2,938 matches
-
aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Aprilie, cu raze pârguite Și cu copaci devreme înfloriți, Pe-ai primăverii umeri dezgoliți, Așează șal de vițe-nmugurite. Aprilie își prinde-n blonde plete, Stropi limpezi sărutați sfios de vânt Din roua coborâtă pe pământ, Cununi de păpădii și margarete. Aprilie, iubito-asemeni ție, Atât de verde și de viață plin, Îmi lasă cerul inimii senin, Cu nori pufoși și albi, în armonie. Cu tine, Dumnezeu bine-a gândit-o, Așa frumoasă, tu, lucrarea lui, Căci lună
APRILIE de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362184_a_363513]
-
dimineață oarecare, bolnavă de prăbușire și alean... Numai pe zarea din zare se așază de-acum rugina sărutului, fruct necunoscut, ispititor și ciudat, fascinația lacrimei furișându-se într-o scoică venită de departe, pe când ochii în noi au plâns... Ah, cununi ale dragostei răpuse, tot mai mare îți este neînțelesul! O pace a sufletului ce nu mai cunoaște maluri. La capăt de lume, stindarde aprinse și melci foșnitori...” Carte unică, de o rară coerență compozițională, Evanghelia Tăcerii - Solilocvii are o construcție
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
hermină, nici cu hipopotamul cel credincios și răbdător...” Poetul are puteri demiurgice, atâta vreme cât poate schimba fața lumii. Ca un flamingo, este inițiatorul luminii: „Sub nimb de lacrimi berze șușotesc, șacali portocalii din tobă sună, antilopele din Dobrotești, pasărea Flamingo o cunună!”; „Și voi slăvi Eternitatea cu gura toată și voi merge-n rugăciune-n urma ta, de mă voi schimba într-un pește imens, tu să știi că-n abisul ființei rătăcesc, uite-așa ... Cele patru elemente de bază ale cosmogoniei
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
că viața pe pământ, e doar fumegare-n vânt, Ce-s 80 de ani pe glie, raportat la veșnicie? Eu îți spun, căci mi-ești vecin, când te văd, plâng și suspin, Că te amăgești într-una, ai pierdut țelul: cununa, Ce-a promis-o Domnul Sfânt, când făcut-a legământ, Cu noi toți: “ Puțină vreme, veți mai plânge, veți mai geme, În curând Eu voi veni, vă voi duce-n veșnicii, Doar o clipă mai răbdați, voi să vă păstrați
NU MAI RĂTĂCI, VECINE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362265_a_363594]
-
Iubirea divină ,se-ntoarce din pustiu!... Să pui pe masa mama ,în ziua mare ,sfântă Sarmale ,friptură și ouăle roșii,pictate Vinul roșu,pasca ,gândul ce te frământa Noi punem dorul de tine și lacrimile ,toate! Soarele și Luna ,ridică cunună de spini... Viața învinge sulița și cuie ruginițe Credință în Dumnezeu după atâtea pătimi Înaltă forță iubirii infinite! Simplii trecători prin viață zbuciumata Ne bucurăm de clipe,de flori ce înfloresc De vise și speranțe,în lumea complicată Zâmbetul și
VENIȚI,LUAȚI LUMINĂ! de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378718_a_380047]
-
ascunsă-i în îngeri, aripă, Îți tulbură mintea-ntr-o clipă, ca valuri ce tulbură marea... De-ajungi prea tâziu, cu furtuna și nopții îi suntem risipă, În suflet ne-ngheață-ntr-o clipă și plaja și tărmul și Luna... Pe frunte străluce-mi cununa, de stele furate din noapte, Mă caută ca orbul prin șoapte, să-mi mângâi cu dragoste struna... Lași flori învelite-n fior, însemne pe inima mea, Ești înger ce-n mine picta, azur dintr-un cer incolor... Ne e Dorul
A EXPLODAT ÎN NOI PRIMĂVARA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377705_a_379034]
-
ÎN NOPȚI DE SÂNZÂIENE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016. Se prind în joc fecioare despletite Iar ceru-ntreg se scaldă în lumină, Pe fruntea lunii saltă-nlănțuite Umbre de foc - pământului se-nchină. Poartă cununi din flori de sânzâiene Și-n dans străvechi cu soarele conspiră Să stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră. Merg în alai, se-opresc pe la răscruci, Imploră-n cânt - rod bun fertilității, E vremea când
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
dans străvechi cu soarele conspiră Să stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră. Merg în alai, se-opresc pe la răscruci, Imploră-n cânt - rod bun fertilității, E vremea când în amuțit de cuci Mirese cer cununi divinității. Transfigurat, pământu-n loc tresare, Îngeri la braț cu cerul prin poiene Par două lumi - firească împreunare Și taina lor din nopți de sânzâiene. Citește mai mult Se prind în joc fecioare despletiteIar ceru-ntreg se scaldă în lumină,Pe
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
cerul prin poiene Par două lumi - firească împreunare Și taina lor din nopți de sânzâiene. Citește mai mult Se prind în joc fecioare despletiteIar ceru-ntreg se scaldă în lumină,Pe fruntea lunii saltă-nlănțuiteUmbre de foc - pământului se-nchină.Poartă cununi din flori de sânzâieneși-n dans străvechi cu soarele conspirăSă stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră.Merg în alai, se-opresc pe la răscruci,Imploră-n cânt - rod bun fertilității,E vremea când în amuțit de
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
de sânzâieneși-n dans străvechi cu soarele conspirăSă stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră.Merg în alai, se-opresc pe la răscruci,Imploră-n cânt - rod bun fertilității,E vremea când în amuțit de cuciMirese cer cununi divinității.Transfigurat, pământu-n loc tresare,Îngeri la braț cu cerul prin poienePar două lumi - firească împreunareși taina lor din nopți de sânzâiene.... XI. PRIMENIT PRIN RUGĂCIUNE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016. Când ai
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
îndelete. Îți părea rău că ora e prea mică Și n-aveai timp la o adică Să îți reverși a ta învățătură Peste copilul dornic de-o minune, Dar timpul hoț te-a înșelat Și din lumină te-a furat. Cunună grea pe cap ți-a pus S-o porți încet către apus. Rămâi tu, școală, sănătoasă Și veșnic să fii norocoasă De fete mândre și feciori, De profi și profe iubitori De-a cerului învățătură Și de lumina cea mai
ŞCOALA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377780_a_379109]
-
viața și repede ne despărțim! Cu greu, când trece-o zi de muncă și soarele-i la asfințit, Reîntâlnirea-i tare scurtă și somnul iar ne-a despărțit! Așa ca soarele și luna pe bolta vieții lunecăm, Și anii împletesc cununa iubirii, ce o căutăm. Citește mai mult S C R I S O A R EIubiții mei din depărtare, de patru ani peste ocean,Tot scriu și inima mă doare, că zilnic ochiul lui SatanMă face să-mi amân plecarea
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
viața și repede ne despărțim!Cu greu, când trece-o zi de muncă și soarele-i la asfințit,Reîntâlnirea-i tare scurtă și somnul iar ne-a despărțit!Așa ca soarele și luna pe bolta vieții lunecăm, Și anii împletesc cununa iubirii, ce o căutăm.... VII. DAR DĂRUIT DE DUMNEZEU, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015. DAR, DĂRUIT DE DUMNEZEU Timpul, timpul aleargă, gonește, se-nvârte mereu a lui roată. (acrostih) ADELINA SCUMP ODOR AL
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
steluțele de gheță!Dă-mi mâna ta, să nu-mi pierd rândul,Cu o privire mă ... XXIII. MĂICUȚA MEA, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 758 din 27 ianuarie 2013. În noaptea asta în cerdac, Când luna-ți potrivea cununa Acum la optzeci și opt de ani, Nu sunt și eu să-ți sărut mâna. Dar am plecat foarte grăbit, În zbor, cu gândul călător Și la ureche ți-am șoptit Cât te iubesc, cât mi-e de dor ! Eu
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
palmă de loc, fără foc și fără lupte !... și doar pentru flori....!, nu? -Da, așa a zis femeia asta a mea.... -Ce dreptate a avut! zise Măriuca -Și a mai zis că din florile de pe locul ăsta va duce mereu cununi la Crucea Eroilor din sat! -Acolo unde e scris și numele lui Gheorghe Cuci, nu-i așa? -Așa-i Măriuco.... -Și o vreme, în sat, nu mai ducea nimeni flori la Cruce, decât Maranda mea.Și cănd văntul și ploaile au
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
putință. Luminele civilizației bizantine au pătruns atât de adânc în noi încît privim lumea ca ceva supus unei ordine pur mecanice de lucruri, unde nici inteligență, nici merit, nici caracter nu mai valorează nimic și unde oarba întîmplare domnește, distribuind... cununi? Nu cununi; bani peșin, reversibili, pentru arta de-a calomnia și de a amăgi. {EminescuOpXI 109} Ne felicităm pentru epoca nouă în care intră România independentă și... vivat sequens! Mai sânt martiri lucrativi de recompensat. Ba, la dreptul vorbind, nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
civilizației bizantine au pătruns atât de adânc în noi încît privim lumea ca ceva supus unei ordine pur mecanice de lucruri, unde nici inteligență, nici merit, nici caracter nu mai valorează nimic și unde oarba întîmplare domnește, distribuind... cununi? Nu cununi; bani peșin, reversibili, pentru arta de-a calomnia și de a amăgi. {EminescuOpXI 109} Ne felicităm pentru epoca nouă în care intră România independentă și... vivat sequens! Mai sânt martiri lucrativi de recompensat. Ba, la dreptul vorbind, nu trebuie să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
declinului grecesc. Încet încet, pe lângă exaltarea gloriei eroilor și faptelor omenești, surprinse în toată măreția lor, apare și sentimentul de perisabilitate, a contrastului dintre slavă și spulberare, dintre opulență și gol.35 Asupra cetăților ilustre odinioară, falnice, nebiruite, "apărate de cununa înalta și tare a zidurilor și turnurilor" acționează "mâna distrugătoare a timpului" (cheir olooio chronoio) și "îndelunga curgere a timpului" (chronie chysis), depunându-se asupra lor "cenușa veacurilor" (aionos, tephre). Acum, aceste glorii trântite la pământ "ca un cerb voinic
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pe tema "ubi sunt" (predominantă în Memento mori): Nu se mai văd așezări de eroi. Dacă dăinuie vreuna Nu-i înaltă cu mult peste câmpie." (Alfeios, 9, 101) " Unde ți-e fala, în lume vestită, Corintule doric? Unde de turnuri cununi? Unde străvechile-averi? Unde-ale zeilor temple, palatele, soațele celor Care se trag din Sisif? Unde mulțimile-ți vechi? N-a mai rămas, vitregito, nici urmă din tine, nici una." (Antipater. 9, 151) "Panorama deșertăciunilor" eminesciene pare văzută (cu mult înainte) de ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
borna "mult periclitatei granițe" de la răsărit: "De la Nistru pân'la Tisa / Tot Românul plânsu-mi-s'a / .../ Din Satmar pân'în Săcele / Numai vaduri ca acele..." (Doina). Astfel că M. Eminescu putea nota în articolul său din 1882 aceaste rânduri ca o cunună de laur peste limba românească din ținutul sătmărean: "Încă în a suta a șaptesprezecea Miron Costin scria regelui Poloniei că cel mai frumos și mai corect dialect românesc, cel mai apropiat de graiul italic se vorbește în Sătmar, unde, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
o frunză ce-a căzut. O, sînt nimica, și în nimic trebuie iarăși să mă-ntorc. 65 De-ți iei napoi suflarea, iată, învăluit sînt în uitare". El se opri: întunecosul glas tăcu, dar nourul deasupra capetelor lor pluti-n Cununi de aur, tristețea Omului și picurii îmbălsămați căzură jos, Și Iată, acel Fiu al Omului, Spiritu-acela-ntunecat al Celui Ce-a Căzut, Luváh, din nour coborî. Cu groază Albionul se nalta: 70 Se nalta revoltat Groaznicul Om și spatele-și întoarse
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
întunecatu-s-a, rătăcind printre Spiritele Ruinate, cîndva Copiii lui și-ai lui Luváh Copii: Căci Urizen privit-a grozăviile Abisului, rătăcind...] Năprasnicele siluete și priveliști ale chinului în temnițe ce ard și-n Lanțuri de fier roșu-ncins; unele cununi de șerpi aveau, iar altele 105 Iezme-ncolăcindu-se în jurul sînului; altele pe paturi de pucioasa stau zăcînd, Pe roți și de tortúră scaune; peste pustiuri de Nisip ce ard privi Femei mărșăluind în cete de sute, cincizeci, mii, izbite
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ale unei replici la Oda eminesciană, revelator intitulată Euritmie: „E-nlăuntrul meu înzestrat cu luxuri / selenar de clar și chenar mișcării. / Luminez grădini și agit în fluxuri / apele mării. // M-am mutat mai sus. Și mirat, Selene-și / pune zborul meu încrustat cununii. Aș putea s-ating cu un deget leneș / cearcănul lunii.” În câteva rânduri, A. face profesiune de credință parnasiană. Aceasta se verifică mai ales sub aspectul grijii extreme pentru formă. Altminteri, nimic din răceala / impersonalitatea parnasienilor, la care cultivarea formei
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
ascunsă În grosimea zidului, scară pe care cred că o vizitau umbrele frumoaselor doamne iubite odinioară de Lauzun. Printre ele erau superba Maryx, care, foarte tânără fiind, a pozat pentru Mignon a lui Scheffer și, mai târziu, pentru Gloria Împărțind cununi a lui Paul Delaroche, și cealaltă frumusețe, pe atunci În toată splendoarea ei, ce l-a inspirat pe Clesinger pentru statuia Femeia cu șarpele, a cărei durere se aseamănă cu paroxismul plăcerii și care freamătă de viață cu o intensitate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a domnului de Montesquiou, ce reproduce frumusețea desăvârșită, noblețea meditativă a chipului său. Pe această frunte Încadrată de bucle ușoare, precum cele ale statuilor grecești, ce au același farmec dezinvolt și plin de strălucire, ai vrea parcă să vezi „divina cunună de lauri a sufletelor surghiunite”. Sub fotografie, poetul a scris următorul vers, prin care Începe o poezie din Liliecii: Je suis le souverain des choses transitoires 3. Adică (oricât de stângace ar fi Încercarea de a rezuma o poezie atât
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]