1,806 matches
-
a lui V asile Lu pu. Petru Șchiopu stătea la Cotnari, după cum Ștefan stătuse la Hârlău, Alexandru Vodă și Radu Mihnea, Ștefan Vodă To mșa Ștef ăniță Vodă, fiul lui Vasile Vodă și mulți alții își petrece au toamnele la cules, în Cotnari Nicolae Soutzo: „Vinul de Cotnar este considerat superior celui de Rhein.” A. Jullien:”... Despre tipul de vin de Cotnari din trecut avem numeroase aprecieri elogioase. Vom cita câteva m ai puțin cunoscute de către cititori: „Vinurile de la Cotnari sunt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vinurilor, se făcea într-un mod empiric, folosindu se vase, instalații și mijloace tradițional e, unele dintre acestea valoroase astăzi mai mult ca piese de muzeu. Proprietarii viilor preferau ca ei înșiși să-și vinifice producția de struguri. Ca și culesul, vinificarea de la Cotnari unea aspectul lucrativ cu cel ludic, de joc și voie bună surprinse și literar ca unii scriitori precum N.D. Cocea. Notațiil e lui despre producerea vinului aici, la Cotnari, sunt rep roduse în capitolul următor. Tradiția milenară
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a fost un poet englez, soțul poetei Elizabeth Barrett Browni ng. Alăt uri de Alfred Tennyson, a fost cea mai importantă pe rsonalit ate a poeziei victoriene. Cântând s-aude sturzu-n podgoria vecină Și muselina toamnei s-așterne pe colină; Culesul la Cotnari se întețește Și n linuri sucul poamei de sub picior țâșnește. MIHAIL BUJENIȚĂ Mihail Batog Bujeniță s a născut la 25 octombrie 1945 , în localitatea Aldești. După ce urmează o strălucită carieră în aviația militară ieșind la pensie cu gradul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întinsă tot anul. Chefuri la toartă. Femei! Le aducea cu poștalionul de la Viena și din Franța. Când ieșeau pe poarta viei, pocneau harabnicile, chiuiau surugii, scăpărau pietrele drumului... Pe atunci vinul curgea gârlă, chimirurile erau doldora de galbeni, în toiul culesul ui, femei goale, așa cum le-a lăsat Dumnezeu - și nu numai fete de gospodari, dar și jupânițele de la Iași - călcau strugurii în zăcători mari cât heleșteile. Ehei! Ce vremuri! Ia întrebați pe bătrânii târgului!. - Și are vinuri, domnule, nu glumă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
printre alte umbre celebre de acolo, pentru readucerea lor în me moria ce lor vii: Artur Gorovei „Deși viața lui se confundă cu Fălticenii, prima data l-am întâlnit la Cotnari, într-o toamnă parfumată de aromele viilor gata de cules. Stătea în cerdacul căsu ței de l a via pe care o avea și unde mi a mărturisit că petrecea măcar o săpt ămână în fiecare toamnă binecuvântată de roadele pământului. Se inaugura o pivniță de stat și era zarvă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tipograf declama o epigramă ad hoc cu orice prilej - subiectul Cotnari, pe care-l vizitase de numeroase ori, nu i a lipsit din repertor iu. Așa cum 168 nu se putea să nu lege numele podgoriei de cel al Măritului Ștefan: Cules de vii la Cotnar Azi purcede tot Cotnarul La cules de vii, ca-n veac. Ștefan Vodă, harmasarul Și-l descalecă-n conac. Strugurii din rai se-nfruptă Sub al soarelui vârtej, Ștefan cu jungher de luptă îi desprinde de pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cotnari, pe care-l vizitase de numeroase ori, nu i a lipsit din repertor iu. Așa cum 168 nu se putea să nu lege numele podgoriei de cel al Măritului Ștefan: Cules de vii la Cotnar Azi purcede tot Cotnarul La cules de vii, ca-n veac. Ștefan Vodă, harmasarul Și-l descalecă-n conac. Strugurii din rai se-nfruptă Sub al soarelui vârtej, Ștefan cu jungher de luptă îi desprinde de pe vreji. Blând poftind-o, o îndeamnă Al ei soț și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cotnari, grea ca untdelemnul, avea ascuns în miracolul ei, înălțimea locului, misterul unicat din inima țărânii, lumina caldă ce-n aurea versanții Cătălinei, scăldând cristalul boabelor în chintesența astrală. Da, astrală, pentru că, pentru a nu-și pierde această esență divină, culesul strugurilor se făcea numai sub invazia luminii. Octav Dessila îl va imortaliza în romanul „Iubim”, după ce vizitase podgoria boierului Manole Arcașu. Apoi vin degustătorii, maeștri în descoperirea buchetului, Ca Gh. Ungureanu, Gheorghe Anghel și decelează comori ascunse în Cotnar, căpătate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
trei cavaleri ai spiritualității românești. A fost fiul celebrului avocat Oswald Teodore anu și frate al marelui romancier Ionel Teodoreanu. Singur el s-a spovedit: “Cântat-am vinul și-l băui pre el. Și-așa precum din flori slăvitul soare Cules-am toată roua din pahare, Voios ca cel din urmă menestrel. Am păstorit în viață vinuri rare (De-aceea îmi și zice Păstorel). Și de la Grasă pân’la Ottonel Le-am prețuit, pe rând, pe fiecare. Despre Restaurantul Scriitorilor a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de cirezile de vite de la Cotnari, de oile din turmele inginerului Dincă ? ... COTNARIUL este localitate de mare tradiție... De asta, locuitorii ei, ortodocși și catolici, au lucr at totde auna înfrăținduse, cu bucurie, în hore și clăci, cu chiote, la culesul roadelor, la vie mai ales... Cartea lui Constantin Hușanu intitulată COTNARIUL îN LITERATURĂ ȘI ARTĂ, incită, deși circa 80 de pagini le dedică istoricului, geografiei, economicului locurilor, fiecare rând oferind informații utile cititorului. De abia ap oi, într-un fel
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cireșilor, caișilor etc.) care în plus prin parfumul emanat și prin armonia dintre flori creează un farmec aparte sau prin bucuria acelora care fie că se tratează pentru ochi cu apa de la vița de vie, când este tăiată, fie în timpul culesului strugurilor, prin cură se tratează mai multe afecțiuni combinate (urologice, ale glandelor interne și a tubului digestiv). 8. fondul apicol, constituit din peste 425 de familii de albine, care pentru prezent dar cu atât mai mult pentru viitor va contribui
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
a toamnei este minunată ! Oana Chelaru TOAMNA A venit toamna cea bogată. Păsările călătoare se pregătesc pentru o călătorie lungă-lungă în țările calde. Vremea din ce în ce mai răcoroasă ne introduce în mirajul de basm al toamnei. Țăranii harnici și pricepuți au început culesul viilor. A căzut bruma și încep să se scuture cele dintâi frunze galbene.Vântul le aleargă pe poteci cu un foșnet uscat. În codru sună bătrânele ape, natura își scutură deznădăjduită podoaba. Viața toamnei e ca o vâlvătaie de aur
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
atârnă grele de fructe. Oamenii aleargă ca furnicile printre vii, culegând nectarul strugurilor. Copiii mici culeg frunzele și le duc la școală pentru a crea desene. În piață, fructele parfumate se vând ca pâinea caldă. Am fost și eu la cules de struguri toamna asta, la bunul meu prieten, Dudu. Frunzele dansau de beție. Am cules și am mâncat struguri. După cum știm, toamna mai este și anotimpul ploilor răcoroase care spală fructele ce explodează de culoare. Gospodinele își adună în balcon
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
plantele, umiditatea atmosferică, ș.a. Culegerea florilor se face cu ajutorul unui foarfece special, în perioada de maximă maturitate a lor, într-o zi însorită. Florile VIOLETA BIRO / 118 culese nu vor fi atinse cu mâinile goale, iar intervalul de timp dintre cules și prepararea remediului, trebuie redus la minim. Florile se introduc în farfurii sau boluri de sticlă cu apă de izvor și se lasă la soare câteva ore, până se ofilesc și transmit apei energia și forța de vindecare. Din acest
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
referință la Cristos: vița de vie simboliza pământul făgăduinței; ciorchinele adus din Canaan lui Moise era o imagine vizuală a textului din In 15,5, unde Cristos spune: Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele; această imagine face referință și la culesul strugurilor, via oferindu‑ne vinul așa cum Cristos își oferă sângele său. Pește‑ le, un alt simbol al lui Cristos, era reprezentat în picturile din catacombe și întâlnit și pe sarcofage, inclusiv pe medalioanele pe care creștinii în general, le purtau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
referință la Cristos: vița de vie simboliza pământul făgăduinței; ciorchinele adus din Canaan lui Moise era o imagine vizuală a textului din In 15,5, unde Cristos spune: Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele; această imagine face referință și la culesul strugurilor, via oferindu‑ne vinul așa cum Cristos își oferă sângele său. Pește‑ le, un alt simbol al lui Cristos, era reprezentat în picturile din catacombe și întâlnit și pe sarcofage, inclusiv pe medalioanele pe care creștinii în general, le purtau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nu va știi câte piei să ofere pentru o măsură de porumb. Specific economiei naturale este izolarea deplină a producătorului. Natura constituie principalul "partener", principala sursă de existență. Tot ce este necesar traiului se obține din interacțiune directă cu natura. Culesul și vânătoarea sunt principalele ocupații în familia omului sălbatic. Economia naturală nu cunoaște plus-produsul și nici surplusul. Fernand Braudel, discutând despre rolul pieței și despre caracterul său social, numește economia naturală ca fiind o "non-economie"84 în care viața este
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
primitive, în care membrii familiei sau comunității își împart în mod instinctiv și natural sarcinile între ei. Este vorba despre epoca vânătorilor-culegători, în care diviziunea muncii era una după sex în primul rând, în care bărbații mergeau la vânătoare și cules, iar femeile pregăteau în mod primitiv roadele puse la dispoziție de către natură. Omul despre care vorbim nu este un individ cu o conștiință de sine dezvoltată. Anthony Giddens 212 situează organizarea socială de tip familial la cel mult 30-40 de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
despre natura și funcțiile sacrificiului, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 5 și p. 41. 197 Marcel Mauss, Eseu despre dar, Editura Institutul European, Iași, 1993, p. 38. 198 "Triburile au o dublă morfologie: dispersate de la sfârșitul primăverii pentru vânătoare, pentru culesul rădăcinilor și al suculentelor fructe de munte, pentru pescuitul fluvial al somonului, când începe iarna ele se întâlnesc în ceea ce numim "orașe". Și atunci, în perioada acelei concentrări, începe o stare de efervescență permanentă. Acolo viața socială devine foarte intensă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
acei lu- jeri de roșii, ajunși în pli- nă maturitate, adică până la nivelul acoperișului se- rei, e un adevărat specta- col. La bază, câteva etaje cu frunze date în uscat. Ceva mai sus, roșii do- lofane și bune de cules. Mai sus, roșii de un roșu palid, după care urmează fructe abia date în pârgă, fructe cât nucile, fructe abia ieșite din floare, etaje cu fiori și, sus de tot, boboci de floare. Trebuie să mai spun că recoltarea se
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
imprudent să credem că e vorba de o invenție fără precedent, deoarece aceste tradiții prelungesc, cel puțin în parte, o moștenire a epocii de piatră. Timp de vreo două milioane de ani, paleantropii au trăit în special din vânat, pescuit și cules. Dar primele indicații arheologice privind universul religios al vânătorului paleolitic se leagă de arta parietală franco-cantabrică (~ 30000). În plus, dacă examinăm credințele și comportamentele religioase ale gintelor de vânători contemporani, ne dam seama de imposibilitatea aproape totală de a demonstra
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de către toți cercetătorii, cu excepția lui Leroi-Gourhan și a lui Laming-Emperair35. Dar, ținând cont de toate diferențele care separă o cultură preistorică de o cultură primitivă, putem totuși circumscrie anumite configurații fundamentale. Căci numeroase civilizații arhaice, bazate pe vânătoare, pescuit și cules, supraviețuiau până nu de mult la marginea spațiului locuibil al suprafeței terestre (în Țara de Foc, în Africa, la hotentoți și boșimani, în zona arctică, în Australia etc.) sau în marile păduri tropicale (pigmeii bambuți etc.). În ciuda influențelor civilizațiilor agricole
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
interdicțiile sunt suspendate. 9. Lucru, tehnologie și lumi imaginare Așa cum am spus, în Orientul Apropiat, mai ales în Palestina, mezoliticul marchează o epocă creatoare, păstrându-și, totodată, caracterul său de tranziție între două tipuri de civilizație, aceea a vânătorii și culesului și cea bazată pe cultura cerealelor, în Palestina, vânătorii paleoliticului superior par să fi locuit în peșteri o lungă perioadă de timp. Reprezentanții culturii natufiene 9 sunt cei care au optat pentru o existență net sedentară. Ei locuiau în peșteri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Ideea este subliniată și de final: "La porțile aurorii constelațiile admirau exaltate/ cum sub fruntea prințului planeta respiră". Textul se închide iarăși în intertext, sugerând pierderea în marea literaturii universale. Tot cu imagini desprinse din sfera închiderii se deschide și Cules de rod, universul se micșorează, totul se reduce la imaginea cârciumii. Tragicul devine și aici banalitate: "Tavanul se lăsase mai jos apăsând peste noi", divinul nu mai face parte din misterele lumii. Totul pare a fi joc, se întârzie asupra
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
196, 204, 210, 211, 218, 219, 220, 226, 227, 240, 244, 246 Alegorie generală, 166, 219 Tonegaru. Constant Amurg, 165, 191, 226 Apele mari, 176, 218 Cântec pe hârtie, 124, 170, 204 Conspect de toamnă, 184, 211, 218 Cruciera, 126 Cules de rod, 169 Debemur morti, 163 Decor, 185 Demonul sângelui, 120, 175 Document, 173, 174, 219 După-amiază, 165, 172, 211 Fanții, 165, 176 Fata morgana, 122 Filosofia materiei, 172 Filozofia materiei, 191 Finis coronat opus, 164 Fruntea Soarelui rece, 211
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]