KorAP: Find »[drukola/base=coronarian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...179 >

4,463 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

42%) în mare parte ca urmare a progresiei bolii aterosclerotice la nivelul vaselor native și a instalării bolii de grefon (15, 16). Comparație între tehnicile percutane și revascularizarea chirurgicală în boala cardiacă ischemică La baza studiilor comparative efectuate între angioplastia coronariană percutană și revascularizarea chirurgicală a miocardului au stat nouă trialuri clinice randomizate, cel mai mare dintre acestea, By-pass Angioplasty Revascularization Investigation (BARI) (17), apropiindu-se de îndeplinirea celor patru mari criterii care se cer a fi urmărite în realizarea unei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
alta, iar caracteristicile pacienților luați în studiu să se regăsească la cei care nu au făcut parte din trial pentru a permite generalizarea concluziilor (18). Folosită inițial ca metodă de tratament în boala cardiacă ischemică caracterizată prin leziuni univasculare, angioplastia coronariană percutană a fost aplicată treptat și în cazul leziunilor multivasculare urmare a experienței acumulate și a progreselor tehnice înregistrate. Principalele avantaje ale PTCA decurg din invazivitatea redusă, durata scurtă de spitalizare (19) și recuperarea relativ rapidă (20). Acestea sunt însă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
energice de combatere a aterosclerozei atât înainte, cât și după intervenția chirurgicală, îmbunătățirea metodelor de detectare a miocardului viabil, introducerea inhibitorilor de glicoproteină IIb/IIIa în timpul intervențiilor percutane, folosirea pe scară largă a grafturilor arteriale, adoptarea metodelor miniinvazive în chirurgia coronariană vor modifica în scurt timp concluziile rezultate din compararea celor două metode terapeutice. Controverse terapeutice privind revascularizarea arterei descendente anterioare la tineri Leziunea unică a arterei descendente anterioare ridică o serie de probleme privind modalitatea terapeutică de rezolvare a acesteia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
beneficiu, iar utilizarea noilor strategii terapeutice amintite va reduce semnificativ rata reintervențiilor. Cu toate acestea, există însă subgrupuri de bolnavi la care abordul chirurgical al leziunilor este strategia de preferat a fi urmată. Dezvoltarea tehnicilor chirurgicale miniinvazive pentru abordul leziunilor coronariene (MIDCAB) și evitarea folosirii by-pass-ului cardiopulmonar (OPCAB) pentru revascularizarea miocardică alături de utilizarea aproape în exclusivitate a grafturilor arteriale au condus la scăderea semnificativă a morbidității comparativ cu intervenția chirurgicală clasică, diminuarea importantă a duratei de spitalizare și implicit a costurilor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
suficiente date care sugerează că la bolnavii tineri, diabetici, cu disfuncție de ventricul stâng la care leziunea arterei descendente anterioare este lungă, apropiată de trunchiul coronarei stângi, vasul este mic (< 2,5 mm) sau deservește un teritoriu miocardic important chirurgia coronariană miniinvazivă oferă pe termen mediu și lung avantaje ce nu pot fi ignorate. Leziunea de trunchi de arteră coronară stângă Leziunea trunchiului de arteră coronară stângă poate constitui o determinare particulară, în cadrul procesului aterosclerotic, aortitei sifilitice, bolii Takayashu, sindromului Reiter

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a unei vasculite postiradiere sau poate apărea ca o consecință a unui deficit de tehnică chirurgicală (torsionare, cudură, obstrucție, compresie în chirurgia rădăcinii aortei). Consecințele prezenței unei stenoze la nivelul trunchiului arterei coronare stângi pot fi evaluate indirect cu ajutorul angiografiei coronariene și a ventriculografiei, dar și direct ca urmare a progreselor tehnice înregistrate în ultima perioadă: determinarea presiunii în amonte și aval de stenoză, precum și a gradientului presional, măsurarea fluxului, descrierea morfologică a leziunii prin utilizarea ultrasonografiei intravasculare (IVUS) și a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
plăcii ce poate conduce la instalarea anginei instabile și a complicațiilor acesteia. Din punct de vedere al incidenței, se constată că pentru leziunea de trunchi de coronară stângă aceasta este de șapte ori mai mică comparativ cu cea a bolii coronariene aterosclerotice și apărea la 30% din pacienții cu boală cerebrovasculară. Stenoza izolată apărea mai frecvent la tineri și la femei. Din momentul diagnosticului supraviețuirea fără tratament la 6 ani este de 44%. Ocluzia acută este fatală în 100% din cazuri

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
prin tehnicile de revascularizare percutană. Revascularizarea chirurgicală a arterei coronare drepte ține seama de mai multe considerente. Din punct de vedere anatomic vor fi analizate cu ajutorul coronarografiei teritoriul de distribuție și tipul de dominanță, prezența anastomozelor între cele două teritorii coronariene (drept și stâng), precum și a circulației colaterale. Sediul leziunii este important pentru alegerea locului viitoarei anastomoze. Totodată, tehnicile moderne (angioscopia, ultrasonografia intravasculară șIVUSȚ) permit evaluarea caracterului stabil sau instabil al plăcii ateromatoase. Evaluarea stării clinice își aduce de asemenea contribuția

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
impact mai mic asupra prognosticului. Revascularizare completă sau revascularizare adecvată? Conceptul de revascularizare miocardică tinde să-și modifice în prezent semnificația pe care o avea în urmă cu câteva decenii. O lungă perioadă de timp s-a considerat că bolnavului coronarian o dată supus unei metode terapeutice fie ea chirurgicală, fie aparținând cardiologiei intervenționale trebuie să i se asigure prin aceasta o revascularizare completă a miocardului. Clasic era vorba de by-pass-area, respectiv dilatarea tuturor stenozelor considerate semnificative (> 50%). Nu întotdeauna însă acest

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
presupune realizarea a 5-6 by-pass-uri în condițiile unei durate inerent crescute a circulației extracorporeale, cu o disfuncție pulmonară și renală preexistentă, pot avea o evoluție postoperatorie dificilă în ciuda atingerii obiectivului terapeutic. De asemenea, un alt grup de bolnavi cu stenoze coronariene multiple și risc operator mare pentru metodele chirurgicale clasice (utilizarea by-pass-ului cardiopulmonar) nu pot beneficia decât parțial de revascularizare prin tehnici percutane din cauza severității leziunilor și riscului mare a unor complicații potențial letale. Nici metodele miniinvazive, care au scăzut morbiditatea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
risc operator mare pentru metodele chirurgicale clasice (utilizarea by-pass-ului cardiopulmonar) nu pot beneficia decât parțial de revascularizare prin tehnici percutane din cauza severității leziunilor și riscului mare a unor complicații potențial letale. Nici metodele miniinvazive, care au scăzut morbiditatea în chirurgia coronariană, nu au rezolvat problemele aflate în dezbatere (spre exemplu, dificultatea sau imposibilitatea de a aborda leziunile coronariene cu anumite localizări). În ultima perioadă, experiența și datele acumulate au condus la o nouă definire a obiectivului ce trebuie atins în cadrul terapiei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
prin tehnici percutane din cauza severității leziunilor și riscului mare a unor complicații potențial letale. Nici metodele miniinvazive, care au scăzut morbiditatea în chirurgia coronariană, nu au rezolvat problemele aflate în dezbatere (spre exemplu, dificultatea sau imposibilitatea de a aborda leziunile coronariene cu anumite localizări). În ultima perioadă, experiența și datele acumulate au condus la o nouă definire a obiectivului ce trebuie atins în cadrul terapiei bolii coronariene. Astfel, conceptul de revascularizare completă începe să piardă teren în favoarea revascularizării adecvate a miocardului (35

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
au rezolvat problemele aflate în dezbatere (spre exemplu, dificultatea sau imposibilitatea de a aborda leziunile coronariene cu anumite localizări). În ultima perioadă, experiența și datele acumulate au condus la o nouă definire a obiectivului ce trebuie atins în cadrul terapiei bolii coronariene. Astfel, conceptul de revascularizare completă începe să piardă teren în favoarea revascularizării adecvate a miocardului (35). Este vorba de a revasculariza ramurile arterelor coronare cu leziuni semnificative ce deservesc zone importante de miocard viabil. Conform acestei atitudini nu se consideră necesară

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
revascularizare completă începe să piardă teren în favoarea revascularizării adecvate a miocardului (35). Este vorba de a revasculariza ramurile arterelor coronare cu leziuni semnificative ce deservesc zone importante de miocard viabil. Conform acestei atitudini nu se consideră necesară revascularizarea unor ramuri coronariene mici sau care deservesc zone de miocard a cărui viabilitate este îndoielnică. Aceasta deoarece s-a constatat că în marea majoritate a cazurilor run-off-ul acestor vase este de o calitate inadecvată ceea ce duce la ocluzia precoce a graftului prin tromboză

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
adăpost, iar fluxul sanguin spre ariile hibernante este restabilit. ̨ n acest mod se evită apariția unor noi accidente ischemice și se ameliorează funcția ventriculară. Metode hibride de revascularizare (Hybrid revascularization) Experiența acumulată în revascularizarea miocardică sugerează că în boala coronariană multivasculară este necesară o nouă strategie terapeutică care să ducă la îmbunătățirea rezultatelor în condițiile în care a avut loc o modificare substanțială în structura populației ce este supusă acestui tip de intervenție. Stările morbide asociate sunt mai frecvente și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
este supusă acestui tip de intervenție. Stările morbide asociate sunt mai frecvente și mai avansate, motiv pentru care efectele adverse ale diferitelor metode de tratament trebuie reduse la minim. Strategia miocardică pe cale să prindă contur vizează abordul diferit al leziunilor coronariene în boala multivasculară la pacienții cu risc crescut în funcție de localizarea acestora, morfologia, gradul de severitate, rezultatele la distanță ale diferitelor tehnici de revascularizare folosite în prezent. În esență este vorba de combinarea tehnicilor de angioplastie transluminală cu chirurgia coronariană miniinvazivă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
leziunilor coronariene în boala multivasculară la pacienții cu risc crescut în funcție de localizarea acestora, morfologia, gradul de severitate, rezultatele la distanță ale diferitelor tehnici de revascularizare folosite în prezent. În esență este vorba de combinarea tehnicilor de angioplastie transluminală cu chirurgia coronariană miniinvazivă, astfel încât să se realizeze o revascularizare adecvată a miocardului (35, 36). Indicațiile acestei metode hibride de revascularizare vizează prezența a cel puțin două vase interesate de procesul aterosclerotic, coexistența leziunilor cu indicații pentru PTCA cu cele fără indicații, dar

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
acestei metode hibride de revascularizare vizează prezența a cel puțin două vase interesate de procesul aterosclerotic, coexistența leziunilor cu indicații pentru PTCA cu cele fără indicații, dar accesibile prin tehnicile de chirurgie miniinvazivă, pacienții cu boală multivasculară la care chirurgia coronariană, utilizând circulația extracorporeală, este contraindicată. În fața unui pacient cu boală multivasculară și leziuni by-pass-abile, dar cu risc crescut pentru chirurgia coronariană clasică se conturează în prezent următoarele opțiuni terapeutice: by-pass aortocoronarian fără utilizarea circulației extracorporeale, chirurgie coronariană miniinvazivă sau PTCA

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
PTCA cu cele fără indicații, dar accesibile prin tehnicile de chirurgie miniinvazivă, pacienții cu boală multivasculară la care chirurgia coronariană, utilizând circulația extracorporeală, este contraindicată. În fața unui pacient cu boală multivasculară și leziuni by-pass-abile, dar cu risc crescut pentru chirurgia coronariană clasică se conturează în prezent următoarele opțiuni terapeutice: by-pass aortocoronarian fără utilizarea circulației extracorporeale, chirurgie coronariană miniinvazivă sau PTCA asociate cu o așteptare armată din cauza revascularizării incomplete sau cel puțin inadecvate și metoda hibridă care tinde să realizeze o revascularizare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la care chirurgia coronariană, utilizând circulația extracorporeală, este contraindicată. În fața unui pacient cu boală multivasculară și leziuni by-pass-abile, dar cu risc crescut pentru chirurgia coronariană clasică se conturează în prezent următoarele opțiuni terapeutice: by-pass aortocoronarian fără utilizarea circulației extracorporeale, chirurgie coronariană miniinvazivă sau PTCA asociate cu o așteptare armată din cauza revascularizării incomplete sau cel puțin inadecvate și metoda hibridă care tinde să realizeze o revascularizare adecvată, dacă nu completă a miocardului, cu riscuri minime și rezultate acceptabile pe termen mediu și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Din punct de vedere practic se poate proceda în mai multe feluri. Într-o primă etapă se rezolvă leziunile ce se pretează la tehnicile de angioplastie transluminală, urmând ca la scurt timp să se abordeze restul leziunilor prin metodele chirurgiei coronariene miniinvazive. Avantajele acestei atitudini constau în posibilitatea ca rezultatul obținut să fie mulțumitor și astfel să nu mai fie necesară imediat intervenția chirurgicală, iar în cazul în care aceasta are loc, revascularizarea parțială obținută scade riscul operator din punct de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în condițiile asocierii terapiei antiplachetare) și se corelează semnificativ cu morfologia leziunii (46). Folosirea noului stent autoexpandabil (Wallstent) pentru dilatarea stenozelor pe grafturile venoase largi se asociază cu o incidență scăzută a trombozei și necesității pentru revascularizare tardivă (47). Chirurgia coronariană video-asistată (ECAB) Chirurgia coronariană miniinvazivă solicită în mai mare măsură chirurgul din punct de vedere tehnic (48). Rezultatele contradictorii din etapa de început au avut drept cauze efectul curbei de învățare și absența unor instrumente specifice. Deoarece curba de învățare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
antiplachetare) și se corelează semnificativ cu morfologia leziunii (46). Folosirea noului stent autoexpandabil (Wallstent) pentru dilatarea stenozelor pe grafturile venoase largi se asociază cu o incidență scăzută a trombozei și necesității pentru revascularizare tardivă (47). Chirurgia coronariană video-asistată (ECAB) Chirurgia coronariană miniinvazivă solicită în mai mare măsură chirurgul din punct de vedere tehnic (48). Rezultatele contradictorii din etapa de început au avut drept cauze efectul curbei de învățare și absența unor instrumente specifice. Deoarece curba de învățare este o variabilă ce

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
unor instrumente specifice. Deoarece curba de învățare este o variabilă ce nu poate fi eliminată în totalitate, cercetările s-au focalizat asupra dezvoltării tehnologiilor care să vină în sprijinul noilor cerințe. Fără îndoială că tendința ce se profilează în chirurgia coronariană, și anume aceea de a realiza o intervenție chirurgicală printr-un acces minim, trebuie să fie însoțită de creșterea performanțelor instrumentelor chirurgicale astfel încât morbiditatea, mortalitatea și costurile să înregistreze o scădere semnificativă. Printre acestea, sistemele toracoscopice video-asistate vor juca un

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
afișarea imaginii pe un mic ecran încorporat într-o cască pe care chirurgul o poartă pe toată durata intervenției. Următorul pas a adus cu sine avantajul imaginilor stereoscopice (tridimensionale), care au schimbat punctul de vedere al multor chirurgi cu privire la chirurgia coronariană miniinvazivă video-asistată (49). Roboții în revascularizarea miocardică Ceea ce în urmă cu câteva decenii părea să aparțină domeniului științifico-fantastic începe să prindă nu doar contur, ci să-și facă loc în practica medicală. Urmând cursul firesc al evoluției, roboții au pătruns

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]