2,154 matches
-
de date cu legile adoptate 4 și procesul lor legislativ este creată integral din date disponibile pe site-ul Parlamentului. Datele privind compoziția politică a câmpurilor puterii și opoziției sunt bazate pe rezultate electorale, informații de pe site-ul Parlamentului și cronologii politice 5. Cercetarea nu utilizează însă surse primare referitoare la opțiunile partidelor în privința politicilor publice (programe, statute, manifeste electorale, etc.), ci exclusiv literatura secundară. Cea de a treia categorie de date menționată este extrasă în principal din cronologii politice și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Parlamentului și cronologii politice 5. Cercetarea nu utilizează însă surse primare referitoare la opțiunile partidelor în privința politicilor publice (programe, statute, manifeste electorale, etc.), ci exclusiv literatura secundară. Cea de a treia categorie de date menționată este extrasă în principal din cronologii politice și literatură secundară, dar și din rapoarte ale organizațiilor internaționale. Analiza datelor pornește de la identificarea trăsăturilor politicilor publice pe baza producției legislative. Sunt puse în evidență, din punct de vedere cantitativ, aspecte precum: distribuția legilor în diverse politici sectoriale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
riscurile” pe care le implică asumarea unei investigații extinsă la nivelul unui interval istoric atât de generos - aproape opt decenii de istorie locală. S-ar putea invoca, de pildă, problema depășirii pragului cronologic reprezentat de anul 1918, ce constituie în cronologia clasică momentul de cezură dintre perioadele modernă și contemporană din istoria românilor. La nivelul dezbaterilor teoretice, însă, există și opinii care încalcă acest canon, prelungind modernitatea românească dincolo de anul Marii Uniri. În principal, justificările pornesc de la constatarea faptului că, din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
județ sub indicativul administrativ de comună urbană - în decembrie 1929 orașul a fost ridicat la „rangul” de municipiu, păstrând această calitate până în august 1938, când a revenit în rândul comunelor urbane. Nu ne propunem, însă, să aducem o critică actualei cronologii a istoriei naționale, ci, doar, să justificăm opțiunea pentru alegerea intervalului 1864-1938 drept perioadă a cercetării noastre. Or, principalul argument ține de ceea ce avea să se profileze ca fiind obiectivul major al lucrării noastre - fenomenul apariției și dezvoltării orașului de pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Naționale (SJAN) Vaslui, cu o singură și fericită excepție: dosarul 3/1917 păstrat ca prin minune în fondul arhivistic „Prefectura Vaslui”. Pe baza acestui dosar am scris un sub-capitol în lucrarea “Întâmplări din vremea Ciumei Roșii”, vol.II. Respectând o cronologie perfectă, documentele găsite de noi ne-au dezvăluit viața de zi cu zi a locuitorilor comunei Oșești, pe perioada unui an de război: 1917-1918. Credem că la fel va fi fost în toate comunele județului. a. Anul 1916 și problemele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
somn, prostie și îmbuibare, nu purtați vrăjmășie fiului!" BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Marin Bucur, I. L. Caragiale Lumea operei, Paralela 45, f.a. Ion Bulei, Atunci cînd veacul se năștea..., Lumea românească 1900-1908, Editura Eminescu, 1990 I. L. Caragiale, Opere (I-III ), studiu introductiv și cronologie de Ștefan Cazimir, Editura Național, 2000 I. L. Caragiale, Opere, ediție îngrijită și cronologie de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav, prefață de Eugen Simion; Editura Univers Enciclopedic, 2000 I. L. Caragiale, Scrisori și acte, prefață și note de Șerban Cioculescu; E.P.L.
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Caragiale Lumea operei, Paralela 45, f.a. Ion Bulei, Atunci cînd veacul se năștea..., Lumea românească 1900-1908, Editura Eminescu, 1990 I. L. Caragiale, Opere (I-III ), studiu introductiv și cronologie de Ștefan Cazimir, Editura Național, 2000 I. L. Caragiale, Opere, ediție îngrijită și cronologie de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav, prefață de Eugen Simion; Editura Univers Enciclopedic, 2000 I. L. Caragiale, Scrisori și acte, prefață și note de Șerban Cioculescu; E.P.L., 1963 I. L. Caragiale, Teatru, ediția a II-a, cu o introducere și note
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și câteva consecințe pozitive în crearea imaginii complete a operei. Întrebarea firească ar fi de ce a ales autorul această modalitate de construcție bazată pe o inversiune temporală și pe introducerea atentă a unor repere care să călăuzească cititorul spre adevărata cronologie a evenimentelor. Conținutul ideologic al romanului ar fi rezistat cu siguranță și în cazul în care ordinea poveștilor ar fi fost cea firească, adică în cazul în care ar fi început cu mărturisirea mai scurtă și mai prozaică a lui
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
prin tensiunea inoculată de disoluția cuplului și de crima pasională. Fantasticul presupune întâi de toate "ruperea de realitate, de rațiune și semnificație, o modificare a ordinii temporale obiective [...], o nouă dimensiune a duratei, un alt ritm al succesiunii momentelor, o cronologie inedită a evenimentelor"147. Deși singularitatea pare să trimită prima nuvelă slaviciană a anului 1895 în sfera "experimentelor" literare, scriitorul nu alege să păstreze pe mai departe formula fantasticului. E însă surprinzător faptul că "Hanul Ciorilor" demonstrează existența voinței și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Dimitrie Vatamaniuc, Editura Minerva, București, 1984. Slavici Ioan, Opere, vol. 14 (Scrieri istorice, etnografice, sociale, economice), text stabilit și variante: Constantin Mohanu, note și indici de Dimitrie Vatamaniuc, Editura Minerva, București, 1987. Slavici Ioan, Opere, vol. 7, studiu introductiv și cronologie de Dimitrie Vatamaniuc, Editura Național, 2001. B. Alte texte literare Agârbiceanu Ion, Opere, vol. 7, text pregătit pentru tipar de G. Pienescu, sub supravegherea autorului în anul 1962, Editura Minerva, București, 1972. Agârbiceanu Ion, Opere, vol. 8, pregătit pentru tipar
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să nu ateste într-un fel sau altul realitatea istorică. Marilor eroi imaginari, prototipuri eterne oferite generațiilor pentru vis și meditație, Oedip, Faust, Don Juan, literatura și pictura le poate conferi înfățișări dintre cele mai diverse. Ei nu depind de cronologie, de nici un context evenimențial. Ei pot fi și au fost întotdeauna reinventați, reinterpretați; fiecare dintre noi este liber să contureze cum dorește aceste personaje. Bineînțeles, acest lucra e imposibil dacă e vorba de o ființă în carne și oase, definibilă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
unor evenimente relativ precise și ușor de reperat. Nu același lucru se întîmplă atunci cînd se atinge al treilea palier al construcției mitice; acela al nonistoriei. Timpul la care se face referință nu mai este legat de nici o periodizare; scapă cronologiei, face inutil orice efort al memoriei. Noțiunea de "înainte" devine absolută, eliberată de orice dependență de succesiunea secolelor și a mileniilor. Viziunea Vîrstei de aur se confundă întru totul cu aceea a unui timp nedatat, incomensurabil, care nu poate fi
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
asimilările contestabile și generalizările arbitrare 87... În cazul construcțiilor speculative de amploare, celui care nu este atras de acestea sau care își recunoaște incompetența nu-i sînt interzise alte demersuri, mai adecvate și aparent mai sigure. Reașezat între limitele unei cronologii mai apropiate, ale unui interval mai restrîns, văzut prin ceea ce are specific un anumit "timp" istoric, imaginarul politic este totuși compatibil cu o perspectivă de reflecție mai generală. Pentru cel care reinserează imaginarul în țesătura istoriei tuturor societăților contemporane, care
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și câteva consecințe pozitive în crearea imaginii complete a operei. Întrebarea firească ar fi de ce a ales autorul această modalitate de construcție bazată pe o inversiune temporală și pe introducerea atentă a unor repere care să călăuzească cititorul spre adevărata cronologie a evenimentelor. Conținutul ideologic al romanului ar fi rezistat cu siguranță și în cazul în care ordinea poveștilor ar fi fost cea firească, adică în cazul în care ar fi început cu mărturisirea mai scurtă și mai prozaică a lui
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
în raport cu secvențele lui devine o necesitate. Și în privința timpului și a duratei evenimentelor au loc modificări evidente. „Timpul subiectiv are tendința să se relaționeze și raporteze la timpul cronometrabil care începe să capete consistență.“ Schema timpului ca și imagini ale cronologiei imediate a activităților programate prin ceas și orar constituie elemente coordonatoare imediate. Totuși, ecranul de referințe temporale este încă plin de erori la școlarul mic, mai ales în raport cu microunitățile de timp, cum sunt minutul și secunda. Printre unitățile cognitive se
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
fizice și sportului, Ediția a II-a (revăzută), Editura FEST, București Dragnea, A. Mate-Teodorescu, S. (2002). Teoria sportului, Editua FEST, București Federația Română de Handbal (1997). Statute și regulamente Federația Română de Handbal (2001). Istoria jocului de handbal din România (Cronologie), Comisia de Istorie și Statistică Fiedler, P. (1998). Metodica educației fizice și sportive, Editura Fundației Chemarea, Iași Filip, C. (1999). Sistemul Național Școlar de Evaluare la Disciplina Educație Fizică și Sport, Serviciul Național de Evaluare și Examinare, MEC, Editura “Școala
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
discursului sunt asociate printr-o contiguitate spațială), deducție (dacă se implică una pe alta), efuziune lirică (dacă se evocă prin metaforă sau metonimie) etc. Acolo unde nu există integrare în unitatea unei aceleiași acțiuni, nu este nici povestire, ci doar cronologie, enunțarea unei succesiuni de fapte necoordonate între ele. Și, în fine, acolo unde nu există implicare a factorului uman (unde evenimentele raportate nu sunt nici produse de către agenți, nici suportate de către pacienți antropomorfi), nu poate exista povestire, pentru că numai în raport cu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descriere, descrierea expresivă (capitolul 2) pe care autorul o recomandă, afirmînd că este o expresie aparte "pe măsura sufletului poetului", reflectînd viziunea unui individ deloc supus unor convenții ("un spirit deosebit"). Vom examina pe rînd aceste diferite poziții descriptive, urmărind cronologia apariției lor. În prealabil, insistăm asupra faptului: că ar fi reducționistă viziunea prin care am prezenta istoria unei tehnici de scriere ca fiind liniară pentru că, așa cum vom vedea mai tîrziu, forme diferite pot fi co-prezente în cadrul aceluiași text; că e
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o inovație interesantă în utilizarea timpului în ficțiune. Fielding pare să se fi servit de un almanah, acest simbol al difuzării unui sentiment de obiectivitate asupra timpului, grație imprimeriei: cu cîteva excepții, aproape toate evenimentele din romanul său au o cronologie coerentă [...]. În mod tradițional, locul era aproape la fel de vag și general ca și timpul, atît în tragedie, cît și în comedie și roman, toate înțelese în sensul vechi al termenului. Shakespeare, după cum spunea Johnson, "nu acorda atenție delimitării timpului și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
romanele sale, puține descrieri de decoruri naturale, însă acordă o mare atenție interioarelor [...] și anumite descrieri din Clarissa prefigurează marele talent al lui Balzac de a face din "cadru" o forță penetrantă eficace [...]. Fielding acordă aceeași atenție topografiei acțiunii și cronologiei; numeroase locuri care au delimitat itinerariul lui Tom Jones către Londra sînt indicate cu numele lor, iar așezarea exactă a celorlalte poate fi determinată prin tot felul de alte indicii. Cu toate că nici una din scrierile aparținînd romanului secolului al XVIII-lea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
diferite conotații: Este incontestabil faptul că la originea evocărilor cărora Balzac li se consacră, se află fie o atentă documentare, fie amintiri cît se poate de precise. În multe din aspectele sale, ținutele eroinelor sînt în perfectă concordanță cu exigențele cronologiei romanești [...]. Făcînd ca, în timpul balului organizat de contele Lanty, Doamna de Rochefide să poarte o rochie de mătase (Sarrasine, Pleiada, volumul VI, p. 1050), Balzac respectă tendința generală de la începutul anului 1830 pentru ținutele de acest gen. "În ce privește rochiile, tendința
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
théorique et pratique de littérature) de E. Lefranc, apărut în 1880, integrează de asemenea descrierea între figurile de gîndire dezvoltate. El rezervă un capitol amplu, în a treia parte a tratatului său consacrat compoziției -, pentru șase tipuri de descrieri: Topografia, Cronologia, Prozopografia și Etopeea [categoriile (a), (b), (c), (d) ale lui P. Fontanier], în timp ce Hipotipoza și Demonstrația corespund clar punctului (g): Demonstrația este expunerea unui anume fapt, povestirea unui eveniment, ca de exemplu o luptă, o furtună, prezentat atît de real
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vrea să ordoneze succesiunea cronologică a evenimentelor pe care le relatează, să le dea un sens, nu are altă cale decît să le lege în unitatea unui demers orientat spre un final. B. Bremond, 1966 Această trecere de la o liniaritate ("cronologie a evenimentelor") la un tot ("a da un sens") este realizată în ultima macropropoziție narativă, simpla situație finală (Pn5) sau evaluare finală (PnΩ) numită "Morală". "Morala" are funcția de a explicita finalitatea povestirii, de a da un sens istoriei povestite
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de tip injonctiv-instrucțional. Aceasta se traduce prin uzajul dominant la imperativ. În măsura în care finalitatea pragmatică a acestui tip de secvență este de A FACE SĂ FACĂ (fr. faire faire), ordinea temporală a acțiunilor este primordială, reușita rețetei depinzînd imperativ de respectarea cronologiei sale. În (11), în schimb, suita de propoziții injonctive nu reprezintă decît urma unui PLAN DE TEXT destinat să ordoneze liniar unitățile secvenței descriptive. Avem, în acest caz, o secvență eterogenă cu dominantă descriptivă de tip: [Secv. descriptivă (secv. injonctivă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
88, 117, 141, 156, 157, 203, 205, 219, 229, 230, 232, 236 conector 38, 96, 102, 112, 114, 115, 117, 132, 159, 162, 191, 193, 225 conversație (dialog) 9, 10, 46, 93, 94, 102, 104, 106, 108, 121, 125 cronografie (cronologie) 87-90 D descriere de acțiuni (DA) 11, 167, 171, 174, 178, 180, 189, 190, 210 descriere de itinerare 107, 188 dimensiune configurațională 93, 100-102, 113, 114, 118, 130-132, 154-157, 159 dimensiune secvențială 93, 103, 130, 157 discurs 85, 91-93, 124
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]