1,450 matches
-
și descoperiri ale culturii române.Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane sau Historia incrementorum atque decrementorum Aulæ ottomanicæ aveau să fie descoperite la noi mult mai târziu în raport cu data apariției lor. Iar când Iorga publică manuscrisul grecesc, descoperit în biblioteca de la Cotnari, al lui Vasile Vatatzès, ținând de genealogia Cantacuzinilor, despre călătoria și aventurile central-asiatice ale viitorului șah Nadir al Persiei post-safavide, ne aflăm deja în 19391. Iar acestea nu ar fi decât mostre, foarte distincte, care ar intermedia cel mult imaginea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
multe altele, ca prea multe din nefericire. La d. Strul Cuten, crâșmar, cămătar, comerciant de cereale (și supus rus ca să nu facă odraslele sale armată în țara în care toată familia se hrănește), vine un biet creștin, Costache Dinu din Cotnari, ca să soarbă un păhar de băutură, în primăvara anului 1904. Avea Românul o căciulă mare, foarte frumoasă, prea mare, prea frumoasă și prea călduroasă pentru începutul acela de primăvară. D. Strul Cuten bagă de samă lucrul acesta și se gândește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și trei din vânzarea boilor face 87 de lei pentru o pălărie, pentru o nenorocită de pălărie, afară de dobânda pe care bietul Costache Dinu o va plăti de aici înnainte. Faptul e autentic. Dosarul afacerei se găsește la judecătoria comunală Cotnari. Frumusețea nu se tae pe talger. Curgeau pieile de pe dânsa. Omu-i tare ca fierul și slab ca oul. Se chinuește și nu poate muri; o fi fiind în pernă o pană [de] pasere necurată. Din apocalips. Și limbile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
5 cm. Cucoana Elena Lascu aude pe doi tineri vorbind despre Chișinău și lăudându-l. Ce vorbiți, mon-cher ami; vai de mine? Cum frumos Chișinăul? Doar nu l-am văzut și eu la 1870, când m-am măritat? Era, la Cotnari, un om, proprietar de oi multe, care le îngrijea el singur stând în mijlocul ciobanilor, cu tohoarca pe el și cu jechila pe magar, poposind unde ajungea, cu câni vrednici și buni, despre care se spunea că "știe să lege gura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tatăl său a comis o crimă, întreprinde încredințarea acestui lucru, căutând a descoperi fapte concrete verificatoare, ceia ce ar forma trama tragică a unui roman. Studiu geografic și etnografic asupra regiunii cu adaosul unui mic studiu istoric (fantazie asupra regiunii Cotnari Hârlău, Deleni). Câteva tipuri din această regiune: un bulibașă, un vornic, un notar, un pădurar, o femee din sat vadană tânără și drăcoasă, un urmaș al lui Feltin (unguru cel mare), trei frați țigani mari hoți etc., cum se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
era în pedeapsă la Cetatea Neamțu, Ionuț se ducea în săptămâna slobodă trei zile la părintele Nicodim la învățătură: amintire nu tocmai dulce; dar învățătura mai pe urmă i-a priit. Marele paharnic e stăpân peste slujitorii și călăreții dela Cotnari. La moartea lui Petru Aron, Ștefan și-a luat canon pe nouă ani post în fiecare Vineri. tripticul și spada dreaptă cu mâner în chip de cruce. Cultura e în legătură nu numai cu limba, religia și politica ci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de pe buruieni (pag. 81 "D.M.") Despre oi și alte animale; despre glușcă sau ieruncă și alte Minciuni vânătorești Vizirul chihaia și tefteudarul turcesc siliște pustie) Costantin Mere-acre Chirilă dela Dăunteni Gherghina Ursa Contăș, diac de jitniță Ghelasie Sora Pivnicerul dela Cotnari Teofan Manoilă Feltiu Gheorghe Murat Sava Blându Lupu Vremeș David Corbea Nechifor Țurcan Nistor Crețu Griga Neculai a Lolăi Costea Andronic Lohan Căliman a făcut năvod de oameni Iftodie Salomia Cueaghiuc podvezi p. domnie Albu Antimia găzduire de oșteni Drăgălina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plecat de unde era venind la niște pârliți de greci. L-a amenințat și cu pumnul. Iar sfântul Gheorghe l-a mușcat de deget. Geografia Boieriile și clerul Ceremonialul Oastea Partea sufletului, pentru mănăstiri, e cât dreptul unui copil. Cârmuitor la Cotnari este marele Paharnic Spatarul cel mare Cârmuiește Cernăuții Hatmanul cel mare cârmuiește Suceava Logofătul cel mare peste Cetatea Albă Nechifor Căliman, staroste, ptiu, drace! Onofrei și Samoilă Manole Păr Negru Jder feciorii lui Căliman Ilisafta Muța Simion Nicodim Nicoară Cristea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Duma Bodea, vornic Zbierea Luca Bâlco (Cetatea Albă) Luca și Bâlcu Neagu Chilia Ivașcu Arbure (Neamț) Gangur Buhtea Ciocârlie Ștefan Cernat Iațco Hudici Ivașcu Hrincovici Vrânceanu spătar Iuga vist. Dajbog pah. Toma stolnic Ile Huru comis Ceva cu pivnicerul dela Cotnari Feliu Vaslui, 13 Iulie 1471 Suhodolschi, ambasadorul regelui Poloniei. Conv. cu arhim. (pag. 311) col II Vaslui 1474 29 Noem. Paul Ogniben cu trimiși dela Asan-beg solie se oprește în tabără la Vaslui și Ștefan îi recomandă Papei Suc. 24
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din partea moldovenilor conduși de Ștefan, regele lor neînfricat și neobosit”. În legătură cu felul în care s-au purtat moldovenii cu polonii prinși în 1497, s-a creat legenda cu Dumbrava Roșie. Ion Neculce înșiră trei Dumbrăvi, una la Botoșani, alta la Cotnari și o a treia „mai gios de Roman”. D. Cantemir scrie că regele polon a vrut să-i răscumpere pe prizonieri cu o mare sumă de bani, Ștefan însă a refuzat să-i elibereze și a arat cu ei locul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Petru Hudici un sat pe Moldova (azi com. Miroslăvești, jud. Iași), după care cumpără de la Oană Pâșco și soția acestuia, sora lui Raicu, verii lui Neagoe, șase sate, toate azi în județul Iași (trei în com. Lespezi, unul în com. Cotnari și altul în com. Vânători). Între satele cumpărate de la Oană Pâșco este satul unde “a fost curtea lui Neagoe”, numit mai târziu Negoiești, unde își va face curte Mihul. La 2 iulie 1455, Petru Aron îi întărește logofătului Mihul 11
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstirii erau scoși de sub jurisdicția mitropolitului și a protopopilor, urmând să asculte numai de egumenul și dregătorii săi. La 26 ianuarie 1453, întărește mânăstirii toată ceara de la Târgu Frumos, șase buți de vin din desetina, ce se cuvenea domnului, de la Cotnari sau de la Hârlău și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, și-a avut reședința în acest târg. De aici, Alexandru se adresa brașovenilor în 1482 și în 1488, iar în 1491, potrivit pisaniei, era zidită din piatră biserica Adormirii Maicii Domnului. Datorită viilor de la Cotnari, aici și-au avut curte Ștefan cel Mare, dar și alți boieri moldoveni. Nu departe de biserica atribuită lui Ștefan, se afla o pivniță, zidită din bolovani, lungă de 50 metri. La Hârlău, pe locul unde exista o curte din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cerc de cultură istorică în cadrul experimentului UNESCO „Educația pentru pace prin cultură”. Dezbaterile din ședințele de cerc au fost adeseori urmate de activități practice la Muzeul de Istorie a Moldovei, de excursii pentru vizitarea monumentelor istorice de la Hârlău, Dobrovăț, Aroneanu, Cotnari, Hlincea, a șantierului arheologic de la Cucuteni - Băiceni și bineînțeles, a monumentelor orașului Iași. După cum se poate observa, istoria locală. Iașul cultural, vechi și nou, a fost o preocupare permanentă a noastră. Nu numai Iașul istoric, ci și Iașul literaturii. Ne-
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
iubit în diferite unități agricole de stat în fosta regiune Iași. Astfel: - Ca inginer șef organizează exploatarea pomicolă la Deleni - Hârlău; apoi ca director la Trust pentru exploatări pomicole Iași, Războieni, Răducăneni (1945-1975). - Organizează exploatările viticole din Bucium, Iași, șorogari, Cotnari, Răducăneni, Vaslui, Bârlad (1945-1975). - Organizează producție vegetală în unitățile din Iași, Miroslava, Popricani (1962-1973). - A ocupat numeroase funcții de conducere precum: șef de serviciu, inginer șef, director general la Trustutul Gospodăriilor de Stat (GOSTAT) Iași (1962- 1973), director la Întreprinderea
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
care funcționează până la 1 august 1962, când este promovat ca director al trustului. În perioada cât a ocupat această funcție, până în februarie 1971, au fost organizate și restructurate cele mai mari plantații viticole din regiunea Iași: șorogari, Iași, Bucium, Răducăneni, Cotnari, care sunt mândria acestei părți a Moldovei. Din iulie 1975, până la pensionarea din 1980, lucrează ca director la IAS Popricani, unitate model în producția vegetală, legumicolă și pomicolă. După pensionare, deși a fost consultant în probleme majore ale agriculturii la
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
ing. Lucian Hatmanu. M-a rugat să conduc o comisie de specialiști pentru anchetarea unui episod grav apărut la IAS Cârjoaia -Cotnari. Am acceptat și după câteva minute, căci locuiam destul de aproape, eram În mașina Direcției Generale, În drum spre Cotnari. Până la sosirea noastră fuseseră sacrificate 70 animale (tineret și adulte). După unele informații oferite de colegii localnici, am Început examinarea animalelor. Colega Olarian Elena de la Disciplina de Boli infecțioase, cu care eram În relații foarte bune, mai emoțională, exclama Încontinuu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
exotismul" ei, tocmai asta făcând-o viabilă pe malurile Senei. Globalizarea trebuie exploatată ca un vector care să trimită instantaneu lumea literaturii noastre în lumea largă. Globalizarea poate duce la dispariția, să zicem, a vinului de struguri din podgoriile de la Cotnari și a brânzei din lapte și a pâinii din grâu. Dar literatura cu amprentă proprie va dăinui și dincolo de noi. Am mai mulți prieteni (cred) în Europa, trăitori în limbile de circulație importante... Oricâte eforturi au făcut să cunoască literatura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că am fost. Deci, nu, iar când se plătea, plăteam și eu, că nu puteau să plătească numai ei... Da’ erau șefi de ăștia care... îi ducea și le lua bani și îi ținea numai la restaurant. Numai aici, la „Cotnari” câte erau sau, dincolo, la „Trei Sarmale”... [râde] La „Trei Sarmale”, când se lua avansul și lichidarea nu aveai unde să dai drumu’ la un ac. [râde] Daaaa.... I. M.: - Ce se producea în Nicolina ? Ș. B.: - Acuma depinde cum
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
până în timpul nostru se numește Huși (după pronunția ungară)”. Se știe că cea mai mare parte a husițior veniți din Ungaria s-a așezat în zona Carpaților Orientali, iar unii s-au stabilit la Huși, la Cetatea Albă și la Cotnari, unde s-au ocupat cu cultivarea cunoscutelor vii domnești. Nicolae Iorga reconsideră datarea 1460 și afirmă că Ștefan cel Mare a acceptat așezarea lor dincoace de munți, spre sfârșitul secolului al XV-lea (după anul 1481), dar nu știm dacă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
formă administrativă, era alcătuit dintr-un grup de sate domnești, atașate unui târg, unei cetăți sau chiar curții domnești, știut fiind că multă vreme înainte de stabilirea unei capitale, curtea domnească se muta dintr-un târg în altul (Bacău, Baia, Botoșani, Cotnari, Dorohoi, Iași, Roman, Suceava, Vaslui ș.a.), după preferințele voievodului sau interesele de moment ale statului. Orășenii aveau în proprietate locurile de casă, cumpărate sau obținute din vatra târgului ori în hotarul acestuia, iar domnia le putea relua oricând, răscumpărându-le
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
multe confuzii și erori). Orașele medievale moldovene s-au dezvoltat din așezări mai vechi, la sfârșitul secolului al XIV-lea (Baia, Suceava, Siret, Dorohoi, Roman, Iași, Vaslui, Bârlad) și din secolul al XV-lea (Adjud, Trotuș, Hârlău, Tecuci, Ștefănești, Bacău, Cotnari, Piatra Neamț, Bacău, Șchei, Huși), ca puncte strategice și de trecere. Ca și celelalte târguri din Moldova (toate fiind proprietate domnească), Hușii au avut o moșie întinsă în jurul târgului, numită în documente hotarul târgului, având menirea de a asigura hrana locuitorilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târziu, a fost înființată și o vamă a Hușilor, dar numai pentru transportul de sare și pește. Viile din zonă, mult apreciate, au avut și ele un anumit rol în stabilirea curții domnești la Huși, așa cum au fost cele de la Cotnari ori Hârlău. Același domnitor venea la Huși după desele războaie nu numai cu oastea, ci și cu Sfatul Domnesc și Curtea. Pentru întreținerea acestor oameni era necesar un efort substanțial. Dacă mai adăugăm și populația statornică a Hușilor, nu foarte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iar pe cea de la Vaslui, Vasile Lupu o considera „o relicvă sacră”. Unele s-au păstrat ca așezări urbane (Hârlău, Botoșani, Suceava), altele s-au degradat de la așezări înfloritoare și cunoscute la simple așezări rurale sau aproape rurale (Baia, Siret, Cotnari, Ștefănești). Multe alte monumente, laice și ecleziastice, ca și documentele din arhive, au rămas pentru a dezvălui trecutul orașelor noastre medievale. 4. Extinderea târgului și administrarea lui Deși etapele evoluției târgului Huși spre statutul de oraș și extinderea lui prin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bârlad, Adjud, Vrancea (ocol), Focșani, Tecuci, Piscu, Galați. Vornicia Țării de Sus cuprindea 18 orașe: Botoșani, Hotin, Siret, Neamț, Roman, Dorohoi, Baia, Cernăuți, Soroca, Ștefănești, Șcheia, Câmpulung (care era de fapt numai ocol, nu și oraș), Suceava, Piatra, Trotuș, Bacău, Cotnari, Hârlău, Târgu Frumos. Asemeni celorlalte târguri ale Moldovei, Hușii aveau un consiliu orășenesc, alcătuit din șoltuz (primar) și 12 pârgari, ce îndeplineau funcții asemănătoare consilierilor de astăzi: ajutau la strângerea dărilor pentru domnie, participau la delimitarea moșiei târgului, fixau tranzacțiile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]