1,458 matches
-
ar fi păstrat ca surorile ei din Viena, Paris etc., ar fi devenit prima bibliotecă în ordine istorică a Moldovei și chiar a întregii țări". La acest capitol se cuvine a adăuga și "Academia de la Suceava și Schola latina de la Cotnari", un volum esențial, cu acribie documentat, al lui Valentin Talpalaru. Istoria Moldovei din secolele următoare consemnează existența bibliotecilor marilor cărturari, așezăminte cu o încărcătură umanistă, ceea ce explică, în mare parte, valoarea informațiilor cuprinse în scrierile cronicarilor. Moldova și Iașul întrețin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mai mult acolo le e și biserica și casa parohiala. Nu există acolo și nu s-a instalat până acum din lipsă de subiecți. În anul 1851 s-au construit două noi locuințe parohiale: una cu cinci camere în Cotnara/ Cotnari - mare oraș - și alta cu patru camere în Ozelleno. Se terminaseră casele parohiale din Botoșani și din Focșani. Pentru construirea noii biserici și a locuinței parohiale în Talpă, vechi sat catolic, au fost pregătite pietre pentru fundație, calcar,o parte
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
lăudabilele noi construcții s-au făcut pregătiri în Talpă, s-au cumpărat plăci din Iași, cinsprezece mii optsute nouăzeci și trei = 15.893, echivalentul în coroane române a noua sute nouăzeci virgulă optzeci și doi = 990,82. Atât în Cotnara / Cotnari cât și în Ozelleno trebuie construite locuințe pentru servitorii misionarului. În același timp ,trebuie făcută casă și biserica parohiala în Ghiriest - parohia nou aleasă.Unele edificii obligă la reparații inevitabile. Se cuvine că mai târziu a se pune mâna la
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
multe altele, ca prea multe din nefericire. La d. Strul Cuten, crâșmar, cămătar, comerciant de cereale (și supus rus ca să nu facă odraslele sale armată în țara în care toată familia se hrănește), vine un biet creștin, Costache Dinu din Cotnari, ca să soarbă un păhar de băutură, în primăvara anului 1904. Avea Românul o căciulă mare, foarte frumoasă, prea mare, prea frumoasă și prea călduroasă pentru începutul acela de primăvară. D. Strul Cuten bagă de samă lucrul acesta și se gândește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și trei din vânzarea boilor face 87 de lei pentru o pălărie, pentru o nenorocită de pălărie, afară de dobânda pe care bietul Costache Dinu o va plăti de aici înnainte. Faptul e autentic. Dosarul afacerei se găsește la judecătoria comunală Cotnari. Frumusețea nu se tae pe talger. Curgeau pieile de pe dânsa. Omu-i tare ca fierul și slab ca oul. Se chinuește și nu poate muri; o fi fiind în pernă o pană [de] pasere necurată. Din apocalips. Și limbile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
5 cm. Cucoana Elena Lascu aude pe doi tineri vorbind despre Chișinău și lăudându-l. Ce vorbiți, mon-cher ami; vai de mine? Cum frumos Chișinăul? Doar nu l-am văzut și eu la 1870, când m-am măritat? Era, la Cotnari, un om, proprietar de oi multe, care le îngrijea el singur stând în mijlocul ciobanilor, cu tohoarca pe el și cu jechila pe magar, poposind unde ajungea, cu câni vrednici și buni, despre care se spunea că "știe să lege gura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tatăl său a comis o crimă, întreprinde încredințarea acestui lucru, căutând a descoperi fapte concrete verificatoare, ceia ce ar forma trama tragică a unui roman. Studiu geografic și etnografic asupra regiunii cu adaosul unui mic studiu istoric (fantazie asupra regiunii Cotnari Hârlău, Deleni). Câteva tipuri din această regiune: un bulibașă, un vornic, un notar, un pădurar, o femee din sat vadană tânără și drăcoasă, un urmaș al lui Feltin (unguru cel mare), trei frați țigani mari hoți etc., cum se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
era în pedeapsă la Cetatea Neamțu, Ionuț se ducea în săptămâna slobodă trei zile la părintele Nicodim la învățătură: amintire nu tocmai dulce; dar învățătura mai pe urmă i-a priit. Marele paharnic e stăpân peste slujitorii și călăreții dela Cotnari. La moartea lui Petru Aron, Ștefan și-a luat canon pe nouă ani post în fiecare Vineri. tripticul și spada dreaptă cu mâner în chip de cruce. Cultura e în legătură nu numai cu limba, religia și politica ci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de pe buruieni (pag. 81 "D.M.") Despre oi și alte animale; despre glușcă sau ieruncă și alte Minciuni vânătorești Vizirul chihaia și tefteudarul turcesc siliște pustie) Costantin Mere-acre Chirilă dela Dăunteni Gherghina Ursa Contăș, diac de jitniță Ghelasie Sora Pivnicerul dela Cotnari Teofan Manoilă Feltiu Gheorghe Murat Sava Blându Lupu Vremeș David Corbea Nechifor Țurcan Nistor Crețu Griga Neculai a Lolăi Costea Andronic Lohan Căliman a făcut năvod de oameni Iftodie Salomia Cueaghiuc podvezi p. domnie Albu Antimia găzduire de oșteni Drăgălina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plecat de unde era venind la niște pârliți de greci. L-a amenințat și cu pumnul. Iar sfântul Gheorghe l-a mușcat de deget. Geografia Boieriile și clerul Ceremonialul Oastea Partea sufletului, pentru mănăstiri, e cât dreptul unui copil. Cârmuitor la Cotnari este marele Paharnic Spatarul cel mare Cârmuiește Cernăuții Hatmanul cel mare cârmuiește Suceava Logofătul cel mare peste Cetatea Albă Nechifor Căliman, staroste, ptiu, drace! Onofrei și Samoilă Manole Păr Negru Jder feciorii lui Căliman Ilisafta Muța Simion Nicodim Nicoară Cristea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Duma Bodea, vornic Zbierea Luca Bâlco (Cetatea Albă) Luca și Bâlcu Neagu Chilia Ivașcu Arbure (Neamț) Gangur Buhtea Ciocârlie Ștefan Cernat Iațco Hudici Ivașcu Hrincovici Vrânceanu spătar Iuga vist. Dajbog pah. Toma stolnic Ile Huru comis Ceva cu pivnicerul dela Cotnari Feliu Vaslui, 13 Iulie 1471 Suhodolschi, ambasadorul regelui Poloniei. Conv. cu arhim. (pag. 311) col II Vaslui 1474 29 Noem. Paul Ogniben cu trimiși dela Asan-beg solie se oprește în tabără la Vaslui și Ștefan îi recomandă Papei Suc. 24
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai multe rînduri, la Mare, pe plajă, cînd se făceau diverse anunțuri la stația locală. De fiecare dată tremura în mine un „dacă”. Neamul din care provine tata nu-i unul de longevivi. Un frate de-al său, așezat în Cotnari, a murit, la fel și o soră, care stătea în Liteni. Mai zdravăn se ține moș Vasile, mezinul, însă și sănătatea lui a început să scîrțîie. Deocamdată bravează. „Filosofia” sa e că: „Sfîrșitul trebuie să înceapă de undeva”. Resemnarea tatei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Murfatlar! Nu sunt un mare băutor, îmi plac vinurile bune, gustate și descântate la o masă bună și în compania unor prieteni buni și "neucise" cu sifon sau apă minerală. Am avut mereu "furnizori" excelenți, un cumnat fiind director la Cotnari, un altul inginer șef la Murfatlar și apoi la Niculițel, sora șefă de fermă tot acolo și un nepot la Valea Călugărească, așa că nu mă pot plânge că n-am avut parte de "neamuri bune" la acest capitol. Dar mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de socializare a tovarășilor, s-au aplicat și În cazul sucursalelor județene ale DGPT. Astfel, tov. P. Vrăbiescu, angajat al colectivului de la Buzău, a venit la Iași pe data de 20 aprilie 1969, prilej cu care - Între două șprițuri de Cotnari, Tomești sau Bucium - a corectat șpaltul cotidianului vasluian cu numărul 363 găsind și „deficiențe”. Nu se știe cum, Titus Raveica (fost șperțar „democrat” al Consiliului Național al Audiovizualului din anii ’90 ai secolului XX) a scris o recenzie asupra cărții
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ing. Lucian Hatmanu. M-a rugat să conduc o comisie de specialiști pentru anchetarea unui episod grav apărut la IAS Cârjoaia -Cotnari. Am acceptat și după câteva minute, căci locuiam destul de aproape, eram În mașina Direcției Generale, În drum spre Cotnari. Până la sosirea noastră fuseseră sacrificate 70 animale (tineret și adulte). După unele informații oferite de colegii localnici, am Început examinarea animalelor. Colega Olarian Elena de la Disciplina de Boli infecțioase, cu care eram În relații foarte bune, mai emoțională, exclama Încontinuu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
acestea se împart în felul următor: 39 dețin aproape în exclusivitate terenuri arabile (cultivate în cea mai mare parte cu cereale, plante pentru ulei, cartofi și sfeclă de zahăr); 3 societăți cu majoritatea suprafețelor ocupate de livezi (Orion-Municipiul Iași, Multiprior-Comuna Cotnari și Alforex-Comuna Miroslava); 2 societăți cu profil, mixt cea mai mare parte a suprafețelor ocupate cu terenuri arabile la care se adaugă mici suprafețe de livezi (Olma-com. Bălțați și Vorsman-com. Cotnari) și SC Vinia ponderea cea mai mare în suprafața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cu majoritatea suprafețelor ocupate de livezi (Orion-Municipiul Iași, Multiprior-Comuna Cotnari și Alforex-Comuna Miroslava); 2 societăți cu profil, mixt cea mai mare parte a suprafețelor ocupate cu terenuri arabile la care se adaugă mici suprafețe de livezi (Olma-com. Bălțați și Vorsman-com. Cotnari) și SC Vinia ponderea cea mai mare în suprafața totală este deținută de vii. Societăți comerciale de tip Agromec, care au în exploatare și terenuri agricole (aproape în exclusivitate terenuri arabile), în număr de 13, cu o suprafață medie de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
dr. Dumitru Marin, Tv. V. Vaslui - România - Europa, File de istorie, presă și cultură, Editura PIM Iași, 2011, p. 226, 244, 245, 248.; Alexandru Mălin Tacu - CĂLĂTORUL PROFUND, reeditare, Editura D.Arte, Iași, 2011, p. 144-148, 169-172; 179; C. Hușanu - Cotnariul în literatură și artă, PIM Iași, 2011, p.9.; Paul Constantinescu - Evocare, volum omagial îngrijit de Serghei Coloșenco, Editura Sfera, Bârlad, 2011, APUD, Ion N. Oprea, „Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870-2008” și „Bârladul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
vieți, cuvânt explicativ, Editura PIM Iași, 2011; Marian Ciornei, Îngusta cărare către lumină, Editura PIM Iași, 2011 - prefață; Despa Dragomir, Întoarcere în timp, Editura PIM Iași, 2011 - prefață; Marian Ciornei, Viața o lecție, Editura PIM, Iași, 2012 - prefață; C. Hușanu - Cotnariul în literatură și artă, Editura PIM Iași, 2011, postfață; Teona Scopos - Dor de normalitate, Versuri, Editura PIM, Iași, 2012, prefață; Corneliu Vâleanu, Sub zodia Euterpei, Versuri, Editura PIM, Iași, 2012, prefață; Mircea Popescu, Album de pictură, “Călător în imaginar”, Editura
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
octombrie 2009, p.15-18. *Alexandru Tacu-Zeletin, Omul interzis - un veritabil protest anticomunist, nr.94, decembrie 2009, p.18-19. *Succes, doamna Elena!, nr.95, ianuarie 2010, p.16-17. *Târziu, prea târziu, domnule profesor, nr.95, ianuarie 2010, p.17. *Când zici Cotnari - spui de toate, nr.97, martie 2010, p.7-8. *Costăcheștii: Omagiu tată și fiică, nr.98, aprilie 2010, p.20 *Jurnalul lui Sebastian, o operă de sertar? Nu! nr.99, mai 2010, p.17. *La mulți ani, dragă revistă, nr.
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
octombrie 2011, p. 15-16. *Dimitrie Popovici - Bayreuth, fiu al Bârladului, fie și adoptiv, cercetător al scenelor lumii; Încercări de clarificare istorico-literare. Sorin Toma și Tudor Arghezi despre articolul din Scânteia relativ la putrefacția poeziei argheziene, nr.117, noiembrie 2011, p.13-16; *Cotnariul în literatură și artă, nr.118, decembrie 2011, p.1718; *Gheorghe Chiper-Dinograncea. Contribuții la cunașterea omului, nr. 119, ianuarie 2012, p. 15-1;. Răsfoind în arhive. Atunci ca și acum...nr. 120, februarie 2012, p. 7; *Constantin Noica și Alexandru Zub
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
1-2, 2012, p.32-33. 11.OBSERVATOR - Tecuci, nr.66, 27 iunie 2008: *Încă un profil, tot ex-bârlădean, Vasile Ghica. 12. Revista ECOURI LITERARE , Vaslui: *Radu Rosetti Dintr-un uitatîn actualitate, nr. 8, 2011; *Dumitru Alistar, nr. 10, 2012, p.107; *Cotnariul în literatură și artă, nr. 10, 2012, p. 126. 13„Prietenia” revista Comunității evreilor din Iași: * Încercări de clarificare istoric literare. Sorin Toma și Ilie Rad în dialog despre poeți, poezie, viață, nr.2, noiembrie 2011; * Trei plăci comemorative evreiești
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și la durere, personajele beau. Șampania e rezervată aristocrației și nu se bea de plăcere, ci „ca să o simți udă în gură”, cum zice soacra din Titanic Vals. La Medeleni boierii beau șampanie ilustră: Mumm 1906. Dar și vin de Cotnari în sticlă colbuită. Pentru „colbuite” au predilecție personajele lui Octav Dessila, tot în momente festive. În schimb la parastas se bea tescovină până la ebrietate, ca în finalul Gaițelor la care ultima replică e îndemnul către soțul văduv să bea o
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
română, a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale și la crearea unui sistem de învățământ românesc. Alături de școala din Șcheii Brașovului, au mai luat ființă și au funcționat școli asemănătoare la București (Școala de la Biserica Sfântu Gheorghe-Vechi, 1575), Școala Latină de la Cotnari (1561) etc. Învățământul în limba germană s-a dezvoltat în special în Transilvania, în urma răspândirii catolicismului și protestantismului, religii care s-au implicat decisiv în tipărituri, dar și în răspândirea ideilor din Occident. Astfel, prima universitate catolică s-a înființat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ridicarea nivelului de cultură a tinerilor ardeleni. Ființarea unor școli și a unor gânditori umaniști, precum și realizările acestora de ordin cultural, le regăsim în timpul domnilor Eraclide Despotul în Moldova și a lui Petru Cercel în Țara Românească. Școala latină de la Cotnari, amintită deja, a fost înființată în 1562, la inițiativa lui Iacob Eraclide Despotul (1561-1563). Instituția era coordonată de un profesor și director în același timp, Ioan Sommer, poet german de limba latină, care-și descrie activitatea pedagogică în lucrarea sa
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]