3,503 matches
-
diferențe clare în numărul de cromozomi din boala Hodgkin și în celelalte tipuri de limfoame maligne. Majoritatea cazurilor de boală Hodgkin prezintă numere modale peritriploide (57-90 de cromozomi), în timp ce limfosarcoamele și majoritatea reticulosarcoamelor prezintă numere modale hipodiploide-hiperdiploide, cu 44-56 de cromozomi, dar și cu număr considerabil de complemente diploide. În unele cazuri de boală Hodkin fragmentarea cromozomală poate fi urmată de o translocație t(8;14) care nu este reciprocă (balansată), pierzându-se un sector din cromozomul 14 (deleție terminală). Translocația
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
hipodiploide-hiperdiploide, cu 44-56 de cromozomi, dar și cu număr considerabil de complemente diploide. În unele cazuri de boală Hodkin fragmentarea cromozomală poate fi urmată de o translocație t(8;14) care nu este reciprocă (balansată), pierzându-se un sector din cromozomul 14 (deleție terminală). Translocația fragmentului terminal din cromozomul 8 aduce protoonocgena c-myc din regiunea subtelomerică a brațului lung al cromozomului 8 în justapozițiune cu segmentele genice pentru imunoglobuline din cromozomul 14 care reține la nivelul punctului de rupere un enhancer
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
număr considerabil de complemente diploide. În unele cazuri de boală Hodkin fragmentarea cromozomală poate fi urmată de o translocație t(8;14) care nu este reciprocă (balansată), pierzându-se un sector din cromozomul 14 (deleție terminală). Translocația fragmentului terminal din cromozomul 8 aduce protoonocgena c-myc din regiunea subtelomerică a brațului lung al cromozomului 8 în justapozițiune cu segmentele genice pentru imunoglobuline din cromozomul 14 care reține la nivelul punctului de rupere un enhancer specific imunoglobulinic și care este foarte activ. Protooncogena
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozomală poate fi urmată de o translocație t(8;14) care nu este reciprocă (balansată), pierzându-se un sector din cromozomul 14 (deleție terminală). Translocația fragmentului terminal din cromozomul 8 aduce protoonocgena c-myc din regiunea subtelomerică a brațului lung al cromozomului 8 în justapozițiune cu segmentele genice pentru imunoglobuline din cromozomul 14 care reține la nivelul punctului de rupere un enhancer specific imunoglobulinic și care este foarte activ. Protooncogena c-myc căzând sub controlul unui asemenea element de control puternic va fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care nu este reciprocă (balansată), pierzându-se un sector din cromozomul 14 (deleție terminală). Translocația fragmentului terminal din cromozomul 8 aduce protoonocgena c-myc din regiunea subtelomerică a brațului lung al cromozomului 8 în justapozițiune cu segmentele genice pentru imunoglobuline din cromozomul 14 care reține la nivelul punctului de rupere un enhancer specific imunoglobulinic și care este foarte activ. Protooncogena c-myc căzând sub controlul unui asemenea element de control puternic va fi transcrisă cu o rată mare, fiind convertită în oncogenă printr-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nivele anormal de ridicate, ceea ce le va face să dobândească un fenotip de transformare malignă proliferând masiv, aspect ce reprezintă o caracteristică definitorie pentru limfomul Burkitt. În acest caz, translocația nu este reciprocă, nu este balansată, deoarece o parte a cromozomului 14 este pierdută prin deleție terminală. În limfomul Burkitt (caracteristic copiilor), endemic în unele zone ale Africii și ale Noii Guinee bântuite de malarie, Epstein E.A., Barr Y.M. și Achong B.G. (1964) au evidențiat într-o linie celulară derivată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Barr Y.M. și Achong B.G. (1964) au evidențiat într-o linie celulară derivată dintr-un limfom Burkitt prezența unui virus, care ulterior a fost denumit virusul Epstein-Barr (EBV). Anomaliile cromozomale mai frecvente în limfomul Burkitt sunt reprezentate de un cromozom suplimentar în grupa C (probabil din perechea 12), prezența unei constricții secundare subterminale în brațul lung al unui cromozom din perechea 10 și a unui cromozom marker acrocentric lung, reprezentând brațul lung al unui cromozom 2 apărut prin clivarea transversală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
unui virus, care ulterior a fost denumit virusul Epstein-Barr (EBV). Anomaliile cromozomale mai frecvente în limfomul Burkitt sunt reprezentate de un cromozom suplimentar în grupa C (probabil din perechea 12), prezența unei constricții secundare subterminale în brațul lung al unui cromozom din perechea 10 și a unui cromozom marker acrocentric lung, reprezentând brațul lung al unui cromozom 2 apărut prin clivarea transversală a centromerului. Modificările cromozomale s-au remarcat și în tumorile maligne ale aparatului respirator și ale aparatului digestiv, ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
virusul Epstein-Barr (EBV). Anomaliile cromozomale mai frecvente în limfomul Burkitt sunt reprezentate de un cromozom suplimentar în grupa C (probabil din perechea 12), prezența unei constricții secundare subterminale în brațul lung al unui cromozom din perechea 10 și a unui cromozom marker acrocentric lung, reprezentând brațul lung al unui cromozom 2 apărut prin clivarea transversală a centromerului. Modificările cromozomale s-au remarcat și în tumorile maligne ale aparatului respirator și ale aparatului digestiv, ale ficatului, pancreasului, aparatului genital masculin (prostată) și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Burkitt sunt reprezentate de un cromozom suplimentar în grupa C (probabil din perechea 12), prezența unei constricții secundare subterminale în brațul lung al unui cromozom din perechea 10 și a unui cromozom marker acrocentric lung, reprezentând brațul lung al unui cromozom 2 apărut prin clivarea transversală a centromerului. Modificările cromozomale s-au remarcat și în tumorile maligne ale aparatului respirator și ale aparatului digestiv, ale ficatului, pancreasului, aparatului genital masculin (prostată) și feminin, ale glandelor mamare, ovarului, colului uterin, corpului uterin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normale și celule cu diferite anomalii structural- sau numeric cromozomale care au generat markeri cromozomali caracteristici în cursul progresiei tumorale. În tumorile mamare se constată o incidență scăzută a cromatinei sexuale, ceea ce denotă modificări numerice și/sau structurale care afectează cromozomul X. Cromozomii markeri caracteristici în tumorile solide umane, generați prin translocații, deleții și inversii sunt prezentați în tabelul 24.1. La formarea cromozomilor-marker contribuie existența unor puncte de rupere preferențială, în strânsă legătură cu localizarea situsurilor fragile comune și mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celule cu diferite anomalii structural- sau numeric cromozomale care au generat markeri cromozomali caracteristici în cursul progresiei tumorale. În tumorile mamare se constată o incidență scăzută a cromatinei sexuale, ceea ce denotă modificări numerice și/sau structurale care afectează cromozomul X. Cromozomii markeri caracteristici în tumorile solide umane, generați prin translocații, deleții și inversii sunt prezentați în tabelul 24.1. La formarea cromozomilor-marker contribuie existența unor puncte de rupere preferențială, în strânsă legătură cu localizarea situsurilor fragile comune și mai ales cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
variante genetice nesupraviețuind, dar unele dintre ele dobândind avantaj suplimentar de creștere, devenind predominante. Heterogenitatea genetică a componentelor celulare ale tumorii generează dificultăți în elaborarea strategiilor terapeutice bazate pe țintirea celulelor tumorale cu compuși chimici toxici. Alterările specifice din anumiți cromozomi se asociază cu tipuri specifice de tumori: aceste schimbări cariotipice nerandomice pot revela existența unor situsuri din genom în care sunt localizate gene ce joacă un rol important în carcinogeneză. Translocațiile cromozomale reciproce din diferitele tumori hematopoietice, precum limfomul Burkitt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
limfocitară (LML) în care gena MLL fuzionează cu locusul BCR (fig. 25.2). Cea mai obișnuită consecință a translocațiilor cromozomale din neoplaziile umane (leucemii și tumori solide) este fuziunea genică. În acest caz, punctele de rupere cromozomală fracturează genele ambilor cromozomi participanți la translocație și se ajunge la juxtapoziționarea unei părți din fiecare genă în segmentul reunit, ceea ce înseamnă crearea unei gene mixte, compuse. Pentru că, de regulă, ruperea celor două gene are loc la nivelul intronilor, se păstrează secvențele codificatoare ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
9;22)(q34;q11). Efectele remanierilor cromozomale (translocații și inversii) sunt prezentate în tabelul 25.1. În leucemia limfoblastică și în limfomul Burkitt, translocațiile cromozomale t(8;14), t(2;8) și t(8;22) determină juxtapoziționarea protooncogenei c-myc din cromozomul 8 și a genelor care codifică pentru catenele imunoglobulinice, localizate în cromozomii umani 2, 14 și 22. În limfomul Burkitt cu translocația t(8;14) oncogena c-myc este translocată în locusul pentru catena grea a imunoglobulinei și o porțiune a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în tabelul 25.1. În leucemia limfoblastică și în limfomul Burkitt, translocațiile cromozomale t(8;14), t(2;8) și t(8;22) determină juxtapoziționarea protooncogenei c-myc din cromozomul 8 și a genelor care codifică pentru catenele imunoglobulinice, localizate în cromozomii umani 2, 14 și 22. În limfomul Burkitt cu translocația t(8;14) oncogena c-myc este translocată în locusul pentru catena grea a imunoglobulinei și o porțiune a locusului pentru catena grea a imunoglobulinei (VH) este translocată în cromozomul 8
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în cromozomii umani 2, 14 și 22. În limfomul Burkitt cu translocația t(8;14) oncogena c-myc este translocată în locusul pentru catena grea a imunoglobulinei și o porțiune a locusului pentru catena grea a imunoglobulinei (VH) este translocată în cromozomul 8 (fig. 25.3 A). În limfoamele Burkitt cu translocații mai puțin frecvente precum t(8;22) (fig. 25.3 B) și t(2;8) (fig. 25.3 C) oncogena c-myc rămâne în cromozomul implicat 8, dar genele pentru regiunile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a imunoglobulinei (VH) este translocată în cromozomul 8 (fig. 25.3 A). În limfoamele Burkitt cu translocații mai puțin frecvente precum t(8;22) (fig. 25.3 B) și t(2;8) (fig. 25.3 C) oncogena c-myc rămâne în cromozomul implicat 8, dar genele pentru regiunile constante ale catenei ușoare a imunoglobulinelor (Cκ și Cω) sunt translocate într-o regiune 3’ distală, la oncogena c-myc, din cromozomul implicat 8 (8q+). În urma unor asemenea translocații, locii genici imunoglobulinici sunt clivați, astfel
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
B) și t(2;8) (fig. 25.3 C) oncogena c-myc rămâne în cromozomul implicat 8, dar genele pentru regiunile constante ale catenei ușoare a imunoglobulinelor (Cκ și Cω) sunt translocate într-o regiune 3’ distală, la oncogena c-myc, din cromozomul implicat 8 (8q+). În urma unor asemenea translocații, locii genici imunoglobulinici sunt clivați, astfel că secvențele care codifică pentru porțiunea variabilă a moleculei de imunoglobulină (Vκ sau Vω) rămân în cromozomul 2 sau, respectiv, în cromozomul 22 (Nowell și Croce, 1986
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
translocate într-o regiune 3’ distală, la oncogena c-myc, din cromozomul implicat 8 (8q+). În urma unor asemenea translocații, locii genici imunoglobulinici sunt clivați, astfel că secvențele care codifică pentru porțiunea variabilă a moleculei de imunoglobulină (Vκ sau Vω) rămân în cromozomul 2 sau, respectiv, în cromozomul 22 (Nowell și Croce, 1986). Exonul 1 al genei myc reprezintă o parte necodificatoare a acestei protooncogene și, de obicei, nu este inclus în materialul translocat. Aceasta face ca protooncogena myc să fie lipsită de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
distală, la oncogena c-myc, din cromozomul implicat 8 (8q+). În urma unor asemenea translocații, locii genici imunoglobulinici sunt clivați, astfel că secvențele care codifică pentru porțiunea variabilă a moleculei de imunoglobulină (Vκ sau Vω) rămân în cromozomul 2 sau, respectiv, în cromozomul 22 (Nowell și Croce, 1986). Exonul 1 al genei myc reprezintă o parte necodificatoare a acestei protooncogene și, de obicei, nu este inclus în materialul translocat. Aceasta face ca protooncogena myc să fie lipsită de elementele sale de control normal
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
leucemiilor și limfoamelor, nu însă și tumorilor solide. În anul 1982, Croce și Leder au reușit clonarea genelor translocate din t(8;14), pentru ca ulterior, să fie clonate peste 100 de puncte de rupere în translocații, cu identificarea genelor din cromozomii participanți, în cele mai multe dintre rearanjările cromozomale. Translocația cromozomală reciprocă t(8;14) implică locusul genic pentru catena grea imunoglobulinică din cromozomul 14 și protooncogena c-myc din cromozomul 8, aceasta fiind caracteristică malignizărilor cu celule B, din limfomul Burkitt și leucemia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
8;14), pentru ca ulterior, să fie clonate peste 100 de puncte de rupere în translocații, cu identificarea genelor din cromozomii participanți, în cele mai multe dintre rearanjările cromozomale. Translocația cromozomală reciprocă t(8;14) implică locusul genic pentru catena grea imunoglobulinică din cromozomul 14 și protooncogena c-myc din cromozomul 8, aceasta fiind caracteristică malignizărilor cu celule B, din limfomul Burkitt și leucemia limfoblastică acută (ALL). Haluska și colaboratorii (1986) au clonat și secvențiat punctele de rupere t(8;14) dintr-o linie celulară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
clonate peste 100 de puncte de rupere în translocații, cu identificarea genelor din cromozomii participanți, în cele mai multe dintre rearanjările cromozomale. Translocația cromozomală reciprocă t(8;14) implică locusul genic pentru catena grea imunoglobulinică din cromozomul 14 și protooncogena c-myc din cromozomul 8, aceasta fiind caracteristică malignizărilor cu celule B, din limfomul Burkitt și leucemia limfoblastică acută (ALL). Haluska și colaboratorii (1986) au clonat și secvențiat punctele de rupere t(8;14) dintr-o linie celulară de limfom și din linia celulară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și leucemia limfoblastică acută (ALL). Haluska și colaboratorii (1986) au clonat și secvențiat punctele de rupere t(8;14) dintr-o linie celulară de limfom și din linia celulară 380 de ALL cu celule pre-B. În ambele cazuri, regiunea din cromozomul 8 implicată era recombinată cu o regiune JH din cromozomul 14. Cele două puncte de rupere din cromozomul 8 sunt situate la o distanță de 70 perechi de nucleotide unul față de celălalt. La fiecare punct de sudare au fost identificate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]