2,188 matches
-
și Arhitecții în serviciului judetiului, Prefectulu și Comissarii de poliția, Militarii în serviciului activu în judetiu și Călugării. Nimeni nu poate face parte la două Consilii judetiane. Articolul 28 Rudele de aprobe, tatalu și fiulu, bunulu (mosulu) și nepotulu, frații, cumnații, unchiulu, nu potu fi totu într'unu tempu membrii aceluiasu Consiliu judetianu. La asemene alegeri este preferitu acelu care a dobanditu voturi mai multe, si la casu de paritate, celu mai în vîrstă, iar la alegerile prinu scrutinu succesivu, celu
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
morală. Nu pot face parte din comisia de licitație membrii comisiei de evaluare. 14. Nu pot participa la licitație, în calitate de cumpărători, membrii comisiilor de evaluare și ai celor de licitație și nici soțul (soția), frații (surorile), copiii, părinții, socrii sau cumnații acestor membri. 15. Garanția de participare la licitație va fi stabilită de comisia de licitație, va reprezenta 5-10% din valoarea bunurilor și va fi depusă în contul unității militare organizatoare a licitației ori va fi plătită la casieria acesteia cu
HOTĂRÂRE nr. 857 din 18 octombrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea licitaţiilor pentru valorificarea bunurilor scoase din funcţiune, aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125843_a_127172]
-
limitează la localitățile indicate în permisul pentru o singură trecere a frontierei de stat în ambele părți. 2. Prin rude, în sensul prezenței convenții, se înțeleg: părinții, copiii, fratiii și surorile, soțul, soția, bunicile, străbunicile, bunicii, străbunicii, ginerii, nurorile, cumnatele, cumnații, mătușile, unchii, soacrele, socrii, nepoatele, nepoții, strănepoatele și strănepoții. 3. La acțiunile comune de masă organizate la frontiera de stat de către părțile contractante, pe baza înțelegerilor la nivelul împuternicirilor de frontieră, pot participa, de asemenea, și cetățenii care domiciliază în
CONVENŢIE din 30 decembrie 1985 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind trecerile simple ale frontierei de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127115_a_128444]
-
Unul dintre prietenii mei mi-a reproșat că dacă l-ar vedea un coleg gătind alături de mine, l-ar umili atât de tare. Șocată, am remarcat că și membrii familiei lui mă vedeau deja în rolul de "nevastă", sora și cumnatul lui simțeau că îi distrug mândria de bărbat dacă îl rog să contribuie la treburile gospodărești. Din fericire, mama sa, victima constantă a violenței tatălui său, îi spunea să mă lase să învăț ce fac eu la școală acolo pentru că
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mulțumindu-se cu ocuparea celei mai mari părți a Britaniei în timpul împăratului Claudius (41-54 d. Hr.). De-a lungul întregii Antichități și chiar în Evul Mediu, Irlanda a fost caracterizată printr-o instabilitate politică cronică. Astfel, Tacit scrie că Agricolă, cumnatul sau și guvernatorul provinciei Britannia, credea că o simplă legiune putea cuceri fără probleme Irlanda. În 81 d. Hr. Agricolă a avut legături cu un prinț irlandez alungat din țară. Românii și-au dat seama de faptul că beneficiile unei
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
sublimi că și tu corespunzi la amoarea mea.”), iubirea le dă curaj („Alaltăieri seară, amoarea mi-a inspirat curaj...”), dar În fața pericolului, tânărul Îndrăgostit Își plânge de milă. Zița se află sub atenta oblăduire a lui Dumitrache („Eu, ca ăla, cumnat mai mare, cum am zice ca și un frate...”), care face și desface căsătorii: „Păi de ce am dezvorțat-o pe Zița de el, gândești? Nu mai putea trăi cu mitocanul, domnule...”; „...ș- am și dezvorțat-o.”; „(Încet Ziții) Să-Ți cinstești bărbatul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
prăjituri, dar Lache pare hotărât să-i zădărnicească planul de a- și revedea logodnica: intră la Gambrinus la o bere, apoi la o băcănie (sub pretextul mărturisit de a cumpăra mezeluri) și comandă Țuică. Abia Într-un târziu, Lache - viitor cumnat al lui Mache - se lasă (con)dus acasă. Sau, mai rar, se Înfundă În câte „o așa- numită café-chantant, instituțiune publică dezmierdătoare, introdusă la noi numai și numai cu nobille scop d-a susține la Înălțimea lor moravurile publice. Aci
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Dumitrache Titircă, oamenii se Împart În două categorii: amploiați („niște scârța-scârța pe hârtie”) - cu Îndeletnicire demnă de tot disprețul și cu preocupări neserioase, Îndoielnic moral - și negustori, oameni serioși și responsabili, levenți. Contrazice această rigidă categorisire tipologică Ghiță Țircădău, fostul cumnat, și el negustor, dar - potrivit jupânului - „un mitocan, mă rog; zice că-i negustor, alege-s-ar praful!” (s.n.); acest dicendi «zice» dezvăluie prăpastia dintre pretenție și realitate. Disprețul lui Jupân Dumitrache pentru funcționar vine nu din neîncrederea În utilitatea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
foarte măsură și încercărilor repetate ale Adunării de a controla din nou guvernul 197. Intransigența primului sfetnic al lui Cuza se întorcea în cele din urmă și împotriva sa. Pe 7/19 ianuarie 1865, Iordache Lambrino, prefect de Tutova și cumnat al lui Cuza, trimite o scrisoare acestuia, prin Focșani, din Bârlad, în care povestește despre expedierea prin țară a unor portrete ale primului ministru ca urmare a unor dispoziții exprese ale acestuia 198. Preocupat destul de mult de propria sa imagine
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Satu Mare, unde-s născută eu. Și a Început calvarul. Au Început restricțiile (soneria, iese - n. n.) Andrei Freundlich: Eu am fost deportat din Cluj. Împreună cu familia? Eu n-am avut familie. Am avut două surori - s-au dus câte una. Și cumnații. Și Încă un frate de-al meu, care a murit acum patru-cinci ani În Israel. Ați fost deportați Împreună? Nu, el era Într-un detașament de armată - a intrat ca soldat și acolo a rămas. Numai dumneavoastră ați fost deportat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Am plecat din Budapesta. Nu vă mai spun drumul. La Oradea trebuia să fim transbordați, pentru că linia ferata era Întreruptă - acolo mi s-au furat și hainele pe care le-am primit din Budapesta. La Oradea am aflat că trăiește cumnatul meu, soțul surorii mele, am aflat că trăiește un frate de-al mamei, care era În București și a trăit toată perioada războiului În București, și o soră a mamei care, trăind În Bucovina, fiind căsătorită cu un bucovinean, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Întorsese la sfârșitul lui 1944 din Transnistria și locuia la Vama, un orășel lângă Câmpulung Moldovenesc. Am aflat că există aceste trei persoane mai apropiate. De la Oradea am ajuns la Cluj, iar de acolo am plecat spre Dej, unde locuia cumnatul meu. La el am stat câteva zile. Nu aveam ce căuta acolo, așa Încât am plecat spre Bistrița, să văd dacă mai exista ceva din locuința mamei mele. Era complet devastată. Nu locuia nimeni În ea. Era o locuință de serviciu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Adică acest liceu era la un nivel care nu cred că a mai fost atins de atunci Încoace și nici Înainte, În lume. Îți dau niște exemple. Ai auzit de Mihail Sebastian, dramaturgul. La București, la liceul similar liceului nostru, cumnatul meu a Învățat limba română cu Mihail Sebastian. Eu, la Cluj, n-am Învățat cu Mihail Sebastian, că nici nu se putea, nici nu exista limba română... Adică exista, dar nu era voie să se predea. Dar am Învățat cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
A. G. Stino) - peste 4.000 de cărți și reviste și mulți alții. I ați face o mare bucurie, scriind 85 despre Dv., domnului prof. univ. dr. Virgil Tempeanu, prieten al familiei Pursch. Locuiește în Buftea, Bd. R.S.R. nr. 58. Este cumnatul pictorului de talent Schweitzer Cumpăna (artist emerit). Aveam mai de mult intenția de a valorifica opera muzicală a bunicului Dv., a mamei și creația ei literară. „Galeria” permite introducerea activităților creatoare atât în domeniul artistic, cât și în cel științific
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de sănătate și tărie sufletească de a trece peste greaua încercare. Cu alese sentimente, Eugen Dimitriu 2 Suceava, 23 octombrie 1977 Iubite Domnule Popa, 246 Ing. Amariei, ginere al prof. V. G. Popa, căsătorit cu Angela, fiica acestuia, medic dentist. Cumnat cu V. V. Popa. 247 V. G. Popa s-a stins de cancer, în iulie 1976, fiind înmormântat la Cimitirul Oprișeni. În lungile noastre plimbări prin această parte a Fălticenilor, mia spus că și-ar dori un loc de odihnă, chiar
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
achiziții cu bani; bine înțeles, ar trebui să cunosc condițiile. Vă rog foarte frumos să281 D na Dr. Holban, domiciliată în Fălticeni, rudă cu familia Dr. Dimitriu și cu familia Teodorescu. 282 Dimitrie Teodorescu și Otto Briese (ultimul din Iași). Cumnați. 236 mi comunicați - când veți putea - , cum s-ar găsi o modalitate de rezolvare. Avem opere de Ștefan Șoldănescu, de Aurel Băeșu, dar despre D. Teodorescu și Otto Briese, nimic. Și e păcat, căci primul e fiu al acestor locuri
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Tâmpești, Oprișeni), de momente rituale (iarmaroace de Sf. Ilie), toate par a-mi vorbi singure acum, când tata n-o mai face direct. Miam amintit, mai îndeaproape, de figuri cunoscute, ca profesorul Cârdei (vecinul nostru de peste drum toată copilăria mea, cumnatul pictorului Eugen-Ștefan Boușcă), de Vasile Ionescu Pașcani (din generația tatii, prieten cu el, înmormântat la Pașcani), Vasile Lovinescu (cunoscut o dată, la „Galeria oamenilor de seamă”), de M. Neculăeasa (care îi scria tatii), de dl. Radu Orac, acel devotat al Fălticenilor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
oamenilor, vă puteți pune în întrajutorare, de multe ori în sprijinul nostru. De exemplu, îmi spunea d-na Niță la telefon seara asta, că v-ați pune la îndemână să încercați a retușa 579 lucrarea monografică a lui Tempeanu 580. Cumnatul meu a luat-o de la d-na Niță, făcută (scrisă, n.E.D.) din creion și cam încurcată; am văzut-o și eu. Cu greu a fost descifrată și dată la mașină; numai în condițiile acestea a putut fi primită la „Junimea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
na Niță, făcută (scrisă, n.E.D.) din creion și cam încurcată; am văzut-o și eu. Cu greu a fost descifrată și dată la mașină; numai în condițiile acestea a putut fi primită la „Junimea”. Pe urmă i s-a spus cumnatului - de anumite rigori ale textului și așa, în condițiile acestea tot a așteptat la un răspuns bun p. publicare. În cele din urmă i s-a spus că lucrarea trebuie acomodată și să aibă ca anexă o 577 Dumitru Frițescu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
În cele din urmă i s-a spus că lucrarea trebuie acomodată și să aibă ca anexă o 577 Dumitru Frițescu - institutor în Fălticeni, publicist, autor de monografii școlare; fost elevul lui Virgil Tempeanu la Școala Normală „Ștefan cel Mare”. Cumnat cu academician prof. univ. dr. Petru Jitaru. 578 Nepoatele lui Ion Dragoslav. Prima, telefonistă; a doua profesoară de română; o a treia nepoată - casnică. 579 Probabil cu prof. Petru Froicu. 580 Prof. dr. Virgil Tempeanu a scris în colaborare cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
știau că dacă faci o prostie și nu te vede Dumnezeu te vede popa Victor Oțoiu. Povesteau oamenii că în toamna lui 1944, când trupele sovietice urmăreau pe nemți spre Cluj și Turda, 10-12 ruși au tăbărât peste gospodăria morarului, cumnat al părintelui Oțoiu. Câțiva încercau să spargă ușa din pod unde se baricadaseră soția și fiica morarului. Pe morar îl prinseră ceilalți și-i luaseră cheile de la cramă. Băiatul morarului, elev de 13-14 anișori, fugise speriat de-a lungul iazului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dom’ părinte, or venit rușii și... Obosit și emoționat a căzut leșinat. Preoteasa îl mână: Lasă copilul în seama mea și fugi acolo repede! Părintele s-a socotit: „Ce pot face singur? Nu știu câți ruși sunt!”. Repezindu-se peste drum la cumnatul său Petrică, un haiduc de om, îi spuse întâmplarea în două vorbe. Nea Petrică dădu un chiot haiducesc ca în pădure, și de pe ulițe se strânseră douăzeci de bărbați tineri și feciori, gata de luptă. Părintele, în fruntea cetei de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
grupurilor de rezistență. Ca șef al Securității Sibiu a lichidat grupul Dabija, din care făcuse parte și fratele meu, Alexandru (pentru că nu murise în încercuire, fusese ucis în trenul morții, iar actele de deces îi sunt la Cluj). Își arestase cumnatul, preot într-o comună de lângă Sibiu, și-l maltratase personal. Peste toate crimele pe care le făcuse, avea misiunea specială să mutileze sufletul legionarilor în Aiud, unde fuseseră concentrați aceștia, pentru ca actul demnității românești să nu mai poată fi invocat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mare ca o catedrală, lucrare mereu întreruptă de vicisitudinile vremii: război, cutremure, secetă, comunism, începută de bunicul meu, preotul Petrache Scarlat, în anul 1925 (decedat în 1927), continuată de unchiul meu, preotul Ioachim Ghica (decedat în 1938) și terminată de cumnatul meu de verișoară, preotul Gheorghe Vasilescu, împreună cu colegul său de apostolat, preotul Gheroghe Cazan, cei mai înstăriți au donat foarte mult, iar cei săraci au dat și mai multe: multe văduve dând tot ce primeau pentru viața lor, pensioara de la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
are loc în toamna lui 1939. Familia Pringle își petrece după-amiaza în apartamentul familiei Drucker, care îi primește într-un mod copleșitor de prietenesc. Se află acolo și surorile amfitrionului, care vorbesc franțuzește și englezește. Guy îi povestise dinainte despre cumnații lui Drucker. Numai el avea pașaport românesc, dovadă a puterii sale. Ceilalți, unul german, altul austriac, iar celălalt polonez, primiseră doar cîte un permis de sejur. Ei și familiile lor trăiau în umbra lui Drucker. Conversația îl are ca interlocutor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]