aceeași scriere (Dan. 7,7‑8), cu un mesaj identic: cornul cel mic scoate din rădăcină trei dintre coarnele cele mari. Urcarea la cer a lui Isaia Un document deosebit de interesant pentru dosarul nostru este Urcarea la cer a lui Isaia, care a beneficiat de o foarte bună editare, realizată de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
răscoala lui Bar Kokhba a jucat un rol important în configurarea mitului - propunând prima viziune „dogmatică”, potrivit expresiei lui Peerbolte, a scenariului anticristologic. Tabelul 1 Motive anticristologice prezente în Cartea lui Daniel (capitolele 2,7-12) Motive Războiul cosmic Succesiunea imperiilor Cornul cel mic Piatra care lovește colosul Cei trei regi învinși Blasfemiile împotriva lui Dumnezeu Schimbarea sărbătorilor Oprirea jertfei neîncetate Ocuparea templului Persecuția sfinților Trei ani și jumătate de persecuții Perversitatea Amăgirea Apostazia Regele nelegiuit, pervers și distrugător Regele din Nord
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pe care i‑o vor face, la sfârșit, tiranii de atunci, s‑a vorbit cât se poate de limpede în cele de mai sus. Acum, trebuie să expunem, cercetând amănunțit, când anume se vor întâmpla acestea și cum va răsări cornul cel mic printre tirani”. Iată câteva elemente care ne vor fi utile în desfășurarea comentariului nostru. Structura tratatului a fost prezentată, în „Introducerea” pe care E. Norelli o face traducerii acestuia. Reluăm această prezentare căreia îi adăugăm două mici modificări
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
că ambele concordă și sunt adevărate” (cap. 20), că ele se întrepătrund și se lămuresc reciproc. Este adevărat că, dacă nu ar fi invocat decât prima vedenie, a statuii, Hipolit ar fi renunțat la elementul esențial, figura Anticristului, reprezentată de „cornul cel mic” crescut între coarnele celei de‑a patra fiare. De asemenea, dacă s‑ar fi referit doar la viziunea celor patru fiare, din capitolul 7, el ar fi ratat ideea, la fel de importantă, a succesiunii imperiilor, idee expusă admirabil în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
I. leoaica - babilonienii/Nabucodonosor - aurul; II. ursul - perșii/Darius - argintul; (cele trei coaste: perșii, mezii, babilonienii); III. leopardul - grecii/Alexandru cel Mare - bronzul; IV. a patra fiară - romanii - fierul; IVa. cele zece coarne ale fiarei - amestecul fierului cu lutul; IVb. cornul cel mic - amestecul fierului cu lutul. După cum putem observa, mecanismul funcționează perfect până la cea de‑a patra fiară din a doua viziune, care corespunde elementului „fier” al statuii. Abia după această a patra etapă debutează ceea ce s‑ar putea numi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]