1,261 matches
-
cred că datează din 1102, dar cei mai mulți cercetători consideră că este un fals scris câteva sute de ani mai târziu, probabil prin secolul al XIV-lea. Documentul este păstrat la Muzeul Național al Ungariei. După ce ultimul rege croat de etnie croată Petar Svačić a murit pe câmpul de luptă în 1097, supușii săi au refuzat să se predea. Pentru a pune capăt războiului a fost semnat un acord, cel mai probabil în 1102, nobilii croați semnând cu regele ungar Coloman ceea ce
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
par anacronice unor cercetători, alții îl consideră o actualizare a unui original mai vechi. Încă din secolul al XIX-lea, documentul aflat în Budapesta a fost considerat de mai mulți cercetători ca nefiind un original. În 1915 și 1925, istoricul croat Milan Šufflay a menționat acest document în lucrările sale, mai întâi considerându-l un fals, iar mai apoi o un „addendum” din secolul al XIV-lea bazat pe un manuscris mai vechi al lui Thomas Archidiaconus. Istoricul maghiar János Karácsonyi
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
este un document din secolul al XIII-lea. Istorici croați Miho Barada și Marko Kostrenčić consideră ca este un document din 1102, în vreme ce un altul, Nada Klaić, îl consideră doar un fals din secolul al XIV-lea. Un alt istoric croat, Stjepan Antoljak, consideră "Pacta conventa" o sursa istorică incompleta, dau un un fals. Disputele și incertitudinile cu privire la autenticitatea "Pacta conventa" corespund în mare parte cu disputele și incertitudinile legate de relațiile regatelor croat și maghar în secolele al X-lea
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
o sursa istorică incompleta, dau un un fals. Disputele și incertitudinile cu privire la autenticitatea "Pacta conventa" corespund în mare parte cu disputele și incertitudinile legate de relațiile regatelor croat și maghar în secolele al X-lea și al XI-lea. Istoricul croat Ferdo Šišić și susținătorii săi consideră că Tomislav al Croației a domnit asupra întregii regiuni (sau a celei mai mari părți) locuite de croați, în vreme ce istoricii maghiari Gyula Kristó, Bálint Hóman și János Karácsonyi consideră că zona cuprinsă între Drava
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
documentului ar fi putut fi situația politică și socială din cei 300 de ani de după anul 1102, când cele două regate au fost unite sub conducerea regelui maghiar prin libera alegere a nobilimii croate sau prin forța armelor ungurilor. Aristocrația croată și-a menținut legile și privilegiile, inclusiv prevederile care priveau serviciul militar doar în limitele granițelor propriului regat. În conformitate cu studiile pentru fosta Iugoslavie a Bibliotecii Congresului SUA, regele Coloman a zdrobit orice opoziție croată după moartea regelui Ladislau I și
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
sau prin forța armelor ungurilor. Aristocrația croată și-a menținut legile și privilegiile, inclusiv prevederile care priveau serviciul militar doar în limitele granițelor propriului regat. În conformitate cu studiile pentru fosta Iugoslavie a Bibliotecii Congresului SUA, regele Coloman a zdrobit orice opoziție croată după moartea regelui Ladislau I și a câștigat dreptul să se încoroneze rege al Dalmației și Croației în 1102.. Încoronarea lui Coloman a creat o legătură între coroanele croată și maghiară care a rezistat până la sfârșitul primei conflagrații mondiale. Croații
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
Iugoslavie a Bibliotecii Congresului SUA, regele Coloman a zdrobit orice opoziție croată după moartea regelui Ladislau I și a câștigat dreptul să se încoroneze rege al Dalmației și Croației în 1102.. Încoronarea lui Coloman a creat o legătură între coroanele croată și maghiară care a rezistat până la sfârșitul primei conflagrații mondiale. Croații au considerat că țara lor a rămas un stat suveran de-a lungul secolelor, în ciuda uniunii voluntare ale celor două coroane, dar istoricii maghiari consideră că Ungaria a anexat
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
studii acreditează ideea că Ungaria nu a asimilat niciodată Croația, care a devenit mai degrabă un regat asociat, administrat de un guvernator civil, banul. După moartea regelui Ludovic al II-lea al Ungariei în bătălia de la Mohács din 1526, parlamentul croat l-a ales pe Ferdinand de Habsburg ca rege al Croației. Cultura maghiară a influențat-o în mod permanent pe cea croată. Frontiera comună s-a modificat adeseori, uneori Ungaria tratând Croația ca pe un stat vasal. În conformitate cu istoriografia croată
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
croat l-a ales pe Ferdinand de Habsburg ca rege al Croației. Cultura maghiară a influențat-o în mod permanent pe cea croată. Frontiera comună s-a modificat adeseori, uneori Ungaria tratând Croația ca pe un stat vasal. În conformitate cu istoriografia croată, parlamentul a profitat de momentul prielnic din 1526 pentru a-și întări autonomia față de Ungaria prin alegerea lui Ferdinand de Hambsburg și a declarat că „... ne-am alăturat Coroanei Ungariei prin voința noastră liberă la fel cum facem acum față de
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
facem acum față de domnia Maiestății Voastre”. Istoricii croați consideră că lupta pentru ocuparea tronului habsburgic în acele timpuri dovedesc că autonomia Croației a fost de necontestat. Din punctul de vedere al interpretării juridice a uniunii personale din punctul de vedere croat, Ludovic al II-lea nu a lăsat nici un moștenitor pe linie masculină și purtătorul legal al uniunii (regele) nu a mai existat din momentul morții sale, permițând nobilimii croate să își aleagă din nou monarhul. Spre deosebire de unguri, istoricii austrieci nu
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
propriilor episcopi și preoți, care erau mai apoi confirmați de rege, interzicerea colonizării maghiarilor în respectivele așezări, neplata unor taxe speciale, în condițiile în care împuterniciții legali supravegheau colectarea taxelor vamale, fără să se amestece în problemele interne. În vreme ce istoricul croat Nada Klaić consideră că în 1102 a fost vorba de un anumit tip de capitulare, care oferea croaților termeni mai blânzi, istoricii sloveni Matjaž Klemenčič și Mitja Žagar cred că Pacta Conventa nu a existat cu adevărat vreodată, dar legenda
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
a existat cu adevărat vreodată, dar legenda existenței sale a fost un sprijin important în favoarea poziției privilegiate de mai târziu a Croației în cadrul Imperiului Habsburgic. Ei cred că deși Croația a încetat să mai existe ca un stat independent, nobilimea croată a păstrat puteri politice relativ puternice, iar Klaić consideră că manuscrisul Trogir, cea mai veche versiune a presupusului pact nu este acordul unei capitulări, ci descrie relațiile vremii dintre rege și nobilime și își află sursele în situația existentă în
Pacta conventa (Croația) () [Corola-website/Science/328356_a_329685]
-
au traversat Munții Carpați și au intrat în Câmpia Panonică. În 899, maghiarii au invadat regiunea nordică a Italiei și au jefuit zona orașelor Treviso, Vicenza, Verona, Brescia, Bergamo și Milano. În aceeași perioadă, ungurii l-au înfrânt pe cneazul croat Braslav. În 901, maghiarii au reluat raidurile în Italia. Un an mai târziu, ei au lansat o campaniei împotriva Moraviei Mari, reușind în cele din urmă să contribuie la dispariția acestui stat. După anul 900, aproape în fiecare an, maghiarii
Invaziile maghiarilor în Europa () [Corola-website/Science/328384_a_329713]
-
modalitate de plată. Reprezentanții sportivilor și conducătorii clubului s-au întâlnit cu oficiali din primăria Ploiești, dar li s-a adus la cunoștință că finanțarea clubului nu a fost deblocată. În consecință, pe 12 august 2016, șapte handbaliste și antrenorul croat au depus memorii la FRH solicitând să devină liberi de contract. Federația Română de Handbal a somat clubul să anunțe oficial, până pe data de 22 august 2016, la ora 16:00, dacă se va înscrie în Liga Națională. În aceeași
CSM Ploiești (handbal feminin) () [Corola-website/Science/328366_a_329695]
-
(n. 27 martie 1949) [pronunție în română: Ugreșici] este o scriitoare si eseistă de limbă croată. Ugrešić s-a născut în localitatea Kutina, în apropiere de Zagreb, capitala actuală a Croației. Mama ei este originară din Burgas (Bulgaria). A studiat Literatură Comparată, precum și Limba și Literatura Rusă la Universitatea din Zagreb. In 1991, când razboiul a
Dubravka Ugrešić () [Corola-website/Science/327407_a_328736]
-
public pentru a strânge bani pentru construcție. Din cauza și Iugoslavia, însă, construcția ei a fost etichetată drept „proiect naționalist” și a fost anulată în 1971 de guvernul federal iugoslav. După declarația de independență a Croației din 1991 și după Războiul Croat de Independență, s-au reluat eforturile de a construi autostrada în anul 2000. Segmentul Zagreb-Split a fost terminat în 2005, în timp ce primele secțiuni dintre Split și Dubrovnik s-au deschis în 2007 și 2008. Costurile de construcție s-au ridicat
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
în 1975 drept E59. Ulterioarele reorganizări ale rețelei de drumuri europene, inclusiv cea din 2008, s-au făcut cu transferul rutei de la sud de Zagreb către E71. La începutul anilor 1990, construcția autostrăzii a fost amânată din nou din cauza Războiului Croat de Independență. În acel deceniu s-au reluat însă discuțiile privind construcția ei, inclusiv cu noi considerații asupra rutei. În curând, s-a renunțat la ruta gândită inițial prin Bihać și s-au luat în considerație altele două: una ca
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Zadar, aceasta din urmă fiind în cele din urmă ruta finală. Ambele alternative propuneau ca autostrada Zagreb-Karlovac, deja terminată în 1972, să fie utilizată ca secțiune nordică a autostrăzilor Zagreb-Split și Zagreb-Rijeka. A1 a fost un proiect demonstrativ pentru guvernul croat, fiind considerat un simbol al reunificării țării. Prima tentativă de a revitaliza proiectul a avut loc în 1993, când au început săpăturile pentru tunelul Sveti Rok. Construcții mai ample au fost demarate în 2000, și secțiunea Karlovac-Vukova Gorica a fost
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Ultimele secțiuni terminate au fost Šestanovac-Ravča, deschisă la 22 decembrie 2008, și Ravča-Vrgorac deschisă la 30 iunie 2011. În anii 2000, pe măsură ce lucrările la autostradă progresau, autostrada și-a dobândit numele neoficial, dar foarte frecvent folosit, de "Dalmatina", în presa croată, deoarece lega Zagrebul de Dalmația. În 2010, a fost deschis și nodul Donja Zdenčina între nodurile Lučko și Jastrebarsko, și în iunie 2012, s-a deschis și nodul Novigrad, aducând numărul ieșirilor de pe autostradă la 33. Costurile lucrărilor de construcție
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
și încă 1,8 miliarde kuna de cheltuieli erau estimate până la sfârșitul lui 2012 (adică circa 560, respectiv 245 milioane de euro). Ultima dintre aceste cifre cuprinde construcția drumului național D425 dar nu include terminarea segmentului de autostradă Vrgorac-Ploče. Legislația croată în vigoare plasează capătul final sudic al autostrăzii undeva lângă Dubrovnik. În august 2012, segmentul Vrgorac-Ploče din autostrada A1, de aproximativ lungime, este în construcție din 2008. Terminarea sa era planificată inițial pentru 2009, dar a fost amânată de mai
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
2012, segmentul Vrgorac-Ploče din autostrada A1, de aproximativ lungime, este în construcție din 2008. Terminarea sa era planificată inițial pentru 2009, dar a fost amânată de mai multe ori din cauza lipsei de fonduri. Mai mult, la 15 mai 2007, guvernele croat și bosniac au semnat un protocol de cooperare prin care se definea punctul de contact al autostrăzilor din Croația și Bosnia-Herțegovina de pe coridorul pan-european Vc, ceea ce a produs o semnificativă modificare a rutei A1 lângă Vrgorac, precum și o reproiectare
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
(n. 21 mai 1986, Slavonski Brod, RSF Iugoslavia) este un fotbalist croat, care evoluează la clubul Juventus Torino în Serie A și la echipa națională de fotbal a Croației. Mandžukić a debutat în naționala Croației în noiembrie 2007, la vârsta de 21 de ani, sub comanda lui Slaven Bilić. A fost desemnat
Mario Mandžukić () [Corola-website/Science/330032_a_331361]
-
evoluează la clubul Juventus Torino în Serie A și la echipa națională de fotbal a Croației. Mandžukić a debutat în naționala Croației în noiembrie 2007, la vârsta de 21 de ani, sub comanda lui Slaven Bilić. A fost desemnat fotbalistul croat al anului 2012. În septembrie 2007, Mandžukić a fost cumpărat de Dinamo Zagreb pentru 1,3 milioane de euro, ca înlocuitor pentru Eduardo da Silva, care plecase la Arsenal FC. După sosire, și-a securizat postul de titular al echipei
Mario Mandžukić () [Corola-website/Science/330032_a_331361]
-
Bayern a întâlnit-o pe Borussia Dortmund și Mandžukić a marcat primul gol al meciului în minutul 60. Bayern a câștigat trofeul cu 2-1 prin golul din prelungiri a lui Arjen Robben. Prin acest gol, Mandžukić a devenit primul jucător croat care marchează într-o finală UEFA Champions League. Acesta a fost un sezon foarte bun pentru el, clubul câștigând Bundesliga, Cupa Germaniei, Supercupa Germaniei și Supercupa Europei. După performanțele foarte bune din sezonul 2007-2008 al Prva HNL, în care a
Mario Mandžukić () [Corola-website/Science/330032_a_331361]
-
total 166,9 milioane kuna (22,4 milioane euro) din taxele de utilizare a autostrăzii A2. În 2012, pe un segment de dintre Krapina și Đurmanec încă se circula pe un singur fir. Lărgirea acestui segment este planificată, iar guvernul croat a purtat negocieri în 2010 cu operatorul autostrăzii pe acest subiect. Extinderea urmează să dureze un an și să coste 50 de milioane de euro. În anii '60, în Republica Socialistă Croația, care făcea parte din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]