3,263 matches
-
neputând deține conform legii două proprietăți și aflat sub presiunea opiniei publice, a cedat locuința sa patrupedului, iar el s-a mutat în cușca acestuia de unde mârâie și latră fără discernământ la absolut toată lumea Referință Bibliografică: Unde dai și unde crapă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 388, Anul II, 23 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360351_a_361680]
-
uneori în mare; de dor. pe valurile franțe, Oniria se-ntinde-n disperare. s-au scurs uitării clipele târzii și lumile s-au stins tot câte una; de frig. pe geamurile sparte, isi toarnă cerul înghețat, furtună. Acasă s-a crăpat din nou de ziua și timpul ordonează vieți în rând; tăcut. pe marginile vremii își scârțâie durerea câte-un gând... sursă foto: internet Referință Bibliografica: trecere / Clarissa Emanuela : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1451, Anul IV, 21 decembrie 2014
TRECERE de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360442_a_361771]
-
marginile pământului - guvernatori stelari, regi și Cârmuitori Eonici în cer și pe pământ în același timp, descendenți din Zeii Cei Mari de la Dunăre, și “migratori spirituali prin trupuri succesive”, în cele zece țări și regate atlante. Dacă vreți să nu crape pământul și să sară în aer toată Europa, primul lucru pe care trebuie să-l facă civilizația Occidentului este să trimită în România pe Responsabilii Pământului și, împreună cu înalta diplomație, să facem urgent din România o țară neutră, după modelul
CATASTROFĂ ŞI MESIANISM ROMÂNESC (NOTE PENTRU AGONIA UNIUNII EUROPENE) VOLUMUL 2 (10) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360390_a_361719]
-
vorbe să vorbim. ÎNTOARCEREA ÎN BABILON Recomandarea a fost făcută rapid, am înlocuit lexiconul prin morfeme simplu și ușor de înțeles, independente, cu substrat profund, multiple posibilități de întrebuințare și pronunțare delicată. S-au gândit să semene iarba în interiorul piramidelor crăpate de vreme, să aducă la suprafață un nou mod de conviețuire în comun, o nouă sursă de energie. Așa încât, am parcurs drumul înapoi, printr-o paradigmă diferită: perspectiva unei credințe native, o lingvistică personală în apărarea modestă a trecutului perimat
ÎNTOARCEREA ÎN BABILON de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360538_a_361867]
-
ajutorul sau moartea, fiecărui drumeț, clătinându-și capul într-un continuu vaier bătrânesc. Nu puteai să treci pe acolo, fără să-i vezi ochii de jar, arși de febră. Rouă în flăcări. Bolnav de frig, cu oasele frânte, cu pielea crăpată pe alocuri de inutila zbatere, numai piele și os, calul - prin nu se știe ce miracol, continua să trăiască. Câteva vecine miloase l-au acoperit cu paie și rogojini și i-au dat să bea apă. Cu câtă sete sorbea
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
uneori în mare; de dor. pe valurile franțe, Oniria se-ntinde-n disperare. s-au scurs uitării clipele târzii și lumile s-au stins tot câte una; de frig. pe geamurile sparte, își toarnă cerul înghețat, furtună. Acasă s-a crăpat din nou de ziua și timpul ordonează vieți în rând; tăcut. pe marginile vremii își scârțâie durerea câte-un gând... sursa foto: internet ... Citește mai mult azi, palmele ce ți-au purtat iubireasi visele, atâtea existente,au împietrit. pe drumurile
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
aruncă uneori în mare;de dor. pe valurile franțe,Oniria se-ntinde-n disperare.s-au scurs uitării clipele tarziisi lumile s-au stins tot câte una;de frig. pe geamurile sparte,isi toarnă cerul înghețat, furtuna.Acasa s-a crăpat din nou de ziuasi timpul ordonează vieți în rând;tăcut. pe marginile vremiiisi scârțâie durerea câte-un gând...sursă foto: internet... X. VREMEA STILOULUI, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1434 din 04 decembrie 2014. Am trăit vremea stiloului
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
ignorante, care au venit la medicină doar că așa a dorit mămițica sau papa - să se facă doftori. Ieșind din garaj, Mircea s-a întâlnit față în față cu Crivăț, maidanezul lor găsit într-o iarnă pe un ger de crăpau pietrele, sub o bancă în Parcul Traian, scâncind de foame și frig. Venea de la facultate și a trecut prin parc. Nu mergea niciun mijloc de transport din cauza vremii vitrege. Era un pui de câteva luni mic și înghețat. L-a
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
a-toate-făcător, dar n-ai făcut pentru popor nimic. O, vodă, nu!” Dă vodă semn: „Să-l debarcați și SMURD-ul să-l privatizați, să nu mai văd niciun dărab din ce-a făcut acest arab, de-ar fi și să crăpați!” sau lămurirea subiectului: cum este pusă în practică Noua lege a sănătății ”Bulă la bucătarie.O clipa de neatenție la tocat zarzavaturi și sângele începe să curgă. Ia repede o cârpă, înfășoară degetul și fuga la spital. Intra la U
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
cu arșiță mare vremea sapei/ Și toate cele verzi duceau dorul, apei/ Sosiseră apoi și norii plini de pâine/ Vântul scutură norii plini cu bice repezi/ Înnebunit de arșiță, ca să-și desfete/ În trupul chinuit, neostoita sete/ pământul bea de crăpa grelele lui lespezi”, etc. Poezia continua... alături de o alta scrisă cam tot așa. Le țin minte, deoarece după ce le-am văzut publicate, făcând naveta de la Sebiș la Beiuș, citeam la nesfârșit poeziile (publicate), în timp ce mergeam pe uliță, împiedicându-mă uneori
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
tarabe, ne-a salutat plin de respect. E drept, mai mult pe nevastă-mea. Abia acum am avut toate argumentele pentru a-i demonstra bunei mele soții ce înseamnă o ripostă proporțională. Păi, dacă aveam eu nechibzuința de a-i crăpa capul cu morcovii din sacoșă? O încurcam de nu ne vedeam! Că pedeapsa este de la doi la cinci ani, fără suspendare! Referință Bibliografică: RIPOSTA PROPORȚIONALĂ / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1277, Anul IV, 30 iunie 2014
RIPOSTA PROPORŢIONALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360008_a_361337]
-
Plăcându-i gura ta și fruntea-ți prea bălaie Citeam în voca ta nemernicia Și tremuram la-auzul falselor trăiri Mi-ai luat din firul vieții bucuria M-ai învățat murirea durerii din muriri Pe geana încruntată de pe lună Un vis crăpat de-al astrului tăiș Îmi face-un semn discret de „noapte bună” Iar tu (!) dispari din mine pe furiș... Referință Bibliografică: Dispari din mine pe furiș... Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1593, Anul V, 12 mai 2015
DISPARI DIN MINE PE FURIȘ... de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359843_a_361172]
-
îmi vedeam de scris, publicam poezii prin ziare, trăiam ca un boem, citeam cu disperare L' Éneide de Virgile, textul latin cu note critice în franceză și, în timpul liber, devoram literaturi, răsfoiam prin anticariate zeci de tomuri cu filele netăiate, crăpam citind la bibliotecă, mă înarmam cu tot ce este mai durabil și mai dumnezeiesc în lumea asta. Treci la Odaliscă! m-a somat Thomas; tot ce ai spus pînă acum știm și noi. Nu mai am ce spune, m-am
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
ani, doar o dată la un film pentru copii și de cîteva ori în vizită la niște tipi simpatici, al căror ideal de viață era să se hrănească pînă la saturație, după care cădeau la pat și începeau să geamă: Ajutor, crăpăm, faceți ceva, oameni buni! Ai pierdut șirul, mi-a zis Licurișca. Da' ce ziceam?! Că prietenii mei mă certau: De ce stai tu cu balabustra asta, măi, Ioane? Păi, pentru copii. Da' tu n-ai o viață de trăit? Copiii sînt
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
Acasa > Versuri > Farmec > LUMINĂ LOCUITĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 257 din 14 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 14 Septembrie 2011, în zori... „Ești o lumină locuită...” Întunericul se auzea spărgându-se-n bucăți. Se crăpa de Ziuă-n afară. Zorile curgeau peste Munți și tu râdeai fericită ca o ploaie de vară... Referință Bibliografică: Lumină locuită... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 257, Anul I, 14 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
LUMINĂ LOCUITĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359594_a_360923]
-
rămas încremenit, surprins și dezarmat de atitudinea și cuvintele ei. La orice se aștepta, dar la o așa reacție violentă nu s-ar fi putut gândi. Nu știa ce să spună. - Un pas de mai faci și m-atingi, îți crăp capu-n două, turbatu’ dracului ce ești! Ai auzit, nenorocitule? l-a amenințat ea, încurajată de momentul lui de ezitare și de apropierea unui grup de tineri. Observând și el că nu mai sunt singuri, nu a răspuns și nu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359661_a_360990]
-
când vorbim cu cei mai mici că tot nu ne cred și nici nu le semănăm la gene?! pantalonul tău cu dungă nu mai este o virtute dacă iei drept servitute doar ce-ți zornăie în pungă; uită-te cum crapă coaja pomului ce nu dă roade iar invidia te roade când inundă luna plaja și-ai să vezi cum bate vântul prin livada ta pustie dacă e să nu mai fie roditor cu noi pământul zestrea ta, averea vie grijă
LUCRĂTORII VIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359728_a_361057]
-
Și toaca trosnește toți dracii, Cu flăcări îi pune pe fugă. Din ceruri arhangheli tămâie Cu smirnă și nard din cățuie, Blestemul se pune pe fugă Doar brațul de par să-l ajungă! Tăciunii aprind iarăși vatra Când gerul se crapă de ziuă Pe fir de fuioare lumina Alungă din lume neghina. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Alinare / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1477, Anul V, 16 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate
ALINARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359754_a_361083]
-
am la cine și unde să mai trag sunt gata iar de ducă, mi-e drumul iarăși lung. DE ATÂTA GÂND Iubita mea cu glezne lungi până la sâni cu părul fâlfâind că un stindard păgân Adună-te când roată zilei crapă la pieptu-mi nestatornic că o apă Săgeată-mă din nou cu vorbe descântate și râzi până la cer cu capul dat pe spate să-mi cazi peste auz refren cald de colind cu palma-ti străvezie de soare să mă prind
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359765_a_361094]
-
modeste, totul strălucește de curățenie, covoare, televizor, antenă cablu, combină muzicală, frigider, cuptor cu microunde, telefoane mobile, aragaz, pompă electrică la fântână. L-a chemat și pe preot pentru sfințirea casei. Discutăm de toate, puțin vin, prăjituri. Îmi arată palmele crăpate de la cărămizi și mortar, dar toți sunt optimiști și fac proiecte de viitor. - V-a costat o groază de bani, s-o stăpâniți sănătoși! - Mulțumim, dar ne-am băgat pielea la saramură pentru câțiva ani fiindcă nu ne-au ajuns
ARME NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359117_a_360446]
-
alegerile, a intrat în vizorul șmecherilor de la putere. Indirect, a fost luat la întrebări și bărbatul ei, care îi dăduse individului aprobarea aceea cu buculuc și, de aici, susținea Iliria, de la stres și teroare, i-a cedat inima și a crăpat! Am săruta-o pe CrisLi cu blîndețe pe frunte, ca pe un copil. Eram fericit că pot s-o apăr de răutatea lumii. Nu te mai gîndi la femeia aia ... Și-a stricat singură viața ... eu nu cred în poveștile
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
o explorau fără milă, prin toate cotloanele trupului ei de femeie ce ducea lipsă de așa ceva cam de multă vreme și, cînd măgarul a încălecat-o hoțește, ea a gemut și i-a șuierat în ureche: Încet, animalule, ca mă crăpi în două ... Și, brusc, scuturată de un tremur nimicitor, i s-a abandonat cu disperare, agățîndu-se de ceafa lui transpirată ca de ultima ei șansă din viață, simțindu-se ca un naufragiat ce se agață pe întuneric, orbit de valurile
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
acum în actele oficiale. Cum am ajuns eu, o româncă sadea, să port un nume și prenume rusesc? Era prima zi din luna lui faur, cum spunea mama mea, când, noaptea târziu, i-au venit durerile facerii. Un ger de crăpau pietrele, iar nămeții de zăpadă troeneau până la ferestre, de nu se putea ieși din casă. Tata făcuse niște ”tranșee” pentru a se deplasa până la poartă, pivniță și orătănii. În sat exista un punct medical și chiar o moașă, dar era
LA ORIGINI ( FRAGMENT DIN CARTEA PAGINI BASARABENE) de NINA GONŢA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340272_a_341601]
-
dizidenții” Pleșu, Blandiana sau Dinescu erau trimiși de ofițerii DIE pe la congrese internaționale în țări capitaliste sau Indonezia să reprezinte cultura oficială de partid comunist. Asta dacă nu venea mașina ambasadei sovietice cu portbagajul plin de icre negre să nu crape unii „dizidenți” de foame. În 1989 dizidenta Ana Blandiana participa, ne spunea Constantin Barbu, la Congresul mondial de poezie de la Macao din Asia, așa „rezistenți” ar fi vrut să fie tot poetul român muritor de foame care stătea la coadă
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ ? de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340401_a_341730]
-
pun la treabă să mă consulți și pe mine că uite, am niște mâncărimi, mde, ca femeile, că dacă era să mă las la mintea fătălăului de bărbată-meu eram și acum, Doamne, iartă-ne, fecioară! Ia de colea și crapă-n tine că te văz cam hămesit! Ca să vezi că-s o doamnă îți dau și un pahar cu vin să te mai dezmorțească puțin că te văd cam belaliu și dacă nu faci față te cam dau la crocodili
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]