13,465 matches
-
căror noi apariții editoriale provoacă, de fiecare dată, murmure de uimire. În anul 2004, Stelian Țurlea a publicat la Editura Fundației Pro, romanul Relatare despre Harap Alb, o rescriere, prin transpunerea în stricta contemporaneitate, a cunoscutului basm al lui Ion Creangă. Dimensiunea parabolică a acestuia conferea timpului prezent surpinzătoare unghiuri de interpretare și demonstra, dacă mai era nevoie, că sub soare nu e nimic nou. După câțiva ani (timp în care nu a stat degeaba, publicând mai multe cărți de tot
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
-se în aceeași dragoste de natură și aceeași romantică melancolie. Alături de Pirin-Planina, Cântec e încă un semn de prețuire a vecinilor noștri, filtrat printr-un lirism delicat și discret: Frumoasă ești, pădurea mea,/ Când umbra-i încă rară/ Și printre crengi adie-abia/ Un vânt de primăvară.../ Când de subt frunze moarte ies/ în umbră viorele,/ Iar eu străbat hugeagul des/ Cu gândurile mele.../ Când strălucesc subt rouă grea/ Cărări de soare pline./ Frumoasă ești, pădurea mea,/ Și singură ca mine..." Poezia
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
cu toții că e gol. Și totuși, în ciuda avertismentelor, dl Orescu o ținea înainte cu politichia fină, care duhnea de la o poștă a comandă politică. Iar dacă n-a fost comandă poli-tică, atunci, vorba unui personaj din "Povestea porcului", a lui Creangă: "De te-a învățat cineva, rău ți-a priit, iară de-ai făcut-o din capul tău, rău cap ai avut!" Despre Ion Bogdan Lefter n-am nimic de spus - pentru că nu e nimic de spus în general. Nu știu cum va
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
școlar. Pentru că am catalogul la îndemână, să exemplific. În colecția Clasici români - Bibliografie școlară au apărut până acum 53 de titluri: poezie, proză sau teatru din opera lui Delavrancea, Slavici, Odobescu, Anton Pann, Al. Vlahuță, Petre Ispirescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Eminescu, Gârleanu, Coșbuc, Negruzzi, Jean Bart, Alecu Russo, Hogaș, Grigore Alexandrescu, N. Filimon, Nicu Gane, Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu, V. Alecsandri, B. P. Hasdeu, Al. Davila. În ordinea din colecție, aceștia sunt scriitorii publicați până acum, unii cu mai multe
O editură, dincolo de manuale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8811_a_10136]
-
istorie literară. Este, categoric, un fals, care nu e deloc greu de dejucat sau de dovedit. Logica lui Runzu nu e lipsită de oarecare inteligență sau, mai bine spus, șmecherie de bloger. Dacă Eminescu a cules folclor licențios, dacă Ion Creangă a scris atât de cunoscuta Poveste a poveștilor, de ce nu ar fi credibil ca un alt scriitor popular, George Topârceanu, să se fi ilustrat în domeniul literaturii pornografice? Ipoteza nu e lipsită de ingeniozitate. Nenorocirea e însă că se răspândește
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
pedagogică, prietenul meu mai vârstnic pentru poezia pornografică descoperită în geanta mea, m-am simțit încă o dată copil sau un adolescent rușinat, surprins și deconspirat prea sever și nedrept pentru frământările și curiozitățile sexuale ale vârstei ingrate. Vorba lui Ion Creangă: "închipuirile tinereței nu se topesc, pe câtă vreme nu sunt topite și tinerețele închipuluite" (v. Opere Ion Creangă, ediția academică 2000, p. 864). M-am convins încă o dată că pedagogia anti-pornografică dă un rezultat contrariu dacă o tratezi cu pudibonderie în loc de pudoare
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
o dată copil sau un adolescent rușinat, surprins și deconspirat prea sever și nedrept pentru frământările și curiozitățile sexuale ale vârstei ingrate. Vorba lui Ion Creangă: "închipuirile tinereței nu se topesc, pe câtă vreme nu sunt topite și tinerețele închipuluite" (v. Opere Ion Creangă, ediția academică 2000, p. 864). M-am convins încă o dată că pedagogia anti-pornografică dă un rezultat contrariu dacă o tratezi cu pudibonderie în loc de pudoare. Dacă ești doar scandalizat de invazia pornografiei, fie ca profesor, fie ca istoric literar, nu faci
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
Kafka. Pentru o literatură minoră de Gilles Deleuze și Félix Guattari, Fascism și comunism de François Furet și Ernst Nolte. Pentru literatura română, programul Editurii Art este semnificativ în două direcții, acoperite însă cu un zel diferit. Clasicii (de la Alecsandri, Creangă, Eminescu, Caragiale, Slavici, Coșbuc și Delavrancea la Ibrăileanu, Sadoveanu, Călinescu, Gib Mihăescu și... Marin Sorescu, în total aproape 30 de volume anunțate în catalog) sunt editați anost, elementar, fără raportări la ediții critice de referință, fără minime prezentări, cu excepția unor
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
multe asemenea case pentru că scriitorul român a fost dintotdeauna ceea ce G. Ibrăileanu numea proletar intelectual, n-a fost meșter la dat "tunuri", cînd a încercat să facă afaceri (cum Arghezi cu cireșe și vișine, sau Rebreanu cu cartofi și Ion Creangă cu tutun), a dat repede faliment, l-a mai salvat, uneori, cîte o căsătorie "cu zestre"; cel mai adesea, a fost un "chiriaș grăbit", cum zicea G. Topîrceanu, luînd în chirie și casa dar și viața. Sînt, totuși, și printre
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
un posibil protest firav din partea unor tipi ciudați care n-au altă treabă mai păguboasă decît să citească și să resusciteze un trecut uitat și, oricum, neinteresant într-o vreme a tuturor afacerilor. Să vedem cum stau cîțiva oligarhi. Ion Creangă are două case, la Humulești și în }icăul Iașului; e adevărat că sînt modeste, una la țară, cu mîțe, motocei și cuptor, fără utilități, alta la oraș, cu apă în curte, puține camere, dar cu un cerdac de unde se vede
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
Alex. Ștefănescu Mă plimb prin grădina mea, îmbătat de frumusețea pomilor plini de chiciură. Ei nu arată ca atunci când fulgii li se depun lent pe crengi. Nu au crengi încărcate pur și simplu de zăpadă. Au crengi redesenate, cu alb, de o mână care a urmărit atentă fiecare detaliu. Până și miile de mii de ace ale molizilor și pinilor sunt distincte. Este o dantelărie albă
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
Alex. Ștefănescu Mă plimb prin grădina mea, îmbătat de frumusețea pomilor plini de chiciură. Ei nu arată ca atunci când fulgii li se depun lent pe crengi. Nu au crengi încărcate pur și simplu de zăpadă. Au crengi redesenate, cu alb, de o mână care a urmărit atentă fiecare detaliu. Până și miile de mii de ace ale molizilor și pinilor sunt distincte. Este o dantelărie albă, uriașă și delicată
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
Alex. Ștefănescu Mă plimb prin grădina mea, îmbătat de frumusețea pomilor plini de chiciură. Ei nu arată ca atunci când fulgii li se depun lent pe crengi. Nu au crengi încărcate pur și simplu de zăpadă. Au crengi redesenate, cu alb, de o mână care a urmărit atentă fiecare detaliu. Până și miile de mii de ace ale molizilor și pinilor sunt distincte. Este o dantelărie albă, uriașă și delicată, profilată pe cerul cenușiu. O livadă pictată numai
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
pe cerul cenușiu. O livadă pictată numai și numai cu alb, de un pictor care n-a avut altă culoare la îndemână. S-a ajuns la acest peisaj pentru că astă-noapte a bătut vântul, șuierător, nemilos, și a scuturat zăpada de pe crengi, iar apoi s-a lăsat o ceață deasă și particulele de apă au cristalizat direct pe ramuri, îmbrăcându-le cu infinită minuție. Există și zăpadă propriu-zisă, virgină, așternută pe întreaga suprafață a grădinii. A fost viscolită, dar acum, când nu
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
și mă gândesc înfiorat de emoție că sunt proprietar de zăpadă. Zăpada mea, venită din cer și încă necălcată de picior de om, netransformată în noroi, ca în București. Scutur un măr și mă las nins de promoroaca desprinsă de pe crengi. Apoi mă întind pe spate, în zăpadă, și mă gândesc că dacă aș muri acum, printre pomii sădiți de mine, aș muri împăcat.
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
scriitori minori, diminuându-i la valoarea la care noi îi vedem astăzi. Atunci, în 1915-1916, când și-a început activitatea de revizuiri a făcut și nedreptăți, ca de pildă: a-l ignora complet pe Slavici, a-l ignora complet pe Creangă și a nu-l considera pe Coșbuc mai mult decât un plagiator. Marea miză era însă în atitudinea față de imediata actualitate. Criticul profesionist trebuie să-și exercite misiunea principală: aceea de selecție a valorilor. A continuat în sensul acesta al
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
și s-abate scurt din cale, - / C-a-nvățat și dobitocul/ Patima sfinției-sale...// Iar hangița iese-n ușă,/ Bucuroasă de cîștig./ Ochii-i rîd spre căldărușă:/ - Frig, părinte?/ - Strașnic frig!". Comedie cu replici eludate, croind portrete de cucernici ca-n Creangă. Dăm, de bună seamă, peste aceeași impertinență poznașă, de credincios cârcotaș, din Minunile Sfîntului Sisoe. De amintit frumoasele, cît ar fi de naive, cu prospețimea pe care o are o mică piesă de teatru cu gîze, frunze, răsturnări de situație
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
minorele orgolii personal-profesionale și să se pună - riguros și tehnic - în serviciul cititorului. Să spună că Bogdan Popescu se află, de fapt, la cel de-al doilea roman al său, după debutul din 2001 (Vremelnicie pierdută) distins cu premiul "Ion Creangă" al Academiei Române. Să-l localizeze, apoi, în actualitatea literară, ca pe unul dintre redactorii serioasei, dar mai puțin vizibilei, reviste Caiete critice. Și ce altceva? După primele entuziasme, după o parcurgere în viteza impusă de curiozitate, după notele exclamative de pe
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
naturi au însă vocația reducției, acționate de acel spirit al omisiunii elocvente, cum l-a numit cineva. Ele reduc, suprimă, strâng, contrag, condensează, pornind totdeauna dinspre afară către nucleu. Constantin Negruzzi era din această categorie, ca și Caragiale, ca și Creangă" (pp. 87-88). Gabriel Dimisianu nu spune explicit dacă inapetența lui Negruzzi pentru dezvoltări epice ample, tendința lui permanentă spre "omisiunile elocvente" este un defect sau o calitate, a fost sau nu benefică pentru evoluția literaturii române. Afinitățile, semnalate de critic
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
pentru dezvoltări epice ample, tendința lui permanentă spre "omisiunile elocvente" este un defect sau o calitate, a fost sau nu benefică pentru evoluția literaturii române. Afinitățile, semnalate de critic, cu abordările epice ale unor scriitori de calibrul lui Caragiale sau Creangă, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, oferă un răspuns implicit la această dilemă. Scrisă cu inteligență, iradiind o discretă simpatie la adresa eroului ei, monografia Constantin Negruzzi de Gabriel Dimisianu readuce în atenție figura unuia dintre părinții fondatori
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
Cantemir (un prim volum). Dintre pașoptiști îl aveam numai pe Heliade (2 volume), iar dintre postpașoptiști pe N. Filimon (integral, un volum). Clasicii constituie partea de rezistență a acestui edificiu de patrimoniu: Eminescu (selectiv, 7 volume), Caragiale (integral, 4 volume), Creangă (integral, un volum), Maiorescu (2 volume, opera critică, traducerile și scrierile literare de tinerețe; se află sub tipar "însemnările zilnice", pentru prima dată restituite integral), Slavici (toată proza în 6 volume, urmează restul operei). Dintre posteminescieni sunt integrați în colecție
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
postelnicul, deși mulți aspiranți la zestrea sa îi făgăduiau că ochi au și nu vor vedea, urechi au și nu vor auzi." Niște români emancipați, în stare să cadă la pace. Gata cu romanticele indignări! O poveste în stilul lui Creangă este Toderică, despre un poznaș iubitor de viață. Primind, într-o zi, exact cînd îi mersese mai bine la vînat (invers decît în poveștile cu sfinți incognito), vizita lui Dumnezeu și a apostolilor, capătă dreptul să ceară trei lucruri. Toderică
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
și talentul de a ne învăța limba și literatura română. Din când în când, ne lamentam că nu prea avem timp, că noi trebuie să ne ocupăm de istoriografie etc. - Cu ce scriitori ați început? - Cu marii clasici: Eminescu, Caragiale, Creangă, Sadoveanu. Și am luat act de cele mai importante curente și influențe literare. După ce am venit în România, am înțeles că profesoara a avut dreptate, în sensul că ne-a forțat într-un fel să-i citim pe acești mari
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
mai întâi în germană, în ziarul "Die Zeit", spune lucruri amare, dar reale de România de atunci și, eventual, de folos pentru istoric. Sau: când predau istoria României din secolul XIX, referindu-mă la mentalități, obiceiuri, tradiții, citesc fragmente din Creangă. - E o performanță ce faceți dumneavoastră, având în vedere că proza lui Creangă e foarte greu de tradus, din cauza coloraturii sale specifice, regionalismelor și arhaismelor, expresiilor de factură folclorică, zicerilor paremiologice, cărora e dificil să le găsești corespondențe în limbajul
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
de România de atunci și, eventual, de folos pentru istoric. Sau: când predau istoria României din secolul XIX, referindu-mă la mentalități, obiceiuri, tradiții, citesc fragmente din Creangă. - E o performanță ce faceți dumneavoastră, având în vedere că proza lui Creangă e foarte greu de tradus, din cauza coloraturii sale specifice, regionalismelor și arhaismelor, expresiilor de factură folclorică, zicerilor paremiologice, cărora e dificil să le găsești corespondențe în limbajul contemporanilor. Și mă refer aici chiar și la contemporanii mei din România, din
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]