1,876 matches
-
a deschis ușa. -Cine-i? - Eu, Gheorghe. -Ce-i? - M-a trimis Paraschiv... 310 Cum s-a mai bucurat sufletul ei, dar nu s-a arătat. - Și dacă? - Zice că să-l lași pe Bozoncea, c-a auzit că-l iei cu cununie... Gagica își scutură cerceii și părul negru. - Și ce să fac? v - Să vii cu mine. Altfel, te fură și-o să fie rău de tine... Cum ar fi plecat cu ăl bătrân, dar carnea ei nu uitase bătaia. Și, apoi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gândise la noaptea lor de dragoste și-o cuprinsese un dor de trupul tânăr al pungașului. Atunci -lar fi lăsat pe staroste, dar și mândria ei de-a fi mireasă o ținea. Care femeie n-ar fi vrut să poarte cununiile? Pe ea n-o dusese hoțul la biserică și nu putea să scape o fericire ca asta. Și parcă de când o prinsese la așternut cu ucenicul, Stăpânul era mai drăgăstos. Nu știa ce să-i mai facă s-o țină
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
întreagă, murmurul izvoarelor albe, vuirea mării, măreția nopții îl adânceau într-un somn atât de tare și fericit, în care trăia doar ca o plantă, fără durere, fără vis, fără dorință. VIII În ziua-n care era să se serbeze cununia Cezarei cu Castelmare, tatăl ei, marchizul Bianchi, muri de apoplexie în mijlocul păharelor și a conmesenilor săi. Când ea-l văzu întins pe pat, genele încă deschise peste ochii sticloși, gura plină de spume, ea se răzimă de bolta unei ferești
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ai tu, dar, în urmă, ce importă? De - am fi amândoi în... în anii primei noastre {EminescuOpVII 144} sărutări. Ah! iaca ce era să-ți spun... Știi tu că-ți cerusem promisiunea că nu mă vei săruta de fel până la cununie, și mi-a părut rău în urmă, da, mi-a părut rău, vai! da numa eu o știam. Știam că tu, om cinstit, n-ai să cutezi de fel. Atunci am gândit un plan lung, o săptămînă-ntreagă, cum aș putea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
întreagă, murmurele izvoarelor albe, vuirea mărei, măreția nopții îl adânceau într-un somn atât de tare și fericit, în care trăia doar ca o plantă fără durere, fără vis, fără dorință. VIII In ziua -n care era să se serbeze cununia Cezarei cu Castelmare, tatăl ei, marchezele Bianchi, muri de apoplexie în mijlocul păharelor și a conmesenilor săi. Când ea-l văzu întins pe pat, genele încă deschise peste ochii sticloși, gura deschisă și plină de spume, ea se răzămă de bolta
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
natura întreagă, murmurul izvoarelor albe, vuirea mării, măreția nopții îl adânceau într-un somn atât de tare și fericit, în care trăia ca o plantă, fără durere, fără vis, fără dorință. VIII În ziua în care era să se serbeze cununia Cezarei cu Castelmare, tatăl ei, marchizul Bianchi, muri în mijlocul păharelor și a comesenilor săi. Când ea-l văzu întins pe pat, genele încă deschise peste ochii sticloși, ea se răzimă de bolta unei ferești și privi dezgustată asupra acelui cadavru
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
întreagă, murmurul izvoarelor albe, vuirea mării, măreția nopții îl adânceau într-un somn atât de tare și fericit, în care trăia doar ca o plantă, fără durere, fără vis, fără dorință. VIII În ziua-n care era să se serbeze cununia Cezarei cu Castelmare, tatăl ei, marchisul Bianchi, muri de apoplexie în mijlocul păharelor și a comesenilor săi. Când ea-l văzu întins în pat, genele încă deschise peste ochii sticloși, gura plină de spume, ea se răzimă de bolta unei ferești
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și a femeii Îndrăcite. Pann semnează el Însuși un pățit și, dacă dăm crezare uncia dintre adiatele sale (cea din 1849), poetul a cunoscut direct, În viața lui casnică, tipul femeii diabolice. Prima nevastă i-a fugit În chiar ziua cununiei și, ca să-și recapete drepturile, Pann urcă de mai multe ori Dealul Mitropoliei: „Arătînd la judecată Că ea pe alt a voit Și cu mine cununată Cu minciuni s-a pomenit. Judecata porni silă Cu bici a o-nfricoșa, GÎndind
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-se în pământul înghețat, apoi bătători locul. Acum totul părea iar în bună rânduială, mai puțin gândurile lui buimace. Și zborul corbului care se învârtea deasupra, ca și cum ar fi bătut dintr-o singură aripă. Negăsind unde să se așeze din pricina cununii de spini, se depărtă, în zigzag, ca un liliac. Lipsit de puterea pe care o primea de obicei, când privea de pe creneluri răsăritul, Petrache se simți sleit. Bruma se topise, lăsând lespezile lucitoare, așa că nu se mai osteni să le
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vorbă, ai înțeles ? — De ce iei cartea cu tine ? — Citesc și eu, ce, n-am voie ? Și pe urmă să le arăt la băieți ce citește pocitania de cumnatu-meu, că doar mi-e un fel de cumnat, chiar dacă te țin fără cununie. S-o aduci înapoi... De ce a râs Golea ? Că o ține pe Melania fără cununie ? Că a dat, într-o noapte, buzna în casa lor, i-a pus fetei cuțitul la gât și i-a spus : ascunde-mă ? Ea îl
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Și pe urmă să le arăt la băieți ce citește pocitania de cumnatu-meu, că doar mi-e un fel de cumnat, chiar dacă te țin fără cununie. S-o aduci înapoi... De ce a râs Golea ? Că o ține pe Melania fără cununie ? Că a dat, într-o noapte, buzna în casa lor, i-a pus fetei cuțitul la gât și i-a spus : ascunde-mă ? Ea îl știa, copilăriseră împreună, și, tocmai pentru că știa de ce e în stare, încuviințase pe mutește, trăsese
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se întrebă ca și un solitar Ioanidefoarte serios. La nimic... ele dau un patos, excită spiritul. De pildă, templul pe care ți-l propun ar putea servi ca loc de întîlnire pentru depunerea primului sărut între îndrăgostiți... Un loc de cununie materială, solemn, maiestuos. Ioanide își dădea seama că nu putea fi crezut a vorbi serios, de aceea deveni practic: și pe urmă, cine te împiedică să-l întrebuințezi în sens profan, să dai concerte de muzică vocală? Propun însă pentru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui o fată căreia i-ajurat să nu se însoare cu altcineva afară de ea. Părinții fetei n-au încuviințat căsătoria, fata trăiește de atunci, cu învoirea lui, cu un altul, el însă, ca să nu-și calce jurământul, n-a făcut cununie. - Bravo, Botticelli! exclamă Ioanide. Merită să închinămun pahar în cinstea cavalerismului tău! Cei trei bărbați ridicară paharul, dar, cum Hagienuș vărsă puțin vin pe pavajul cavoului în fața gurilor mormintelor, de sufletul morților, ceilalți doi repetară și ei gestul, și după
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în privința ecologiei, spiritului comunitar și a egalității."26 De pildă, explicând apariția unui nou curent în China prin care afirmarea drepturilor se realizează în instanță, un tânăr activist chinez spunea: Am văzut o mulțime de producții hollywoodiene unde se prezintă cununii, înmormântări și procese. Prin urmare suntem de părere că este firesc să mergem la tribunal de câteva ori în viață."27 Dacă obiectivele americane includ consolidarea sistemului juridic în China, astfel de filme ar putea fi chiar mai eficiente decât
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
6), deci și a copiilor, trebuie să îngroape în Botez pe omul cel vechi al păcatului, pentru a se naște oameni noi în Hristos (Rom. 5, 12; 6, 11)<footnote Ioan Bunea, Rostuiri în eternitate. Cuvânt de învățătură la botez, cununie și înmormântare, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Limes, Cluj Napoca, 2003, p. 10. footnote>, și să treacă de la starea de născuți „din trup” la starea de născuți a doua oară „din apă și din Duh”. Deci, faptul că
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Manu, pe care am cunoscut-o îndelungă vreme și niciodată nu voi avea părere de rău că vârsta dumisale este mai mare decât a mea”. Înscrisul de căsătorie a fost întocmit și semnat la data de 13 noiembrie 1839, iar cununia religioasă s-a oficiat la data de 15 august 1840, ziua când se prăznuia hramul bisericii de la Umbrărești-Siliștea, unde credem că a avut loc ceremonia. Elena Manu, acum Suțu, împlinise 50 de ani când finaliza cea de a treia căsătorie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înghețată. Spre primăvară, gheața se rupea în sloiuri mari, ce se îngrămădeau pe la coturile apei sau repegiuni, și formau poduri de gheață, peste care oamenii se încumetau să treacă cu piciorul, chiar și alaiuri de nuntă mergând la biserică pentru cununie. Absența podurilor fixe de pe teritoriul localității noastre, până în epoca modernă, rezultă și dintr-o situație (vidomostie) cu referire la „poduri și podețe din ocolul Bârladului” (plasa Ivești) din 1839, în care găsim menționate poduri peste Bârlad la Liești, Bucești, Drăgănești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
altul, măcar să zică tata și alții orice ar zice”173, decisă să treacă peste păreri preconcepute și conveniențe sociale inutile, fiind pregătită să-și dezvăluie iubirea cu înfocare: „a mărturisi și-n fața preasfinției tale, și deci a lumii întregi, cununia noastră, săvârșită până acum numai în fața lui Dumnezeu” 174 . Manifestă aceeași viclenie și abilitate oratorică și în cererea unui răspuns favorabil: „De aceea dar, te rog cu umilință ca voia Domnului și-a mea să fie și pe placul tău
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu umilință ca voia Domnului și-a mea să fie și pe placul tău și să ne dai binecuvântarea ta, pentru ca noi să dobândim printr-însa mai multă încredințare că Domnul Dumnezeu, căruia îi ești locțiitor, s-a învoit la cununia noastră și să putem să viețuim și să ne dăm sfârșitul întru slava Tatălui Ceresc și a preasfinției-tale”175 . Tânăra iscusită trezește prețuire, atât în rândul celor care o însoțeau, dar și în fața papei, pus în imposibilitatea de a respinge
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și a preasfinției-tale”175 . Tânăra iscusită trezește prețuire, atât în rândul celor care o însoțeau, dar și în fața papei, pus în imposibilitatea de a respinge ceea ce fusese deja împlinit, nevoit să cedeze, mai mult chiar, să le organizeze tinerilor o cununie 172 Ibidem, p. 113. 173 Ibidem, p.114. 174 Ibidem. 175 Ibidem. 70 fastuoasă - „nuntiră ca-n povești”176. La sfârșitul celei de-a doua zile, Pampinea cântă despre o iubire împlinită, fericită, despre doi îndrăgostiți care nu concep să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare/ și pinteni...”262 Iubește viața și o trăiește din plin: „Trăise toată viața-n vrednicie/ și cinci bărbați ținu cu cununie,/ Bez cei din tinerețea dumneaei.../ Dar azi nu-i lipsă să vorbim de ei”263 , naratorul ținând să reliefeze, din start, experiența remarcabilă a personajului feminin. Spre deosebire de femeia timpului său (Evul Mediu târziu), târgoveața nu trăiește doar în spațiul alcovului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Julien Greimas, Despre sens. Eseuri semiotice, text tradus și prefațat de Maria Carpov, București, Editura Univers, 1975, p. 25. 271 Tzvetan Todorov, Poetica. Gramatica Decameronului, traducere și studiu introductiv de Paul Miclău, București, Editura Univers, 1975, p. 194. 94 cinci cununii cu care se laudă femeia dovedesc o experiență de viață vastă, din care dorește să împărtășească tuturor: „De n-ar fi cărturari pe-acest pământ,/ Ce-am tras eu însămi încă-mi dă cuvânt/ De chinul căsniciei să va spui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vastă, din care dorește să împărtășească tuturor: „De n-ar fi cărturari pe-acest pământ,/ Ce-am tras eu însămi încă-mi dă cuvânt/ De chinul căsniciei să va spui,/ Căci de la doisprezece ani ținui/ Har Doamne - cinci bărbați cu cununie./ Așa să știți, cinstite fețe, mie,/ De cinci ori dat mi-a fost să fiu mireasă/ și tot creștini de soi avui în casă.”272 Prologul ei poate fi perceput ca un fabliau, „deoarece este povestirea unor șiretlicuri pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
scrie/ Apostolul când zice de fetie:/ Că pentru asta nu se află lege/ Ci doar îndemnuri - cine vrea alege,/ Doar sfatul nu-i ucaz; și prin urmare/ Se poartă cum îi place fiecare./ De poruncea Preasfântul fecioria/ Atuncea blestema și cununia./ Sămințe noi de nu s-ar mai zvârli/ Atunci fetia cum s-ar mai prăsi?/ Nici Pavel nu cutează să ne ceară/ Ce n-a cerut stăpânul său...[...]/ El dete doar îndemn la feciorie;/ și s-a ndurat de mi-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trezește în mintea cititorului chiar din aceste pasaje inițiale.”893 Trădarea, suntem înclinați să opinăm ca fiind firească, vine din universul intim al celor doi. Femeia nu avea nici măcar libertatea de a ieși din casă, abia a patra zi de la cununie i se permite, conform uzanțelor vremii, să pășească în sufrageria locuinței pentru a lua masa. Pajul Damian, apreciat de Ianuarie pentru calitățile de slujitor vrednic, își mărturisește în ascuns dragostea pentru soția stăpânului și aceasta acceptă favorurile tânărului, ca alternativă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]