55,062 matches
-
și al meritului -, ea a devenit azi un conglomerat hibrid respirînd aerul compătimitor al autovictimizării. Vremea eroilor dispuși să se sacrifice pentru un crez a trecut, a venit timpul protejării victimelor lor. Și astfel, în lipsa unui ideal sau a unei credințe, confortul, siguranța zilei de mîine și consumul neîngrădit sînt scopurile predilecte ale americanului de astăzi. Culmea este că la toate aceste rezultate se ajunge sub masca unor deziderate care propovăduiesc contrariul scopurilor spre care țintesc. Se vorbește de respectarea diferențelor
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
conduită umană, acolo deșertul valoric al societății consumiste se află în deplină vigoare. Într-un asemenea deșert, valorile tradiționale americane, cele pe seama cărora America a devenit o putere mondială, sînt pe cale de extincție. Mai precis, dinamismul american (spiritul întreprinzător și credința în progres), individualismul american (libertatea individului și libera asociere între indivizi), religiozitatea americană (cultivarea trăsăturilor de caracter și a valorilor morale) și patriotismul american (încrederea în guvern, dragostea de țară și respectarea constituției) - toate aceste trăsături încep să fie ele
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
este în toate și, totodată, deasupra tuturor". Astfel putem realiza că sacrul este extrinsec și în același timp intrinsec creațiilor artistice. Rezultatul, în cazul de față, îl constituie un șir de tălmăciri din graiul culorii și al formelor plastice închinate credinței în cel poematic, astfel încît să nu se producă o suspensie a celui din urmă într-un spațiu sufocat de solemnitate, ingrat pentru poezie. Dan Damaschin izbutește a păstra relația vitală pentru artă cu concretețea eului creator în frămîntarea sa
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
sacramentală și curent morală pentru spiritele sceptice, ambii vectori convergînd în imaginea lirică ce-și trage sevele din compoziția sa ambiguă. Adorația unui Crist neconvențional, la margine de drum, într-un peisaj hibernal nu e oare elocventă atît pentru substanța credinței despuiată de aparatul instituțional și de fastul ritualic, cît și pur și simplu pentru umilința necesară regăsirii de sine, a purității ce se desprinde de lume? "Cu ce se poate măsura/ credința băiatului ce și-a abandonat/ cîrjele în zăpadă
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
hibernal nu e oare elocventă atît pentru substanța credinței despuiată de aparatul instituțional și de fastul ritualic, cît și pur și simplu pentru umilința necesară regăsirii de sine, a purității ce se desprinde de lume? "Cu ce se poate măsura/ credința băiatului ce și-a abandonat/ cîrjele în zăpadă și, rezemat/ de stînca înghețată,/ adoră un Christ încoronat cu nea și/ atîrnînd pe un crucifix răsărit/ în miezul unui pîlc de brazi/ ce închipuie, totuși,/ o biserică mai reală și mai
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
biserică mai reală și mai la îndemînă/ decît catedrala semeață ce se profilează în valea/ cotropită de o ceață de marmoră" (Caspar David Friedrich: "Biserică în peisaj de iarnă"). Aceleași ape duale joacă și-n alte poeme. Proprie nu doar credinței febrile ce tinde a se detașa de trebuințele carnalității, a se feri de ispitele simțurilor, asceza e, în diverse grade, și o disciplină necesară verbului poetic, răsfrîngere, fie și reflexă, a Logosului: "Ceea ce se face aici vizibil, oferindu-se contemplației
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
însuși să se cunoască". Conștiința critică lovinesciană se centrează pe câteva întrebări esențiale, ca forme de autoverificare. E. Lovinescu vrea să afle dacă sunt autentificate ideile critice de entitatea psihologică a autorului. Cercetează dacă acestea corespund fondului de sentimente și credințe intime, dacă sunt confirmate interior. Ultimele capitole, XXXII-XXXVI, din volumul II de Memorii, reprezintă punctul de vârf al acestei investigații, realizate sistematic cu scopul de a vedea cât de firesc și cât de organic cresc ideile critice pe "solul afectiv
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
Hans-Georg Gadamer, în primul rând, ,,re-situare”, fără a accepta intropatia (empatia), apoi, după alți autori (de exemplu, Mircea Eliade), retrăire în sens experimental, concret, autentic și nu simplă acceptare teoretică. Transpunerea presupune în același timp, implicare, intuiție, afinitate reciprocă, uneori credință, într-un cuvânt mobi litate într-un proces ,,de recreere” a lui, a celuilalt că sinteză a tuturor întrepătrunderilor, asimilărilor și totalizărilor de semnificații. Altfel, sau cel puțin la limită, stau lucrurile în privința empatiei care poate fi văzută și că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
v-a venit idea de a crea o organizație fără profit care să aibă rolul de a ajuta pe frații români din România și Basarabia? NP: La venirea preotului Gh. Calciu în Los Angeles s-a înființat organizația „Libertate și Credința” unde am avut funcții de conducere tot timpul. Rolul acestei organizații a fost de a grăbi de molarea regimului comunist din România și de a arăta lumii întregi adevărata față „raiului comunist”; am fost motorul tuturor demonstrațiilor anticomuniste din Los
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
românești. Los Angeles devenise centrul fierbinte al emigranților români din America. Așa a început lanțul marilor demonstrații anticomuniste, pe coasta de vest a Americii. Până după așa zisă revoluție din 1989 am ocupat diferite funcții de conducere în organizația „Libertate Credință” a regretatului preot Gh. Calciu. Anul 1992 a marcat începutul altui tip de organizații și începutul colaborării noastre cu „Fundația Pentru Democrație” a profesorului Emil Constantinescu, viitorul președinte al României. Astfel am demarat colaborări cu investiții pentru tineretul studios din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ne furați istoria”) , reprezentatul de atunci partidului creștin. Manifestanților din strada li s-au distribuit ceaiuri calde, mâncare, cafele, sandwish-uri, ca să reziste la frig și represalii, numai că spre dezamăgirea noastră acest Roșca nu a meritat suportul oamenilor de bună credință. Eu mi-am făcut datoria de om care-și iubește frații, dar nu aveam și controlul asupra naturii duplicitare a unor candidați la alegeri. MLC: Cum ați reușit să vă strecurați printre cei care nu văd cu ochi buni ajutorarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fiorul cuvântului scris. De atunci am rămas cu acest cult al cărții și al creației. O spun într-un mod care poate să pară patetic și nu aș vrea să îl simțiți așa. Receptați-l că pe o mărturisire de credință a unuia care cel mai mult dintre noi toti de atunci s-a călăuzit până la uitarea de sine în cuvântul scris. Ca profesor de literatură, le-am spus elevilor mei, cu fiecare prilej ivit că ,,o formă de fericire e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pe care îl ia partener alături de graficianul Damian Petrescu, trăitor la Paris, i se alătură poetul Theodor Rapăn care înțelege că ,,omul, înainte de a deveni Cuvânt, prin actul divin al creației sale este Conștiința”. ,,Poezia, precum Dumnezeu, nu este decât credință!” Ideea cărții, după ce a fost sugerată în titlu, străbate întregul univers ideatic și liric, acționând că un fir al Ariadnei, subtextual. Cele patru părți ale cărții sunt structurate corespunzător celor patru anotimpuri. Fiecare anotimp este introdus în compoziția cărții printr-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu cele mai proeminențe personalități lirice. Pregătiți cu argumentele pe care ni le pune la dispoziție chiar ,,Evanghelia inimii”, suntem gata să contrazicem și să rostim cu fermitate că poetului Theodor Rapăn i se pot alătura truditorii cu hâr intru credință poeziei. Estetică specială a cărții se sincronizează cu vocea lirica a poetului. Cuvântul, silaba, clipă, melanholia, tăcerea, profunzimea, metaforă, neliniștea, profunzimea, metafizica, dorul, cerul, flăcările Gheenei, umbră, norii, oglindă, păsările, apa, aerul, licornul, firul de iarbă, focul, tăcerea - sunt elemente
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
personalitate complexă: într-un singur om se întâlnesc simultan: cărturarul, medicul, educatorul, ziaristul, etnograful și folcloristul și, nu în ultimul rând, scriitorul. La baza creației sale lirice și spirituale, dincolo de asperitățile vieții, stau oamenii pe care i-a cunoscut, locuri, credințe, tradiții, atitudini și mentalități, toate încadrându-se în armonia cuminte a universului sau poetic. Asceza din anii prigoanei comuniste, puterea de-a refuză colaborarea, lau ridicat pe înălțimile jertfirii christice. Voiculescu și-a răbdat martiriul conștient. Recunoaște vremea prigoanei venită
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a i se lua totul - carieră, libertatea, familia, avutul - dar să i se cruțe cărțile, fiind vorba de cele 6000 de volume în care-și întrupase esență vieții Patimile lui Vasile Voiculescu și destinul său tragic - de martir al dreptei credințe mărturisitoare în spațiul românesc - stau sub semnul emoției înălțătoare a pildei morale - de ucenic al lui Hristos. În ultimii ani, am întâlnit o mulțime de oameni pe care puteam foarte bine să nu-i întâlnesc... Numele multor israelieni sunt celebre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în culori / și-n țipete / că un card de cocori / Flăcările frigului / sug sângele lucrurilor / fruntea ceasului / limbile degetelor mele / Frigul parcă trage după sine / o sanie de pietre cu inele / Albul frig se-ntreabă de noi / că de o credință de copil / furată într-un joc / de cărămidă-n doi / sau că o cruce azvârlita / timpului înapoi”, p. 94). Sub al doilea aspect, al determinării din partea procesului individuației, se surprind unele fascicule de lumină, conturând stări și evenimente lăuntrice la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
al iubirii<footnote Marko Ivan Rupnik, op. cit., p.23. footnote>. În timpul încercărilor de a ieși de sub influența malefică a ispitelor diavolești, care împing spre pofte urâte și spurcate<footnote Sf. Nil de la Sorska, Lucrarea minții și așezământ ucenicilor săi, Edit. Credința Strămoșească, Iași, 1999, p. 60. footnote>, Părinții sfătuiesc că pentru ca aceste imagini înșelătoare să nu se mai furișeze trebuie să păstrăm mereu un post egal și măsurat<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 196 footnote>. În acest mod, se
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
constituie o cauză de sminteală și cădere. Ceea ce trebuie să caute creștinul nu este a-și împopoțona trupul cu haine extravagante, după o modă ce nu are nimic comun cu morala creștină, ci a-și împodobi sufletul cu veșmântul virtuților: credința, temerea de Dumnezeu, înfrânarea, pocăința, paza minții și a inimii, nădejdea, smerenia, iubirea. Sfântul Nicodim Aghioritul consideră că hainele sunt prilej de amintire a căderii și izgonirii din rai a primilor oameni care fuseseră acoperiți la început de dumnezeiescul har
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nu este îngăduit senzualismul (urmărirea exclusivă a atracțiilor care apar de pe urma simțurilor<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 23. footnote>. În această ordine de idei, în trecut, dar cu atât mai mult în zilele noastre, căsătoria nu are sens decât în credința în Hristos, în Evanghelie<footnote Olivier Clément, op. cit., p. 73. footnote>. Sfântul Apostol Pavel arată că și în căsătorie, soții sunt datori de a petrece un timp în castitate, mai ale în vremea posturilor rânduite de Biserică, pentru a se
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
moarte, la judecata viitoare și la înfricoșătoarea gheenă<footnote I.P.S. Nicolae Corneanu, op. cit., p. 341. footnote> îi îndeamnă pe mulți să renunțe la a mai păcătui fără număr. Folosind cuvintele sfinților putem spune că teama de gheenă ne oferă o credință care face să ne ferim de contactul cu viciile<footnote Sf. Ioan Casian, Convorbirile duhovniceștiă, p. 504. footnote>. Privind spre latura opusă, nu teama de focul cel veșnic și de osândă ne poate îndemna să ne despărțim de păcat, ci
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ca văzând omul sfatul la care este îmbiat de cel rău (căci cu cât mai rău este șarpele decât omul!) să înțeleagă limpede că nu este folositor și să împotrivească supunerii față de ceea ce e vădit mai rău, și să păzească credința către Ziditor, împlinind porunca Lui. Și așa să se facă cu ușurință biruitor al celui ce a căzut de la adevărata viață și să primească cu dreptate nemurirea fericită, și să rămână viețuind după Dumnezeu în veci<footnote Sf. Grigorie Palama
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Dr. John Breck, op. cit., p. 187. footnote> adică din voința și comoditatea celor care leau săvârșit, fără a fi condiționate de cele mai mici probleme medicale. În țara noastră, cauza principală a avorturilor este lipsa de Dumnezeu a femeii, lipsa credinței puternice în El, lepădarea, trădarea față de El. Se pune întrebarea: „Dacă Dumnezeu este purtătorul de grijă al întregii creații, nu va purta El grijă de om, care este cununa și regele creației?” În Sfânta Evanghelie după Matei ni se relatează
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
se relatează cum Mântuitorul a picurat lumina în ochii unor orbi ce credeau cu tărie că Hristos putea să-i vindece. La întrebarea pusă de Bunul Mântuitor dacă ei cred că El ar putea face aceasta, orbii au răspuns cu credință neîndoielnică: Da, Doamne. Astfel, Mântuitorul văzând credința lor, le-a răspuns: Fie vouă după credința voastră (Matei 9,29). Aceleași cuvinte le spune tuturor Domnul Hristos și astăzi. Dar în sufletul unora, de multe ori se cuibărește dubitativul dacă și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în ochii unor orbi ce credeau cu tărie că Hristos putea să-i vindece. La întrebarea pusă de Bunul Mântuitor dacă ei cred că El ar putea face aceasta, orbii au răspuns cu credință neîndoielnică: Da, Doamne. Astfel, Mântuitorul văzând credința lor, le-a răspuns: Fie vouă după credința voastră (Matei 9,29). Aceleași cuvinte le spune tuturor Domnul Hristos și astăzi. Dar în sufletul unora, de multe ori se cuibărește dubitativul dacă și atunci încearcă scuze: Dacă n-o să am
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]