139,341 matches
-
istoria religiilor, credințelor și ideilor religioase, a religiilor și filosofiilor orientale, mitologiei, cosmologiei, simbolisticii, metafizicii, hermeneuticii, al chimiei, șamanismului, yogăi, tantrei, filosofiei indiene și multe altele. Inițiatorul și coordonatorul simpozionului, prof. univ. dr. Theodor Damian și-a intitulat comunicarea: „Semne culturale și spirituale ale Timpului: cu sau fără modernism”. Comunicarea este extrem de incitantă prin unghiurile de analiză pe care le propune, ca și prin interpretările pe care le dă unor noțiuni și concepte. Și prin acest text, părintele Theodor Damian se
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
sacre bizantine. Recentul volum, care cuprinde versiunea engleză a acestor comunicări științifice, prezentate succint de noi În textul de față, este cu atât mai important, cu cât dă posibilitatea celor prezenți să-și facă cunoscut punctul de vedere În medii culturale, academice și universitare de pe continentul nord-american și din Întreaga lume. Prin această nouă lucrare Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă și președintele său preot prof. univ. dr. Theodor DAMIAN Își consolidează și mai mult renumele și prestigiul de autentici
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
vor alterna cu mirifice peisaje smălțuite cu vilișoare de câte douăzeci și patru de încăperi, ale polițiștilor ce ne apără de borfași, ale judecătorilor ce-i înfundă pe cei din urmă, ale unor harnici specialiști nu în motoare, ci în inginerii. Partea culturală nu va fi uitată, ne vor fermeca zilnic poeți ca Adrian Păunescu, critici literari ca Mihai Ungheanu, cineaști ca dnii Mihnea Gheorghiu și Sergiu Nicolaescu, răpiți cu totul posturilor particulare, ce de-abia dacă-l vor putea reține pe dl
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
mai multe volume despre terapia prin scris, și volume de poezie. Este redactor șef al revistei Orient Express, care publică literatură contemporană. A călătorit în toată Europa în scopul integrării poetice a continentului așa s-ar putea numi vocația ei culturală. Lidia Vianu: Editezi o revistă londoneză mai neobișnuită, numită Orient Express, în amintirea unei Europe interbelice. Așa cum spui în prefața revistei, engleza este lingua franca, noua latină a Europei postcomuniste. E o revistă mai neobișnuită fiindcă publici scriitori est-europeni într-
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
modă. Îi publici pentru valoarea lor literară, nu cea politică. Pe lângă doctoratul în filozofia limbajului, ești și specializată în literatura Europei postcomuniste. Cum ai căpătat această specializare? De ce? Fiona Sampson: Nu știu exact de ce e Europa centrală centrul preocupărilor mele culturale. Are o oarecare legătură cu prima mea profesie, cea de violonist. Până pe la 25 de ani am fost solistă și instrumentistă pentru muzica de cameră - am studiat o perioadă scurtă la Salzburg - așa că parte din aplecarea mea pentru acea lume
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
de violonist. Până pe la 25 de ani am fost solistă și instrumentistă pentru muzica de cameră - am studiat o perioadă scurtă la Salzburg - așa că parte din aplecarea mea pentru acea lume - fizică, afectivă și intelectuală - vine din sentimentul că inima culturală a Europei e undeva între Viena și Budapesta. Destul de departe de București, dar și de Paris și de Londra. Ca violonistă am trăit o stare de dizlocare culturală - exil ar fi prea mult spus - în care sensul izvora de altundeva
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
pentru acea lume - fizică, afectivă și intelectuală - vine din sentimentul că inima culturală a Europei e undeva între Viena și Budapesta. Destul de departe de București, dar și de Paris și de Londra. Ca violonistă am trăit o stare de dizlocare culturală - exil ar fi prea mult spus - în care sensul izvora de altundeva. Aceasta e soarta interpretului. Caută mereu sensul în altcineva. Mi-am dorit să-mi creez propriul sens. Acesta este probabil motivul pentru care în cercetarea mea ulterioară am
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
în cultura Europei centrale. Pe de altă parte, l-am cunoscut recent pe pictorul austriac Johann Julian Taupé și m-a mirat oarecum că pentru el "serios" însemna "important, valoros". Această atitudine - orientarea către dificil, către ce e dedesubtul suprafeței culturale - reprezintă de fapt cultura și gândirea central europeană pentru mine. Am început să lucrez cu scriitori din această parte a lumii când am condus lucrările unui festival internațional de poezie din Țara Galilor, 1995-1999. Am fost apoi directorul unui trust cu
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
seama de primejdia egocentrismului pe care-l implică dorința de a sta la noi acasă - tind să perceapă țările sudice, a căror cultură veche și sofisticată e expusă luminii soarelui, ca ieșite din peștera lui Platon. Nu sunt mari diferențe culturale (dar sunt), însă vedem diferit lucrurile, inclusiv propria creație. Poate că nordicii se văd mai clar pe ei înșiși? Revista Orient Express a fost plănuită la o conferință a British Council la Constanța, în toamna lui 2000. M-au secondat
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
operează limbajul, cum ne afectează trăirile. Ce poate face limbajul, gândirea cu totul specială a poeziei. Am găsit material extrem de util în ultima parte a creației lui Wittgenstein și Heidegger. Cu toate că atunci când mă ocup de altceva - cum ar fi traducerea culturală - încă mă folosesc de uneltele și ideile dobândite pe când meditam și scriam despre aceste probleme, mă tem că mi-a scăzut curiozitatea de atunci: probabil pentru că am găsit un mod de a-mi exprima experiențele ce țin de limbaj. Sigur
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
șade un bosniac, un pakistanez ori cineva din Arabia Saudită. Vorbesc de cei ce locuiesc în Anglia: turiștii și oamenii de afaceri trebuie și ei puși la socoteală. Dar poezia noastră nu pare a fi conștientă de această diversitate lingvistică și culturală. Avem unele prezențe simbolice, mulți dintre ei poeți din Africa și Caraibe, dar nici pe departe la fel ca în proză, care se schimbă rapid la impactul cu India, Africa, China, Europa. Prin urmare, sunt poeți minunați în Anglia de
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
Ha, Ha & Ha Alex. Ștefănescu Caricaturistul Ion Barbu nu este numai caricaturist. Înființează reviste și edituri, organizează festivaluri, descoperă tineri talentați, îi însuflețește pe alți artiști, care suferă de blazare, inițiază afaceri (cu profit mai mult cultural decât financiar). A susținut-o, de pe vremea când era o necunoscută, pe originala cântăreață Ada Milea. A predat studenților cursuri despre utilizarea caricaturii în presă. A înființat nu demult Editura Ha, Ha Ha la Petrila, oraș din care el și
Ha, Ha and Ha by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13824_a_15149]
-
Ha, Ha Ha la Petrila, oraș din care el și fratele său, Mihai Barbu, au făcut una din reședințele culturii române. Când mă întâlnesc cu Ion Barbu și îl văd plin de idei și angajat în tot felul de acțiuni culturale, trăznite și simpatice, toate generate de un discret sentiment al responsabilității față de ce se întâmplă în România, mă simt contaminat de tinerețea lui inepuizabilă, de elanul său, de generozitatea cu care își antrenează în asemenea acțiuni prietenii și cunoscuții (inclusiv
Ha, Ha and Ha by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13824_a_15149]
-
de pictură cu totul specială. Deschisă la Galeria Simeza, această formă de evocare, de resuscitare a memoriei și de mărturisire publică a unei prietenii suspendate prematur de către un destin abuziv, nu este o construcție epică în jurul unei prezențe umane și culturale atît de active în ultimul deceniu, așa cum a fost Irina Nicolau, o descriere mai mult sau mai puțin documentară, chiar dacă este vorba despre o expoziție de pictură, ci o încercare de a circumscrie în coduri vizuale complexitatea unui spirit și
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
se înțelege, însă, întreaga plajă de semnificații a unei asemenea expoziții, chiar dacă ea nu ar avea nevoie, în mod normal, de explicații colaterale, ar trebui să ne-o reamintim pe Irina Nicolau, atît ca prezență umană, cît și ca ființă culturală în permanentă mișcare. Mai întîi, în ciuda faptului că făcea parte dintr-o generație născută, crescută și formată în plină agresiune comunistă - în sens larg, aparținea generației optzeci -, ea a reușit să-și păstreze o puritate aproape primitivă și o încredere
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
moralist rebel, lipsit de orice umbră de bigotism, și un pedagog imposibil, adică incapabil să plictisească oricare ar fi fost obiectul didactic. Pînă și fenomenele care, de obicei, stîrnesc revolte și excită fondul agresiv al celor mai blajine dintre făpturile culturale, cum ar fi, de pildă, kitschul, erau privite de către ea cu o înțelegere tandră și cu o compasiune zglobie. Datinile erau narate și analizate cu o erudiție jucăușă, disponibilă permanent pentru asocieri neașteptate și pentru concluzii la fel de surprinzătoare, iar onomastica
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
și neliniștită, cumulînd în același spațiu interese și disponibilități multiple, cu aceeași vocație a construcției ca și Irina Nicolau, Mihaela Șchiopu și-a conceput în așa fel mesajul încît el să acopere deopotrivă o experiență personală devenită, prin obiectivare, fapt cultural este vorba de prietenia cu Irina cît și propria nevoie de a se distribui în limbaj, de a organiza în absolut realități simbolice suficiente sieși. Acuitatea graficianului, vocația lui fondatoare, aceea a creației prin separație, coexistă cu senzualitatea explicită a
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
fizică: a sta ore și ore nemișcat la masa de lucru, mânuind totodată grele dicționare până ți se împăienjenește privirea nu-i lucru chiar atât de ușor." Că o muncă pe cît de grea, pe atît de importantă în plan cultural e subevaluată și bănește, că nu există retribuții diferențiate în funcție de dificultatea textului (una e să traduci polițiste sau romane sentimentale de duzină și alta Pessoa sau Milorad Paviæ, de exemplu), că există mari literaturi pentru care traducătorii valoroși s-au
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
plin apogeu al Literaturii și al Autorului, el, care și-a publicat primul articol, intitulat Cultură și tragedie, despre Nietzsche la 27 de ani, în 1942. Noul Roman devine așadar realitate abia după ce primește botezul unui critic genial ( în accepțiunea culturală a termenului), dar nu e mai puțin adevărat că descrierea mecanicistă, dezafectată, practicată în urma retragerii creditului pneumatologic acordat personajului, alături de predilecția pentru montajul cinematografic al decupajelor diegetice ( după ce literatura recunoștea noutatea artei filmice dinainte de 1920) nasc un cu totul alt
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
cînd folosesc cuvîntul experiență, lui Olivier Mongin din cartea sa Face aux scepticismes publicată în 1994, reluată și adăugită în 1998. Numai această carte ar merita o discuția aparte. Este însă suficient dacă-i rezum unele teze, spunînd că Franța culturală a anilor ’70-’90 se caracterizează prin delegitimarea reprezentărilor istorice și existențiale ca efect al valorizării fără precedent și paradoxale, ca efect al ubicuizării mass-mediei, a i-mediatului,. Mediul televizual instalează ca simulacru al medierii viteza, astfel încît oricît de
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
mai mult, a modelului francez de civilizație. Colapsul "romanului național" francez este unul aparent și dureros pentru galul obișnuit să se considere membru al celui mai celebru club artistic național din lume. Din punctul meu de vedere, cred că victoria culturală anglo-saxonă nu trebuie socotită o înfrîngere a marii culturi europene, ci pur și simplu semnul unei epuizări de experiență estetică corelativă resurecției altora.
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
Mihăilescu, fenomenal prin energia cu care se achită de ritmicele-i obligați: zilnic (cinci din șapte) la Pro-TV, rubrică săptămînală în "Ziarul de duminică" și tot săptămînal face (singur) suplimentul "Litere, Arte , Idei" al "Cotidianului". Plus colaborări la alte reviste culturale, prefețe, traduceri, lansări... Într-un interviu luat de Radu Constantinescu în Tribuna nr. 19, la întrebarea ce sacrificii presupune un asemenea ritm de muncă, Omul care aduce cartea zice că ba nu presupune sacrificii, e o bucurie teribilă, "mă dăruiesc
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
și că citesc cu creionul în mînă și perspectiva cronicii literare în față. Asta face parte din rigorile profesiei: "Hipnoza gratuități îț este refuzată. Ca și lenea cea sfîntă. Ca și răgazul pritocirii cumsecade a ideilor și atitudinilor de politică culturală. Ajungi să acțonezi automat, ca o mașină de citit. În plus, se degradează în ritm vioi relațile cu oamenii, cu autorii adică, veșnic nemulțumiț, văzînd mereu jumătatea goală a paharului, tot mai suspicioși, mai acaparatori, mai acuzatori. Dacă mai fac
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
mai fost actualizate de ani buni. Ceea ce nu stîrnește cîtuși de puțn mirarea Cronicarului. De mirare e mai curînd că primăriile noastre au găsit vreme să-și semnaleze prezența pe Internet. l În CURENTUL am dat de un articol "Institutul Cultural Român un aspirator politic pentru intelectualitate". Dincolo de erori de documentare, articolul e insultător la adresa președintelui Fundaței Culturale Române, Augustin Buzura, care de peste doi ani se chinuie ca Fundața să nu mai fie subordonată hachițelor a diverși miniștri și politruci culturali
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
mai curînd că primăriile noastre au găsit vreme să-și semnaleze prezența pe Internet. l În CURENTUL am dat de un articol "Institutul Cultural Român un aspirator politic pentru intelectualitate". Dincolo de erori de documentare, articolul e insultător la adresa președintelui Fundaței Culturale Române, Augustin Buzura, care de peste doi ani se chinuie ca Fundața să nu mai fie subordonată hachițelor a diverși miniștri și politruci culturali. Surse de la Cotroceni ne-au asigurat că prin înființarea Institutului nu se urmărește patentarea nici unui aspirator, ci
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]