1,600 matches
-
Parker a Îngropat cazul asasinării lui Hudgens. Bracken și Patchett au fost liniștiți de armistițiul Încheiat. Dudley a anulat ordinul de urmărire a lui White, luînd de bun raportul lui fals: nici urmă de Lynn, White umbla noaptea din crîșmă-n crîșmă. A stat cîteva zile cu ochii pe casa lui Lynn. Se părea că fata are o afecțiune reală pentru Bud, care altfel un fraier a fost toată viața lui. Fraier ca el Însuși. Preotul rosti cuvintele necesare. Ei răspunseră așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
printre ei, deși se străduia să se facă popular spunându-le pe numele mic, bătându-i pe umăr, vârându-li-se în gură și în suflet de câte ori le spunea ceva, semănând cu o lipitoare, dar cu care Dascălu pleca la crâșmă aproape zilnic - cum au aflat mai târziu -, făcându-și-l, încă neclar pentru ce anume, apropiat. Ileana Roman, plutind cu capul semeț printre ceilalți, râzând strident, și amantul ei, Iuliu Sofronie: isteț, plin de vervă și de idei și om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Ai grijă să mă suni din vreme. Să nu dea naiba să-ntârzii Sau, culmea să-mi vii mai devreme!” Mărțișor Iubita mea nu te-am uitat, Te rog, primește-un „Dealul Mare”, Căci n-am găsit, zău, mărțișoare, Prin crâșmele unde-am umblat! Cocheta Eu unul la brațu-i exult Dar gurile rele susțin: Cu cât se gătește mai mult, Gătește cu-atât mai puțin! Propunere peste ani Soața mea-i ca la-nceput: N-a-ncetat să mă iubească, Dar nu vrea
IOAN FREN?ESCU by IOAN FREN?ESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83933_a_85258]
-
de impresionant, încât nu-l mai putură opri. O ținu, într-un bocet amarnic, gălăgios și îndelungat încât, de după o perdea, unde stătuse ascuns un timp, ieși securistul, pe care goldăneștenii îl cunoșteau din vedere, fiindcă hoinărea, în civil, pe la crâșmele din iarmaroace și printre căruțele țăranilor. Securistul, un oacheș cu ochi albaștri, care vorbea cursiv atât rusa, cât și germana, îl bătu, de astă dată, prietenește pe umăr, zicând colegilor: E clar ce e cu ipochimenul. Are un sindrom disociativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe claviatura pianului, cântăreții înfierbântați elogiau tot mai entuziast strămoșeasca bucătărie moldo-valahă care pune la temelie mamalighele, carnațele și patlajelele și cașcavalele. Glăsuirea viorii, isonul pianului și vocile potrivite pentru acel fel de cântare făceau să răsune bătrânele bolți ale crâșmei: Hai ti za makai, Hai ti za makai... Zeks! tir-li-tam Zeks! tir-li-tam... Când îl văzu pe Vladimir, revenind de la toaletă, Nae Calaican, care adormise în scaun, tresări și își ridică repede capul din piept, pentru a-i comunica miracolul lingvistic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fir de apă, Înfigându-i un ac sub piele, la ureche, și-i dă drumul pe apă . Niște femei care spălau grâul au prins sălășelul și au crescut copilul până la 18 ani. Tânărul pleacă din sat și ajunge la o crâșmă, unde dă de tatăl lui; putred de bogat. Acesta Îl ia la el acasă ca să-i păzească grădina; Îl Însărcinează să-mpuște pe oricine ar Încerca să pătrundă În grădină. Stăpânul se preface Într un om hâd, intră În grădină
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
contul obligațiilor și folosite pentru nevoi proprii sau pentru vânzare în târguri pentru care nu plăteau nici un fel de taxe. Cele mai apropiate târguri erau Câmpulung, Humor, Baia și Suceava, unde mănăstirea avea de luat veniturile de la armeni, posesori de crâșme și hanuri <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 41. footnote>. Nu știm dacă era cerută și lâna brută sau gata prelucrată în bucăți de postav dat la piuă, material din care se confecționau anteriile călugărești pentru anotimpul rece. La fel pentru
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
decât numai, dacă se vor învoi cu stăpânul moșiei, fiind și îndatorați locuitorii fiștecărui sat a cumpăra numai pentru treburile lor numai de la orânda moșiei, la care se află șezători” <footnote T.A.Wickenhauser, op. cit., p. 161-162. footnote>. Dreptul la crâșmă era de obicei arendat. Astfel, pe la 1772, cei ce vindeau vin în Vama, plăteau egumenului mănăstirii „câte un leu de fiecare butoi de vin” <footnote T.Bălan, op. cit., vol. V (1745-1760), p. 116-117. footnote>. Dreptul la moară, de a deține
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ce le+au ridicat egumenul împotriva vămenilor, anume că nu lucrează cele 12 zile pe an după porunca Divanului, că nu dau de a zecea din toate. (zeciuială, dijma în produse - n.a.), nici cei doi lei de casă, că țin crâșme pe moșia mănăstirii fără știrea egumenului și că țin vara turme de oi călcând iarba. Neputând merge la Vama, am achemat într-o zi pe vâmeni scriind și egumenului Venedict să vină la târgul Sucevii, ca să cercetăm după poruncă toate
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de documente feudale, XII/44. footnote>. Sătenii mai erau obligați să facă 2 zile de muncă pentru preot, una pentru vornic, la cere se adaugă obligațiile față de stat. De asemenea, nu aveau drept de vânat, de pescuit, de moară, de crâșmă, de a poseda arme de foc, iar pentru mutarea din sat trebuiau să obțină o autorizație specială <footnote N. Grămadă, op. cit. p. 29 footnote>. Administrația austriacă a introdus taxa de pădure în 1786, a interzis lăuzitul în 1802, iar proprietarii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a le vinde, dar numai în cadrul satului. Această măsură nu face atingere asupra drepturilor 101 proprietarului (boier, mănăstire, domeniul satului, Fondul bisericesc), care rămân cele vechi, adică drept exclusiv de vânat, de pescuit, dreptul la moară, de velniță și de crâșmă, de proprietate asupra iazurilor, pădurilor și a poienilor. Aveau dreptul de jurisdicție domenială și dreptul de numire și confirmare a vornicului sătesc dintre cei trei candidați propuși de săteni; aveau dreptul de a cere de la țărani robota, adăugașuri și dijma
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și munteni Încă nu se stinseseră complet și ar putea fi mai puțin suspectat de românism, Cozma Răcoare, care se va Îndrăgosti de un pui de româncă, cucoana Sultana: -Ce strașnică muiere! Sau ne putem referi la Moș Precu, stăpînul crîșmei aflate Între Șomuz și Între satul Broșteni, undeva În apropierea Fălticenilor, un român Înalt, adus puțin din spetele late, pentru a cărui nevastă, mătușa Anghelina, nu-i găseai păreche În toată țara Moldovei. Scorneli scriitoricești! Invocarea pluralismului lexicografic caracteristic marilor
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ce locuri veneau. Hrihorov din Târgu Frumos, care avea o prisacă la Belcești, sau evreul orândar Mehăl Naileth, din Hârlău, supus cezaro-crăiesc (austriac, n.ns.), alături de alți patru evrei din Hârlău și un armean din Botoșani, care țineau în arendă crâșmele din Arama, Huc, Poșta Sociei și Spinoasa. Desigur, fenomenul mobilității populației îi implică și pe lăcuitorii fugiți din Belcești, documentul menționând că numărul acestora ar fi fost de 16, dar, de fapt, sunt enumerate numele a 40 de persoane, care
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
și exercitarea drepturilor politice a generat binecunoscuta problemă evreiască, ce a durat, cu grave implicații politico-diplomatice, până la începutul secolului al XX-lea. Prezența evreilor în teritoriul cercetat este semnalată de catagrafia din 1832, care îi menționează, ca arendași ai unor crâșme, pe Șmil și Bercu la Belcești și pe Nusăm la Ulmi73. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Șmil și Bercu la Belcești și pe Nusăm la Ulmi73. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi. Un alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești. Este interesant de observat că în anul 1844, în cea
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
unul la Ulmi. Un alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești. Este interesant de observat că în anul 1844, în cea mai mare parte a satelor din Moldova, crâșmele erau arendate de negustorii evrei și într-un număr incomparabil mai mic de către negustorii autohtoni, iar datoriile acumulate de unii săteni - atât din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate. La Belcești, de
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
lor de solvabilitate. La Belcești, de pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din jur: Cârjoaia, Cotnari, Cucuteni, Hălceni, Hodoriștea, Moara Profectorului (azi, satul Armanu, comuna Cotnari n.ns), Totoești, Șoldana, Zbereni și altele, crâșmele erau luate în arendă de negustorii evrei. Dacă valorificarea cerealelor, din această parte a țării, pe piața externă - așa cum am mai menționat - nu era rentabilă, datorită cheltuielilor suplimentare de transport, debușeul de vite din zonă prezenta un deosebit interes pentru
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
proviziile în firidele tancului. L.M.: Populația a venit spre noi cu un entuziasm extraordinar. S.B.: Ați stat atât timp în oraș, mobilizați. Cum vă rezolvați nevoile firești? L.M.: Nu au fost probleme din acestea, căci puteam să oprim în fața unei crâșme și totul se rezolva. Pot să vă relatez o întâmplare legată de acest aspect. Am tras mașinile în fața unei crâșme pentru o astfel de nevoie și am început să ne plimbăm, că era cam frig. Soldații au acuzat frigul pătrunzător
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
oraș, mobilizați. Cum vă rezolvați nevoile firești? L.M.: Nu au fost probleme din acestea, căci puteam să oprim în fața unei crâșme și totul se rezolva. Pot să vă relatez o întâmplare legată de acest aspect. Am tras mașinile în fața unei crâșme pentru o astfel de nevoie și am început să ne plimbăm, că era cam frig. Soldații au acuzat frigul pătrunzător și au cerut voie să bea o vodcă. M-am dus să cumpăr o sticlă și când am ieșit am
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
și Școala flamandă: Pe de o parte atmosfera de kermesă flamandă care stăpânește neîntrerupt în zilele și nopțile de pomină ale catiheților buclucași îmi amintea de petrecerile țărănești din tablourile lui Breugel și ale altora. Pe de alta, interioarele cinstitelor crâșme au un aer adesea foarte acuzat de scene de interior, un genre în felul acelora în care olandezii descriau cu voluptate, pictându-le, obiectele care înconjurau personagiile și viața lor de toate zilele 57. Pictura unor artiști precum Breughel, Adrian
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
mare secret. O poruncă din 6 aprilie 839, trimisă de către ministrul de interne la isprăvnicia Bacău, cerea ca, „prin polițienești măsuri”, „să se privegheze cu neadormire în tot cuprinsul ținutului, iar mai vârtos în târg, precum și prin toate cafenelele, biliarturi, crâșme și alte prepuelnice locuri”, unde s-ar aduna „răi cugetători” . Ioniță Popovici a respins cu hotărâre acuzațiile, afirmând că intenția lui a fost doar aceea de a-i boteza pe evrei. Gheorghe Platon remarca fanatismul antisemit de neînțeles pentru acea
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
fiice. De ce oare nu înțelege lumea că blestemul este de la diavol și Dumnezeu nu-l voiește?! Pentru că stă departe de Biserică și nesocotește poruncile dumnezeiești. 22. Nu te blestema! În anul 1901, un om bețiv stătea la o masă în crâșma satului în apropiere de Ploiești. După ce a băut vreo 6-7 pahare de „tărie”, bătu cu putere în masă cu pumnul și strigă să-l audă toți cei din jur: „Măcar că mă ia dracu, eu tot mai beau un pahar”. Cârciumarul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
fir de apă, înfigându-i un ac sub piele, la ureche, și-i dă drumul pe apă . Niște femei care spălau grâul au prins sălășelul și au crescut copilul până la 18 ani. Tânărul pleacă din sat și ajunge la o crâșmă, unde dă de tatăl lui; putred de bogat. Acesta îl ia la el acasă ca să-i păzească grădina; îl însărcinează să-mpuște pe oricine ar încerca să pătrundă în grădină. Stăpânul se preface într-un om hâd, intră în grădină
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și munteni încă nu se stinseseră complet și ar putea fi mai puțin suspectat de românism, Cozma Răcoare, care se va îndrăgosti de „un pui de româncă“, cucoana Sultana: „Ce strașnică muiere!“. Sau ne putem referi la Moș Precu, stăpînul crîșmei aflate „între Șomuz și între satul Broșteni“, undeva în apropierea Fălticenilor, „un român înalt, adus puțin din spetele late“, pentru a cărui nevastă, mătușa Anghelina, „nu-i găseai păreche în toată țara Moldovei“. Scorneli scriitoricești! Invocarea „pluralismului lexicografic caracteristic marilor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
un intelectual de rasă, o specie pe cale de dispariție, un spirit ales, dedat cititului (o ocupație să recunoaștem! din ce în ce mai nefolositoare în această lume pragmatică și cinică în care trăim), care sparge canoanele și habitudinile locului. Intelectualul nostru, în loc să meargă la crâșmă și să facă politică, în loc să înființeze un S.R.L. și să adune banii cu lopata, sau cu lingurița, după caz, frecventează bibliotecile (desuetă ocupație!), scrie cărți, conduce un cenaclu, face publicistică justițiară și onestă; în general, trăiește într-un alt orizont
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]