2,854 matches
-
actuels, Paris, Acratie, 1993. Constantiniu, Florin, Între Hitler și Stalin. România și pactul Ribbentrop-Molotov, București, Editura Danubius, 1991. Codreanu, Corneliu Z., La Garde de Fer, Paris, Éditions Promethee, 1938. Conte, Francis, Christian Rakowski, un essai de biographie politique, Lille, 1975. Crainic, Nichifor, Priveliști fugare, București, 1921; Puncte cardinale în haos, București, Editura Cugetarea, nedatat. Easterman, A.L., King Carol, Hitler and Lupeseu, Londra, 1942. Gafencu, Grigore, Préliminaires de la guerre à l'Est, Paris, Egloff, 1944; Les Derniers Jours de l'Europe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Editura Românul, 1992. Chirnoagă, Platon (general), Istoria politică și militară a războiului României contra Rusiei sovietice, Madrid, Editura Carpați, 1965. Convorbiri cu Mihai I al României, București, Editura Humanitas, 1991. Coposu, Corneliu, Dialoguri cu Vartan Arachelian, București, Editura Anastasia, 1991. Crainic, Nichifor, Zile albe, zile negre. Memorii, București, Casa editorială Gîndirea, 1991. Dumitru-Snagov, Ion, România în diplomația Vaticanului, 1939-1944, București, Editura Garamond, 1991. Finklestone, Joseph, Dangers, tests and miracles, the remarkable life story of Chief Rabbi Rosen of Romania as told
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Cornea (general) 256 Cornea, Doina 363, 364 Cornu, Hortensia 111, 131, 399 Corvin, Matei 41, 42, 43 Costin, Miron 21, 22, 25, 31, 39, 49, 50, 394 Costin, Nicolae 22 Coșbuc, George 119, 147, 152, 208, 404 Cozma, Ion 298 Crainic, Nichifor 207-211, 221-228, 247, 248, 289, 293, 404, 406 Craiovescu (familie) 36 Creangă, Horia 213, 214, 405 Creangă, Ion 127 Crémieux, Adolphe 131 Cretzianu, Alexandru 256, 259, 275, 385, 407 Crișan 63 Cristea, Mițon, 189-193, 194, 224, 231, 383, 384
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de însuși Pontifex Maximus al partidului, d. C. A. Rosetti, avem ediția duodez a acelei republice la fericiții Ploiești. Dar noi, reacționari? De unde și până unde? E vrun Ioan sau Caliman Asan, vreun Bogdan Mușatin, vrun Vladislas Basarab ai cărora crainici și curteni să fim; apărăm privilegii și constituții vechi; voim suprimarea libertăților publice, a egalității cetățenilor? Nimic din toate acestea. Ceea ce voim azi, precum am voit-o pururea, este conservarea intactă a acestei Constituții, însă bineînțeles intactă, căci e propusă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a omorât pe Barbu Catargiu; vă rog să contribuiți s-o tipăresc și ca să dăm o răsplată celui care va omorî pe C. A. Rosetti și pe I. Brătianu. E inexact ce spune "Romînul". Persoana de care vorbește e d. maior Crainic, carele, după închiderea ședinței acelei Adunări, după ce prezidentul părăsise scaunul, a rostit acele cuvinte a căror solidaritate n-a luat-o nimeni. Dovadă e că nimeni n-a contribuit ca să se tipărească broșura și că n-a apărut nici până
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
părăsise scaunul, a rostit acele cuvinte a căror solidaritate n-a luat-o nimeni. Dovadă e că nimeni n-a contribuit ca să se tipărească broșura și că n-a apărut nici până acuma, deși e scrisă demult. Dar d. maior Crainic are această convingere? Îl privește. D-sa crede una și bună că un anume Donca, care trăiește azi la Ada-Kale, a fost instigat de roșii pentru a comite acea faptă. Pentru noi ea este și a rămas ce-a fost
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pună mîna pe: Somnorosul de la poalele Tîmpei, Alba Lux, Cocoșelul, Lordul, Bondi zis Bondarul, Intoxicatul, care, jucîndu-se parcă de-a hoții și vardiștii, corespondau în draci cu Europa Liberă. 14 mai Hăituit de autoritățile comuniste instalate de armata roșie, Nichifor Crainic se mută din casă în casă, în Țara Moților. Cea în care-i găzduit acum e călcată în plină zi de un maior rus și de ordonanța lui. Spaima scriitorului atinge culmea. "Eliberatorii" se instalează pe loc. Dar ce-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
firească. Eleganța lor a făcut Marea Românie (ce regretabil e să te ferești de tradiționalul România Mare, doar pentru că sintagma a fost confiscată de o trecătoare formațiune abjectă!). Unde-s Brătienii? Unde sînt cei care nu mai sînt?" versul lui Crainic. Superba Viorica Cortez îți oferea mîna ei rasată, palpîndu-ți, o secundă, palma și declanșînd astfel indicibile promisiuni. Vaclav Havel n-a trebuit să facă bezele mulțimii. Din două motive: unul stînd în chiar ființa sa notoriu făuritoare om al scrisului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
experiența religioasă le despecifică, uneori, le scoate din orizontul filosofiei. Personalismul lui Ch. Renouvier este un bun exemplu pentru ceea ce susțin acum. Există însă chiar în spațiul cultural românesc asemenea "absolutisme", la gânditori de la mijlocul secolului trecut: Marin Ștefănescu, Nichifor Crainic, Grigore Popa ș. a. Trebuie spus însă că "naturalismele" și "absolutismele" contemporane nu sunt, cum s-ar putea judeca pe baza celor câteva observații, niște ersatz-uri teoretice, modele metafizice ratate, fiindcă ele propun imagini și concepții ale omului în acord cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Simbolurile lui Eminescu (t. IX, 1939); M. Sadoveanu, Cincizeci de ani de la moartea lui Ion Creangă (t. IX, 1939), I. Petrovici, La centenarul lui Titu Maiorescu (t. IX, 1939), G. Oprescu, Probleme românești de artă țărănească (t. IX, 1939); Nichifor Crainic, „Anul 1840”. 100 de ani de când apărea în „Dacia Literară” poezia lui Grigore Alexandrescu (t. X, 1941); C. Tagliavini, O psaltire românească necunoscută din 1748 (t. XI, 1942); Iorgu Iordan, O disciplină lingvistică nouă: fonologia (t. XI, 1942) etc. Discursurile
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
reper”, „Eseu”, „Café Apostrof”, „Arhiva A”, „Biblioteci în aer liber”, „Colonia penitenciară”. Revista publică versuri ale unor poeți reprezentativi din diferite generații, de la perioada interbelică la cea contemporană: Lucian Blaga, Ion Barbu (inedite, 8-9/1994), Ion Pillat, V. Voiculescu, Nichifor Crainic, Radu Stanca (inedit, 5/2000), Radu Gyr, Adrian Maniu, Vintilă Horia, Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu (inedit, 5/1997), Mircea Cărtărescu, Mircea Ivănescu, Florența Albu, Ion Caraion, Ion Negoițescu (inedit, 8-9/ 1994), Magda Cârneci, Augustin Pop, Judith Mészaros (debut), Alexandru
APOSTROF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
memorialistic, ale unor însemnați scriitori contemporani, iar din literatura interbelică reține fragmente cu valoare îndeosebi documentară. Apar astfel texte din Camil Petrescu (fragmente din romanul Atomul, inedit, 1-2/1995), Lucian Blaga (Începuturile și cadrul unei prietenii, despre prietenia cu Nichifor Crainic, 5/1991), Cezar Petrescu (Pe când eram mai tineri, fragmente, 5/1991) , Sextil Pușcariu (Călare pe două veacuri, pasaje cenzurate la apariția volumului în 1968, și Pagini de jurnal, 9/1993), Eugen Ionescu (Fragmente dintr-un jurnal intim, 6/1991), N.
APOSTROF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
Octavian Soviany, Mircea Petean, Ion Bălu, Dumitru Chioaru, Al. Cistelecan, Liviu Bleoca, Ștefan Borbély, Ruxandra Cesereanu, Laura Pavel ș.a. În mod deosebit se remarcă eseurile, în special literare și filosofice, inserate la rubricile „Eseu” și „Ospățul filosofilor”, semnate de Nichifor Crainic (Isus în țara mea, 5/1991), Nae Ionescu, Anton Dumitriu, Petre Țuțea, Emil Cioran, Arșavir Acterian, N. Steinhardt, Nicolae Breban, Marta Petreu, Virgil Nemoianu, Ion Ianoși, Matei Călinescu, Radu G. Țeposu, Valentin Protopopescu, Alexandru Sever ș.a. Revista, bogată în traduceri
APOSTROF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 99. 559 În jurul anilor 1350-1364, Ibidem. 560 Ibidem, p. 100. 561 "La 13 februarie 1300 s-a hotărât ca fiecare bancher care falimentează să fie dezonorat pe tot cuprinsul Barcelonei, de un crainic public și forțat să trăiască numai cu pâine și apă până ce va restitui creditorilor săi suma totală din depozitele acestora (...). Pe 14 august 1321 reglementările referitoare la falimentele bancare au fost modificate. S-a hotărât ca acei bancheri care nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
S-a hotărât ca acei bancheri care nu-și îndeplinesc neîntârziat angajamentele, să fie declarați faliți, iar dacă nu-și achită datoriile în răstimp de un an, vor suporta defavoarea publică ce va fi anunțată pretutindeni în Catalania de un crainic al orașului. Imediat după aceasta bancherul va fi decapitat exact în fața ghișeului său, iar proprietatea va fi vândută în oraș pentru a fi despăgubiți creditorii". Jesús Huerto de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro, p. 64
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
DOINA, revistă literară care a apărut la București, lunar, între mai și noiembrie 1914. Publică poezii I. U. Soricu, Volbură Poiană, P. Cerna, A. Mândru, Nichifor Crainic, Ion Sângiorgiu, G. Botez-Gordon, M. Săulescu, Vasile Stoica, revista fiind de orientare tradiționalistă. O frumoasă poezie dedicată Ardealului e publicată de I. U. Soricu (Închinare). Sunt inserate Cugetări inedite de Mihai Eminescu, iar N. Zaharia vorbește despre „reportajul literar”, Radu
DOINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286813_a_288142]
-
publicată de I. U. Soricu (Închinare). Sunt inserate Cugetări inedite de Mihai Eminescu, iar N. Zaharia vorbește despre „reportajul literar”, Radu Dragnea scrie despre România într-o nouă fază politică și Metoda istorică și metoda estetică în critica literară, Nichifor Crainic semnează articolul La 25 de ani de la moartea lui M. Eminescu, Ion Dragoslav e prezent cu un fragment din romanul Brâul cu picățele roșii. În domeniul istoriei literare, se publică un studiu despre Barbu Paris Mumuleanu și un altul cu
DOINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286813_a_288142]
-
umbrelor” la Berlin, „Ilustrația”, 1922, 4; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, II, București, 1981, 146-148; Perpessicius, Opere, III, 1971, 40-42; Pompiliu Constantinescu, „Clopote peste adâncuri”, VL, 1927, 65; O.B. [Octav Botez], „Clopote peste adâncuri”, VR, 1928, februarie; Nichifor Crainic, A. Dominic, G, 1928, 8-9; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 286-287; Podoleanu, 60 scriitori, 93-98; Camil Baltazar, Scriitor și om, București, 1946, 47-55; Isaiia Răcăciuni, Amintiri, București, 1967, 34-35; Ciopraga, Lit. rom., 274-277; I. Peltz, A. Dominic, RCM, 1971
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
slujbe - pedagog, cântăreț bisericesc, impiegat la Casa Corpului Didactic - îi îngăduie să urmeze Facultatea de Teologie, licența luându-și-o în iunie 1916. Elev încă, debutează în 1907, cu o poezie, în revista școlară „Spre lumină” din Iași. Iscălind Nichifor Crainic (nume care va fi înscris ulterior și în actele de stare civilă) și D. I. Nichifor, D. Crainic, I. N. Crainic, Victoria Rațius, C. publică versuri și tălmăciri, precum și scurte articole în „Luceafărul”, „Revista politică și literară”, „Ramuri”, „Căminul nostru”, „Sămănătorul
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
luându-și-o în iunie 1916. Elev încă, debutează în 1907, cu o poezie, în revista școlară „Spre lumină” din Iași. Iscălind Nichifor Crainic (nume care va fi înscris ulterior și în actele de stare civilă) și D. I. Nichifor, D. Crainic, I. N. Crainic, Victoria Rațius, C. publică versuri și tălmăciri, precum și scurte articole în „Luceafărul”, „Revista politică și literară”, „Ramuri”, „Căminul nostru”, „Sămănătorul”, „Cosinzeana”, „Lumina literară”, „Viața românească”, „Drapelul”, „Drum drept”, „Văpaia”, „Flacăra”, „Viața literară”, „Solia”, „Capitala” ș.a. În 1916
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
în iunie 1916. Elev încă, debutează în 1907, cu o poezie, în revista școlară „Spre lumină” din Iași. Iscălind Nichifor Crainic (nume care va fi înscris ulterior și în actele de stare civilă) și D. I. Nichifor, D. Crainic, I. N. Crainic, Victoria Rațius, C. publică versuri și tălmăciri, precum și scurte articole în „Luceafărul”, „Revista politică și literară”, „Ramuri”, „Căminul nostru”, „Sămănătorul”, „Cosinzeana”, „Lumina literară”, „Viața românească”, „Drapelul”, „Drum drept”, „Văpaia”, „Flacăra”, „Viața literară”, „Solia”, „Capitala” ș.a. În 1916 își adună versurile
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
de studenție, alternând întâmplări variate și portretizări izbutite, îi conferă o valoare literară deosebită. Interesantă este și partea a doua a memoriilor lui C., atât pentru informațiile furnizate în legătură cu propria evoluție spirituală, cât și cu epoca. Ca scriitor creștin, Nichifor Crainic evoluează de la calmul patriarhal și terestru spre abstractul teologic și celest; el trece, cu alte cuvinte, încetul cu încetul, de la un stil marcuin la un stil ioaneic. E aici un drum de la evenimentul văzut cu ochii, de la concretul vremelnic, la
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
Paul Dugneanu, București, 1998; Iisus prin grâu, București, 2001. Traduceri: Émile Verhaeren, Belgia însângerată, București, 1916; Rabindranath Tagore, Sadhana. Calea desăvârșirii, București, 1922; Rainer Maria Rilke, Povestiri despre bunul Dumnezeu, București, [1927]. Repere bibliografice: N. Iorga, Un poet: d. Nichifor Crainic, R, 1916, 21; Pamfil Șeicaru, Nichifor Crainic, „Șesuri natale”, „Versuri și proză”, 1916, 7; Busuioceanu, Figuri, 102-128; Davidescu, Aspecte, 80-84; Mircea Eliade, Între Apollo și Isus, CU, 1927, 712; Bădăuță, Note, 89-92; Aderca, Contribuții, II, 93-103, 164-166; Lovinescu, Scrieri, IV
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
București, 2001. Traduceri: Émile Verhaeren, Belgia însângerată, București, 1916; Rabindranath Tagore, Sadhana. Calea desăvârșirii, București, 1922; Rainer Maria Rilke, Povestiri despre bunul Dumnezeu, București, [1927]. Repere bibliografice: N. Iorga, Un poet: d. Nichifor Crainic, R, 1916, 21; Pamfil Șeicaru, Nichifor Crainic, „Șesuri natale”, „Versuri și proză”, 1916, 7; Busuioceanu, Figuri, 102-128; Davidescu, Aspecte, 80-84; Mircea Eliade, Între Apollo și Isus, CU, 1927, 712; Bădăuță, Note, 89-92; Aderca, Contribuții, II, 93-103, 164-166; Lovinescu, Scrieri, IV, 417-420; Călinescu, Cronici, I, 203-212, 272-276; Perpessicius
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
natale”, „Versuri și proză”, 1916, 7; Busuioceanu, Figuri, 102-128; Davidescu, Aspecte, 80-84; Mircea Eliade, Între Apollo și Isus, CU, 1927, 712; Bădăuță, Note, 89-92; Aderca, Contribuții, II, 93-103, 164-166; Lovinescu, Scrieri, IV, 417-420; Călinescu, Cronici, I, 203-212, 272-276; Perpessicius, Nichifor Crainic, „Țara de peste veac”, CU, 1932, 2441; Constantinescu, Scrieri, II, 326-332; Al. Busuioceanu, Poezia lui Nichifor Crainic, G, 1934, 6; Iorga, Ist. lit. cont., II, 160, 213, passim: Papadima, Creatorii, 74-84, 431-438; Vasile Băncilă, Naționalism și teologie la Nichifor Crainic, G
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]