1,164 matches
-
991, orașul a fost revenit sub stăpânirea bulgară a țarului Samuil, dar în anul 1001 a fost cucerit din nou de generalii bizantini Nichifor Xiphias și Teodorocan. A rămas un avanpost la Dunărea de Jos al statului bizantin până la invaziile cumanilor din anii '90 ai secolului al XI-lea. Ruinele cetății Prislav sunt menționate în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Aflat la vadul Lipșei pentru a trece Nistrul, hatmanul Nicoară Potcoavă își amintește de o incursiune efectuată împreună cu
Prislav () [Corola-website/Science/334078_a_335407]
-
pădurile și pășunile se refăceau, populațiile de agricultori (succesiv Daci, Slavi, Romanici manifestați prin cultura Dridu, Bolohoveni etc.) coborau din nou „spre vale” și spre Răsărit, pe măsură ce slăbea stăpânirea nomazilor din stepă (succesiv Sciți, Sarmați, Roxolani, Onoguri, Hazari, Maghiari, Pecenegi, Cumani și Tătari) și reclădeau sate și cetăți. Orașele cu mai mult de 50.000 de locuitori, sunt: Există la nivelul teritoriului moldovenesc istoric diferite aspecte etnografice și culturale, care în majoritate nu sunt proprii exclusiv acestui teritoriu și dintre care
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
restituită ultimului său proprietar, Biserica ortodoxă georgiană. Aceasta din urmă a consimțit să recunoască la Ierusalim patronajul sultanului mameluc. Un pelerin catolic din Irlanda venit in Palestina în 1323 scria: Am sosit la o mănăstire locuită de călugări asceți denumiți cumani... În loc de altar crește în biserica lor pomul cel mai scump din care a fost făcută Crucea. Functionarul mameluc Ibn Fadallah al-'Amri care locuia la Ierusalim în anul 1347 descrie mănăstirea ca fiind înconjurată de măslini și podgorii, in interiorul
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
iarna de crivăț, și munții sudici, refugiu ușor de apărat, dar deschis spre mare prin porturile sale, dispunând de izvoare permanente și de o climă blândă, mediteraneană. Astfel, în nord, s-au succedat cavalerii nomazi cimerieni, sciți, goți, huni, bulgari, cumani, mongoli din Hoarda de Aur, tătari din Hanatul Crimeii și cazaci, în timp ce grecii antici, romanii, grecii bizantini, grecii crimeeni și turcii otomani (1475-1783) au controlat sudul timp de secole fiecare. În secolul al IX-lea estul peninsulei cu porturile Kimmeros
Istoria Crimeii () [Corola-website/Science/331547_a_332876]
-
Kievene (cnezatul Tmutarakan). <br> Între secolul al XIII-lea și secolul al XV-lea porturile Cembalo, Caulita, Lusta, Soldaia, Caffa, Chimmero și Vosporo au fost controlate succesiv de republicile Veneția (1204-1235) și Genova (1315-1475). Nordul Crimeii a aparținut succesiv hazarilor, cumanilor, mongolilor din Hoarda de Aur, tătarilor din Hanatul Crimeii. În a doua jumătate a secolului al XV-lea Imperiul Otoman a cucerit Crimeea și Kubanul, nordul celei dintâi și estul celui de-al doilea fiind sub controlul efectiv al vasalilor
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
de trecerea cruciaților germani, în cruciada a II-a ,din Polonia, prin viitoarea țară a Moldovei, până la mare (Jan Dlugosz, op.cit., p.479). De asemenea, Cantemir descoperă o informație în cronica polonă a lui Maciej Stryjkowski, care spune că limba cumanilor (polovților) în secolele XII - XIII era amestecată cu limba slavă și cu cea română (voloscaia), ceea ce înseamnă că în rândurile cumanilor se aflau și români, de vreme ce țările locuite de români au fost ocupate pe atunci de către cumani. Dimitrie Cantemir nu
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
p.479). De asemenea, Cantemir descoperă o informație în cronica polonă a lui Maciej Stryjkowski, care spune că limba cumanilor (polovților) în secolele XII - XIII era amestecată cu limba slavă și cu cea română (voloscaia), ceea ce înseamnă că în rândurile cumanilor se aflau și români, de vreme ce țările locuite de români au fost ocupate pe atunci de către cumani. Dimitrie Cantemir nu folosește numai izvoare narative, ci alături de cronici, memorii și anale, el se adresează și documentelor (colecția de diplome a regilor Ungariei
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
spune că limba cumanilor (polovților) în secolele XII - XIII era amestecată cu limba slavă și cu cea română (voloscaia), ceea ce înseamnă că în rândurile cumanilor se aflau și români, de vreme ce țările locuite de români au fost ocupate pe atunci de către cumani. Dimitrie Cantemir nu folosește numai izvoare narative, ci alături de cronici, memorii și anale, el se adresează și documentelor (colecția de diplome a regilor Ungariei) și chiar inscripțiilor romane găsite în Moldova de jos, precum și monedelor antice. Este interesant că Dimitrie
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
XI-lea. În timpul săpăturilor s-a constatat că așezarea a fost brusc distrusă ca urmare a unei lupte înverșunate prin asalt în prima jumătate a secolului al XI-lea. Cel mai probabil, aceasta a fost arsă de nomazi (pecenegi sau cumani). Așezarea nu a mai fost reînnoită. Săpăturile efectuate de G.B. Fedorov în anii 1950-52 și 1964 au descoperit o imagine a așezării asediată: scheletele celor căzuți în luptă, diverse vechi arme și urme de incendii. S-au găsit multe obiecte
Echimăuți (așezare) () [Corola-website/Science/333878_a_335207]
-
nomade, principalul fiind cel nogaic, strămutat de calmâcii din Caucaz, care sa așezat de-a lungul secolelor XVI-XVIII (1484-1728) în stepa din sud-estul Basarabiei. De asemenea, înaintea acestor tătari au existat alte valuri nomade turcice, cum ar fi cele ale cumanilor și pecenegilor. În Bugeac periodic vedeau tătarii din Crimeea, care cumpărau de la aceștia prizonieri, capturați se presupune mai ales de pe teritoriul principatului Moldovei. În 1569 stepa între gurile Nistrului și Dunării a fost simbolic recunoscută ca proprietate a nogailor, de către
Tătari bugeaceni () [Corola-website/Science/333865_a_335194]
-
le-au avut cu această localitate în secolele al XI-lea și al XIII-lea. Cantacuzinii apar pentru prima dată în timpul domniei lui Alexie I Comnenul, atunci când un membru al familiei a făcut parte din armata care a luptat împotriva cumanilor. În perioada domniei Comnenilor, membrii familiei sunt atestați documentar ca militari de rang înalt: "sebastos" Ioan Kantakouzenos a fost ucis în Bătălia de la Miriokefalon, în timp ce nepotul său probabil, "cezarul" Ioan Kantakouzenos, s-a căsătorit cu Irene Angelina, sora lui Isaac
Dinastia Cantacuzin () [Corola-website/Science/336914_a_338243]
-
Nu mă pricep să spun dacă are sau nu bube în cap. Îmi este simpatic. Este un tip mai energic. Este un fost căpitan de vapor. Îmi este simpatic Băsescu", a spus Neagu Djuvara la Realitatea TV. Ne tragem din cumani O altă afirmație controversată a istoricului este aceea că românii se trac din cumani. Teoria lui Djuvara este că familia Basarbilor ar fi fost de origine cumană, deci turcofonă, cumanii fiind un trib turcic creștinat, care domniseră peste un enorm
Istoricul-controversă Neagu Djuvara a împlinit 100 de ani () [Corola-website/Journalistic/105976_a_107268]
-
simpatic. Este un tip mai energic. Este un fost căpitan de vapor. Îmi este simpatic Băsescu", a spus Neagu Djuvara la Realitatea TV. Ne tragem din cumani O altă afirmație controversată a istoricului este aceea că românii se trac din cumani. Teoria lui Djuvara este că familia Basarbilor ar fi fost de origine cumană, deci turcofonă, cumanii fiind un trib turcic creștinat, care domniseră peste un enorm imperiu, de la Dunăre pînâ în Asia Centrală, inclusiv în câmpia Bărăganului, și a căror limbă
Istoricul-controversă Neagu Djuvara a împlinit 100 de ani () [Corola-website/Journalistic/105976_a_107268]
-
a spus Neagu Djuvara la Realitatea TV. Ne tragem din cumani O altă afirmație controversată a istoricului este aceea că românii se trac din cumani. Teoria lui Djuvara este că familia Basarbilor ar fi fost de origine cumană, deci turcofonă, cumanii fiind un trib turcic creștinat, care domniseră peste un enorm imperiu, de la Dunăre pînâ în Asia Centrală, inclusiv în câmpia Bărăganului, și a căror limbă ne e bine cunoscută datorită acelui dicționar și ghid de conversație descoperit providențial, Codex Comanicus Biografie
Istoricul-controversă Neagu Djuvara a împlinit 100 de ani () [Corola-website/Journalistic/105976_a_107268]