1,554 matches
-
Émile POULAT, Église contre bourgeoisie, Tournai, 1977, p. 136. 10 Jean-Marie MAYEUR, "Catholicism intransigeant, catholicism social, Démocratie chrétienne", in Annales. Économies, Sociétés, Civilisations, 1972, pp. 483-499. 11 Internationale démocrate-chrétienne Annuaire 1993, Bruxelles, 1993, 114 p. 12 Este binecunoscută absența tradiției creștin-democrate în Marea Britanie. Iată cum o explica Lordul Attlee lui Alcide De Gaspari: "Noi n-avem nevoie de un partid care să se proclame creștin-democrat, întrucît creștinismul și democrația se află atît la baza partidului meu laburist, cît și la baza
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pp. 483-499. 11 Internationale démocrate-chrétienne Annuaire 1993, Bruxelles, 1993, 114 p. 12 Este binecunoscută absența tradiției creștin-democrate în Marea Britanie. Iată cum o explica Lordul Attlee lui Alcide De Gaspari: "Noi n-avem nevoie de un partid care să se proclame creștin-democrat, întrucît creștinismul și democrația se află atît la baza partidului meu laburist, cît și la baza celui conservator". 13 Nu se poate estima cu precizie ponderea electorală a CDS-ului (Centre des Démocrates Sociaux), membru în mai multe coaliții, în cadrul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de Edouard Balladur numără 5 miniștri CDS din 29. La alegerile europene din 1989, lista elaborată în mare parte de acest partid a întrunit 8,8% din voturi. Dar întrucît această listă fusese organizată de Simone Veil, care nu era creștin-democrată și care și-a exercitat propria influență, rezultă că ponderea reală a creștin-democraților în Franța este slabă. 14 Partidele creștin-democrate spaniole membre ale Uniunii europene a democraților creștini sînt Partido Nacionalista Vasco și Uniò Democratica de Catalunya, ambele partide regionale
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1989, lista elaborată în mare parte de acest partid a întrunit 8,8% din voturi. Dar întrucît această listă fusese organizată de Simone Veil, care nu era creștin-democrată și care și-a exercitat propria influență, rezultă că ponderea reală a creștin-democraților în Franța este slabă. 14 Partidele creștin-democrate spaniole membre ale Uniunii europene a democraților creștini sînt Partido Nacionalista Vasco și Uniò Democratica de Catalunya, ambele partide regionale. Partido popular al lui José María Aznar a cerut adeziunea și este membru
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
acest partid a întrunit 8,8% din voturi. Dar întrucît această listă fusese organizată de Simone Veil, care nu era creștin-democrată și care și-a exercitat propria influență, rezultă că ponderea reală a creștin-democraților în Franța este slabă. 14 Partidele creștin-democrate spaniole membre ale Uniunii europene a democraților creștini sînt Partido Nacionalista Vasco și Uniò Democratica de Catalunya, ambele partide regionale. Partido popular al lui José María Aznar a cerut adeziunea și este membru în PPE. În schimb, Portugalia nu mai
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Catalunya. Les grans polémiques. (1881-1888), Barcelona, 1990, 645 p. PARTEA A DOUA CAPITOLUL I 1 René RÉMOND, "Forces religieuses et partis politiques", in Forces religieuses et attitudes politiques dans la France contemporaine, Paris, 1965, pp. 57-87. Cu privire la noțiunea de cultură creștin-democrată, vezi Agotino GIOVAGNOLI, La cultura democristiana, Bari, 1991, 313 p. și Joseph HOURS, "Les origines d'une tradition politique. La formulation en France de la doctrine de la démocratie chrétienne et des pouvoirs intermédiaires", in Libéralisme, traditionalisme, décentralisation, Paris, 1952, pp. 49-192
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Europe and the Federal Idea", in The Commonwealth, 19 și 26 aprilie 1940, in Oeuvres complètes, VII, pp. 933-1016. 29 Maria Romana DE GASPERI (coord.), De Gasperi e l'Europa. Scritti e discorsi, Brescia, 1979, 212 p. Despre politica europeană creștin-democrată, sînt analize utile în Actele Colocviului de la Trente, din septembrie 1979, Konrad Adenauer e Alcide De Gasperi: due esperienze di rifondazione della democrazia, Bologna, 1984, 399 p. Foarte importante sînt volumele L'Italia e la politica di potenza in Europa
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
nici istoriile generale ale Bisericilor creștine, ale gîndirii politice, ale partidelor politice, ale diferitelor națiuni, în care putem găsi multe informații pentru care sîntem îndatorați. Multe din studiile personale, semnalate în note, nu sînt reluate aici. În ceea ce privește sursele, publicațiile Internaționalei Creștin-Democrate, ale Uniunii Europene Creștin-Democrate și ale Partidului Popular European, ale căror sedii se află la Bruxelles, sînt de un mare ajutor. În general, arhivele diferitelor partide pot fi consultate, dar adesea sînt lacunare și prost întreținute, fiindcă nu au fost
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Bisericilor creștine, ale gîndirii politice, ale partidelor politice, ale diferitelor națiuni, în care putem găsi multe informații pentru care sîntem îndatorați. Multe din studiile personale, semnalate în note, nu sînt reluate aici. În ceea ce privește sursele, publicațiile Internaționalei Creștin-Democrate, ale Uniunii Europene Creștin-Democrate și ale Partidului Popular European, ale căror sedii se află la Bruxelles, sînt de un mare ajutor. În general, arhivele diferitelor partide pot fi consultate, dar adesea sînt lacunare și prost întreținute, fiindcă nu au fost depozitate într-un Centru
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Pentru o mai bună înțelegere a democrației creștine" în Revue d'Histoire ecclésiastique, 1975, pp.5-38 și Église contre bourgeoisie, Tournai, Casterman, 1977, 290 p., și ale lui Roberto PAPINI cu Quelle identité pour la Démocratie chrétienne? Roma, Institutul Internațional Creștin-Democrat pentru Studiu, 1989, 111 p. O bună introducere în secolul al XIX-lea o fac W. BECKER și R. MORSEY (dir.), Christliche Demokratie in Europa. Grundlagen und Entwicklungen seit dem 19 Jahrhundert, Köln, Böhlau, 1988, 291 p. Dispunem de sintezele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
clasice, stimulante, ale lui Maurice VAUSSARD, Histoire de la Démocratie chrétienne, France-Belgique-Italie, Paris, Seuil, 1956, 333 p. și Michael-Patrick FOGARTY, Christian Democracy in Western Europe 1820-1953, Londra, Routledge and Kegan, 1957, 461 p. Mai multe lucrări oferă monografii ale diferitelor partide creștin-democrate, mai mult sau mai puțin juxtapuse: Niels ARBØL, I Democristiani nel Mondo, Torino, Paoline, 1990, 479 p; Camillo BREZZI, I partiti democratici cristiani d'Europa, Milano, Teti ed., 1979, 301 p; Hans J. VEEN (dir), Christlich-demokratische und Konservative parteien in
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
catholicisme au défi de la modernité. L'histoire sociale des catholiques suisse au XIXe et XXe siècles, Lausanne, Payot, 1994, 395 p. Lucrările privind "cealaltă Europă" sînt încă foarte dispersate. Trei monografii de partid au fost publicate prin grija Centrului Internațional Creștin-Democrat de Informare și Documentare de la Roma: Le Parti populaire tchécoslovaque, de Bohumir BUNZA, 1971, 55 p., Le Parti chrétien du Travil polonais, a lui Konrad SIENIWIECZ, 1975, 52 p., Le Parti populaire démocrate-chrétien de Hongrie 1944-1949, 1982, 47 p. Alte
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
căutarea răspunsurilor / 37 Contrarevoluție și tradiție / 41 Catolicism și libertate / 43 Intransigența / 51 II. Învățămintele anului 1848 / 58 III. Generațiile Leon al XIII-lea / 64 Un cadru general în schimbare / 64 Diversitatea experințelor naționale / 72 Partea a II-a. CULTURA CREȘTIN-DEMOCRATĂ / 93 I. Credința în Dumnezeu / 95 II. Bazele doctrinale / 113 Magisteriul Bisericii catolice / 114 Personalismul / 119 Sturzo și popularismul / 128 III. Axe programatice /131 Democrația / 132 Organizarea comunitară a societății / 135 Europa / 142 Economia în slujba omului / 158 Partea a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
113 Magisteriul Bisericii catolice / 114 Personalismul / 119 Sturzo și popularismul / 128 III. Axe programatice /131 Democrația / 132 Organizarea comunitară a societății / 135 Europa / 142 Economia în slujba omului / 158 Partea a III-a. Între democrație și regimurile totalitare / 169 I. Creștin-democrații într-o Europă nouă / 171 II. În întîmpinarea democrației. Practici și eșecuri / 178 Creștin-democrații în democrație / 178 Experiențe eșuate / 185 Democrație creștină sau populism? / 196 Tentațiile autoritarismului / 200 Partea a IV-a. EXPERIENȚA PUTERII / 207 I. Democrația creștină după cel
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
131 Democrația / 132 Organizarea comunitară a societății / 135 Europa / 142 Economia în slujba omului / 158 Partea a III-a. Între democrație și regimurile totalitare / 169 I. Creștin-democrații într-o Europă nouă / 171 II. În întîmpinarea democrației. Practici și eșecuri / 178 Creștin-democrații în democrație / 178 Experiențe eșuate / 185 Democrație creștină sau populism? / 196 Tentațiile autoritarismului / 200 Partea a IV-a. EXPERIENȚA PUTERII / 207 I. Democrația creștină după cel de-al doilea război mondial: o mișcare nouă / 209 Consecințele războiului și ale ocupației
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la o renaștere nesigură / 279 Democrația creștină imposibilă în țările ortodoxe? / 290 IV. În căutarea unei democrații creștine europene / 296 Intuițiile lui Luigi Sturzo / 296 De la relansare la Partidul European / 298 Salvarea democrației creștine în Est / 302 UNIUNEA EUROPEANĂ A CREȘTIN-DEMOCRAȚILOR / 304 Concluzie. Criză a democrației creștine? / 307 LISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI / 315 NOTE / 317 ORIENTARE BIBLIOGRAFICĂ / 339 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de partidele respective. Atunci cînd un partid a obținut mai multe locuri uninominale decît ar fi avut dreptul pe baza pro-centului de voturi din scrutinul de listă, păstrează surplusul de locuri ("mandate adăugate"). În alegerile din octombrie 1994, de exemplu, creștin-democrații au obținut peste 12 locuri în plus, în timp ce social-democrații n-au obținut decît patru. Poguntke [1995, 350-351] a demonstrat că, fără acele 12 locuri în plus, creștin-democrații și liberalii nu ar fi avut majoritatea absolută în Bundestag. Votul unic transferabil
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
păstrează surplusul de locuri ("mandate adăugate"). În alegerile din octombrie 1994, de exemplu, creștin-democrații au obținut peste 12 locuri în plus, în timp ce social-democrații n-au obținut decît patru. Poguntke [1995, 350-351] a demonstrat că, fără acele 12 locuri în plus, creștin-democrații și liberalii nu ar fi avut majoritatea absolută în Bundestag. Votul unic transferabil În fine, este necesar să exemplificăm, dat fiind faptul că este vorba despre o alegere deja făcută, prin aplicarea votului unic transferabil, folosit în Republica Irlanda și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
exista cazuri de sisteme cu format bipartidist, adică numai două partide sînt capabile să obțină o majoritate parlamentară, dar care funcționează după alte principii. A fost, de exemplu, cazul Austriei, din 1945 pînă în 1966, perioadă în care social-democrații și creștin-democrații au recurs la formarea unei "mari coaliții", pentru a întări guvernul țării în fața unei amenințări externe. Existau două partide importante, dar mecanica formării și funcționării guvernului nu era deloc bipartidistă. Evident, sînt numeroase și cazurile inverse, în care sisteme de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de a individualiza sisteme definite prin două partide și jumătate, cum ar fi, după unii autori, sistemul de partide german. Aș afirma că, dimpotrivă, tocmai pentru că în Germania n-au existat pînă acum decît trei partide importante pentru formarea guvernelor creștin-democrații, liberalii, social-democrații sistemul de partide german este un sistem multipartidist limitat. Nu este un sistem cu două partide și jumătate pentru că așa zisa jumătate de partid, adică Partidul Liberal, este extrem de importantă și merită, deci, să fie luat în considerație
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
selecției șefului executivului ar trebui să-l vizeze pe liderul partidului majoritar în coaliția de guvernare, cel care a obținut mai multe voturi și mai multe locuri. În Germania, de exemplu, dreptul-datorie al partidului cu o majoritate relativă, adică al creștin-democraților sau al social-democraților, de a-și prezenta cancelarul, nu a fost niciodată pus în discuție de către liberali, partid minoritar, dar crucial, în posibilele coaliții de guvernare. În mod analog, partidele mici israeliene, indispensabile în formarea coaliției de guvernare, au consimțit
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pentru a întări coaliția de guvernare; a doua oară, în octombrie 1982, a dus la o adevărată schimbare de majoritate, cu mutarea fără traumă, legitimată imediat de către alegători în martie 1983, a liberalilor din coaliția cu social-democrații în cea cu creștin-democrații. În Spania, votul de neîncredere constructiv a fost utilizat tot de două ori în 1980 de socialistul Felipe Gonzales împotriva primului ministru centrist Adolfo Suarez și în 1987 de liderul dreptei Antonio Hernandez Mancha împotriva primului ministru socialist Gonzales în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
se ia atât de tare în serios încât își vorbește cu dumneavoastră, se autocitează ad nauseum și se indică drept autor al nu-știu-cărei „teorii a interpretării”. Mai nou s-a hotărât să fericească poporul român cu un șef de stat, creștin-democrat, de data aceasta. Într-o țară în care se moare prea frecvent de foame, proaspătul strateg electoral se laudă că pupilul său politic îi asigură un venit pe care un profesor universitar nu l-ar putea dobândi nici măcar într-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
liderului luat în dresaj politic intensiv să folosească șamponul Konrad Adenauer, crema de ras Jacques Maritain și apa de gură Aldo Moro. Cât va dura acest efort sisific și la ce va conduce e greu de bănuit. Deocamdată, de sub toga creștin-democrată a PNG-ului zâmbesc gleznele doctrinare ale întemeitorului - Viorel Lis. O realitate care nu poate fi combatută nici cu deodorantul Rasputin, nici cu pudra de talc Ho Și Min. (Jurnalul Național, 11 iunie 2004) III. ALEGERI, CATINDAȚI, URMĂRI Macaroane pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
dl Tismăneanu? Nu voi intra acum în toate detaliile care mă frământă. Mă rezum să spun că, da, îi înțeleg pe cei care au rămas descumpăniți să-l audă pe dl Tismăneanu declarându-l pe dl Becali om politic și creștin-democrat. Da, am suspinat și eu când dl Tismăneanu a invocat motivul vizitei la Pipera, căci, la urma urmelor, suntem liberi să vizităm pe cine vrem. Da, cred că profesorul britanic Tom Gallagher ridică în afurisirile sale fluviu și chestiuni care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]