2,185 matches
-
și-aramă, cărarea dinaintea-i devorînd-o. Neîncetata era lupta. Nainte pașii istoviți și-i aplecă Un văd croind spre-ntunecata lume-a lui Urthona; suí Plin de durere pe munții cei grozavi și coborî plin de durere 80 Și văzu cruntele lor frici și de priveliște-ai săi ochi fost-au tulburați: Urletele, scrîșnete, gemete, țipete, zguduituri, suspine și bufniri Se-amestecă-mpreună iscînd o lume pentru Los. În nemiloasa desfătare Los cu tristețe cugetắ asupra-ntunecimii, și nici nu îl văzu pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de fier195. 40 Din nou se așeza pe al său scaun de domnie și Cărțile își rîndui în jur Pe-o stîncă de fier încruntîndu-se la focurile înspumate-ale lui Orc. Și Urizen plutit-a peste Orc și îi văzu mînia cruntă; Șezînd pe-un Pisc de fier, în urma astfel răsunătoarele-i cuvinte se-auziră: "Chip de groază, de unde ești? de unde-i locul ăsta jalnic? 45 De unde sălbaticele focuri, daca nu din tine? Nu văd vreo altă vietate În Hău-acesta tot. Și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dedesubt, Născu o groaznică minune. În timp ce Enitharmon țipă Și tremura, prin Lumile ce se aflau deasupra plînse Los, cumplitu-i suflet fost-a-nfricoșat De-ale lui Enitharmon țipete, de zvîrcolirea ei, dar ochii lui să vadă nu puteau 320 Pricína cruntei sale suferințe, căci ea zăcea, al morții chip, Aprig mișcata de fioruri pînă ce umbra-i fost-a dezrobita, apoi fugi-n Delir în jurul Elementelor de sus, de furie înnebunita. Ea205 aruncắ în aer Porțile inimii lui Enitharmon cu Bubuit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Deszăvoraște Porțile-Amintirii: uită-te la mine Nu că la altul, ci că la Sinea ta adevărată. Năluca ta sînt, Si m-ai supus în vremuri de demult prin a ta Veșnică Tărie 350 Cînd eu eram prădalnică-nsetată și hămesita cruntă pofta și ucidere. Deși oribil și-Înfricoșător pentru-ai tăi Ochi, deși-ngropat sub Ale Universului ruine 208, ascultă cît de-naripat vorbesc, si fii tăcut. De ne vom contopi în unul, o altă lume, ce-i mai bună, în inima
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
noastră să trăiască în palatele și în grădinile noastre ale trudei, Pe care-acum, deschise-n Centru, noi le privim în zare întinzîndu-se Și-alcătuind o lume-a jertfei de frați și fii și fiice, Ca sa il mîngîie pe Orc în crunta-i suferință; iată că focurile mele se-aprind iarăși, 445 Naintea-mi adunîndu-se cu bucurie ca-n vremurile de demult!" Enitharmon și-ntinse buclele strălucitoare peste vînt și spuse, "O,-Încîntătorule grozavnicule Los, minune-a Veșniciei, O, Los, scutul și călăuza
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
atunci cînd toate fost-au isprăvite, deodată printre stele făcu semn, Nimicitoarea-i mîna dădu aprigă comandă; asurzitoare goarne súnă, Și tot adîncul gol răzbubui în uimitoarea războire. Urizen însă marea să turbare o lasă sloboda în mijlocul adîncului. Scîntei de cruntă suferință ieșiră-n jurul mădularelor sale înghețate. 90 Oribile cîrlige și mreje-întocmi, răsucind corzile de fier Și-aramă, si turnă-n goale globuri metalele topite, si sfredeli Canale245-n dur oțel, si combustibili îndesa, si roți Alcătui și lanțuri, scripeți în jurul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de pămînt vibrînde. O Planetă cheamă pe-alta și-o stea întreabă de-alta: Ce flăcări sînt acestea, venind din Miazăzi? ce larma, ce vuiet înfricoșător De parc' ar fi în ceruri bătălie? ascultați! nu auzirăți trîmbița Pesemne-a unei crunte bătălii?" În vreme ce vorbeau, văpăile se-apropie mugind grozav. 265 Ei văd pe cel pe care l-au străpuns, se tînguiesc din pricína lui, Nu se mai nalta împotriva lui Ierusalim, Nici Împotriva micuților ei; neprihănitul, învinuit în fața Judecătorilor, Cu slavă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dispreț. Tharmas privi de pe stînca-i și ¶2 Oceanu-i liniștit, norii se-adună-n jur, si vîlvătăile iubirii Mădularele nemuritoare le-nfășoară, luptînd în bucurie aprigă. Nu îndelung; tunete, iuți fulgere, vînturi năprasnice și frîngeri Se năpustesc asupra-mperecherii ce se zbate, în crunte suferințe zvîrcolindu-se 5 Ei zac, în agonii se zbuciuma sub cerurile ce le sînt acoperămînt. ¶3 Cu pîntecu-i acuma fecundat 347, Enion fugi și-n munții verzi se-ascunse, Insă aicea sferele-i348 cerești și ¶4 Din Enion sămînță vieții se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
războaielor lui spirituale. Sotha este conflictul fizic (cf. Damon). Reamintim că Blake a gravat 16 plăci pentru lucrarea lui John Gabriel Stedman Narrative of a Five Years Expedition against the Revolted Negroes of Surinam (1796), astfel că era conștient de cruntele suferințe ale sclavilor negri, pentru care nutrea sinceră compasiune, evidență în textele poetice (de exemplu, în Cîntecele inocentei și ale experienței). 334 (IX, 742) Durerile Eternei nașteri mai bune sînt decît Durerile Eternei morți: Pentru Blake, creația se face prin
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe Google ziua Sfântului Robert și a aflat că există chiar mai mulți Sfinți Robert și ortodocși, și catolici -, dar că nici unul nu se sărbătorește la sfârșitul anului, că nu prea se sărbătorește la noi nicicând, a intrat într-o cruntă depresie. Și nici măcar ziua de naștere nu-i cădea bine, nici ziua căsătoriei, nici chiar ziua soției! Iar când a încercat să facă invitații pentru aniversarea bunicii Matilda, a fost întâmpinat doar cu zâmbete ironice. Pe măsură ce spiritele se încingeau acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
America prin veselul cântec despre care tocmai a fost vorba. Pentru alții (cum ar fi Însuși marele poligraf și moralist Samuel Johnson), cuvântul ar veni de la dandelion, numele englezesc al unei plante banale, păpădia (sunând, pentru francezi, de-a dreptul crunt, ca un „dinte de leu” - dent de lion). Ori de la o monedă de argint, bătută sub Henric al VII-lea, dandiprat. Sau, supremă fantezie, din franțuzescul dandin, sugerând un mers legănat și nu de puține ori cam tâmp. Ce legătură
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ne-mpăcați potrivnici, luptând cu-nverșunare,/ Au Împroșcat văzduhul cu sânge și scântei,/ Și toată-această larmă, cu zăngănit de fiare/ E-un joc al tinereții și-al patimilor ei.// ...Atâția frați de-ai noștri În acest iad căzură!/ Hai, cruntă amazoană, să ne-azvârlim și noi,/ Ducând În veșnicie aprinsa noastră ură...”. La o primă vedere pare ciudat cum, Începând cu Baudelaire și Barbey, modernii fascinați de amazoane sunt, În majoritate, fervenți ai dandysmului. Vom Înțelege Însă În curând de ce
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sau amînarea, În speranța recîștig...rîi avantajului Într-un context favorabil. În decembrie 1970, Gomułka alege prima soluție și trimite Împotriva manifestanților miliția, armata și tancurile; oficial, au existat 40 de morți. Mii de persoane sînt arestate și b...tute crunt. În ianuarie 1971, E. Gierek hoț...r...ște s... negocieze cu greviștii. Cedeaz... În privința prețurilor și accept... că muncitorii s...-si aleag... propriii delegați. Dar aceste concesii sînt doar aparente. În mai puțin de un an, el anuleaz... avantajele acordate
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
secol de dupa Hristos, scrierile apocrife au intrat într un con de umbră, până în perioada Renașterii. În secolul al XVI-lea, Erasmus din Rotterdam a arătat un interes neobișnuit pentru Cartea a patra a Macabeilor, având curajul - într-o epocă de cruntă prigoana religioasă - să publice o ediție a textului grec în anul 1524. În 1526 Wolfgang Cephalaeus va publica o altă ediție a aceluiași text, considerată mai apoi ca fiind ediție princeps. Un alt om de cultură care s-a aplecat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
de e pace, de-i război .” -,, Cum ? Când lumea mi-e deschisă, a privi gândești că pot Ca Întreg Aliotmanul să se mpiedice de-un ciot ? O, tu nici visezi, bătrâne, câți În cale mi s-au pus ! ......................................................................... Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag ? Și, purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag ? ! “ -,, De-un moșneag, da, Împărate, căci moșneagul ce privești Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești. Eu nu ți-
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
În mâinile românilor, care-i gonesc, lovindu-i de zor, până când noaptea ia sub ocrotirea Întunericului ei sfărâmăturile ce mai rămăsese din marea oaste a lui Sinan. Mihai se Întoarce Încărcat de trofee. Stelele sclipesc peste bălțile de sânge. Bătrânul, cruntul vizir, bocește În cortu-i rupându-și hainele de pe el. Și pe când spahiii lui tremură tupilați prin bălării, din tabăra românilor se Înalță În liniștea nopții cântece de biruință. Cuvinte: Semilună = simbol al Imperiului Otoman; cotropitor = care ocupă sau pune stăpânire
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Hai, domnule maior, că nu mai putem ! Și au pornit; au izbit năprasnic În puhoiul dușman. Au murit acolo cu toții, până la unul, fără să dea un pas Înapoi. Acestea sunt numai câteva pilde din eroismul dat de armata românească În cruntele zile și nopți de la Cozmești și Mărășești. Cu Îndârjire și energie Înfricoșată au câștigat marea bătălie. Inamicul s-a oprit rușinat și Înfrânt. Zece divizii dușmane s-au topit În această bătălie. În preajma marilor lupte, oștașii români spuseseră: ,, Pe aici
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
inima d-oțel A Daciei se zbate cu putere! În van mă-nvingeți, în zadar înfipt-ați Vulturul de aur în pământul negru Și sânt al Daciei vechi... Victoria voastră Din ce în ce mai mari puteri îmi dă! O, zimbru al Moldovei, capul crunt În noapte[a]-istoriei îl ridici cu fală Și-nfricoșat îl scuturi. Vie! Vie! Este serbare, domnii mei, serbare! Victoria dentîi după cădere, Ziua dentîi după adânca noapte. Azi oastea noastră a învins iazigii... Astăzi amicii, mâne însași ea! Ieri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Că-n capul tău, în ochii tăi adânci Trăiesc gândiri rebele, ca-ntr-al meu... E drept, nepot a lui Diurpaneu, Regele-al Daciei tu erai să fii. Daca bătrânul m-a ales pe mine, Pe care de la plug războiul crunt M-a ridicat în fruntea unei armii... Dacă dintr-un țăran făcu un rege... El n-a cedat decât voinței reci, Nenduplecate, izbitoare, mari Unui popor cu aspirări eterne... Nici că credeam vodată că un sânge Nobil cum este cel
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vezi tu, Sas... că-n urmă... mie îmi e totuna: Voi să te-nalț pe tine, eu stau destul de sus. Pe tine... pe copilul meu... [pe] copilul nostru, Al nostru, Sas... Născut e din valuri de iubire, Iubire-așa de cruntă cum n-a mai fost în lume, Acest copil ce drag mi-i ca ochii cei din cap. Nu e Satan cu Dumnezeu asemeni. SAS O! picură-mi în suflet, femeie vrăjitoare, Veninul vorbei tale ucizător de dulce. BOGDANA Ucizător
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
hainele de aur și le-am aruncat pe ele... iar chitera mea de aur am zdrobit-o de stâlpii de marmură a bisericei. Răsuna biserica luminată de făclii de ceară albă, numai sufletul meu era mut și sterp și turbăciunea cruntă rânjea din fundul gândirilor mele. Solomoane, împărat al iudeilor! Tu, înțelept, muiai degetele tale molatece în sunetele sfinte a arfei lui Dumnezeu și coardele sale [de] aur lăudau pre Domnul... Ge-ți păsa ție de femei când în inima ta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
adâncă Inima lui e bună, vorba lui e[ste] stâncă... {EminescuOpVIII 156} Mai bine-n loc de-a ține cu regii cei tirani Ați trece în Ardealul robit de zeci de ani Și craiului d-acolo să -i dați un crunt război, Să dezrobiți un popol cu lege, grai ca noi. În loc de-a fi polonul cap oștilor creștine Fiți voi, Domnul Moldovei! În loc de-a fi în fine Polonia regina-ntîmplărilor mărețe Războiului de cruce, a luptelor semețe, Moldova putea bine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a fi polonul cap oștilor creștine Fiți voi, Domnul Moldovei! În loc de-a fi în fine Polonia regina-ntîmplărilor mărețe Războiului de cruce, a luptelor semețe, Moldova putea bine să ție pe-a sa frunte Diadema-i eternă... și flamura cea cruntă S-o nalțe pentru lege, iar sabia sa lată, Întinsă, să arate izbânda lăudată. [ȘTEFAN] Moldova este mică. [ARBORE] Moldova este mare. De unde Tisa mândră prin stîncile-i tresare Pîn-unde-aruncă valuri întunecata mare E-un popol! numai unul! Ș-o limbă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Nistrul cel de ger. De unde Tisa mândră prin stîncele-i tresare Pîn-unde sparge valuri marea de țărmul său E un popor... o limbă... un singur Dumnezeu. Fă taurul Moldovei pe fruntea lui să poarte Coroane trei... și-n dușmani să ducă crunta moarte! [ȘTEFAN] Pentru astfel de fapte și legături mărețe Trebuiesc brațe falnici și frunți de bătrânețe Cu-argint încununate... nu eu... Nu știu cum nu-nțelegi Că pentru-astfel [de] lucruri un cap trebui s-alegi Astfel... cum în Moldova cu greu cred
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
polonul cap oștilor creștine Fiți voi, Domnul Moldovei! În loc de-a fi în fine Polonia regina tîmplărilor mărețe, Războiului de cruce, a luptelor semețe, Moldova putea bine să ție pe-a sa frunte Diadema-i eternă... și flamura-i cea cruntă S-o nalțe pentru lege... iar sabia ei lată Întinsă să arate izbânda laudată. ȘT[EFAN] Moldova este mică ARB[ORE] Moldova este mare! De unde Tisa mândră prin stîncile-i tresare Pîn-unde sparge valuri marea de țărmul său E un popor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]