2,097 matches
-
să mai fiarbă timp de un sfert de oră, adăugăm măslinele și restul de vin, lămâia tăiată felii subțiri, apoi dăm vasul la cuptor timp de 20 de minute. Aceeași procedură se folosește și pentru carnea de pasăre, carnea de curcan, carnea de vițel, inclusiv soia pentru zile de post, carnea de iepure, care trebuie ținută mai întâi timp de trei - patru ore în baiț condimentat. MUSCHI DE VITA CU CASCAVAL 300 gr. de mușchiuleț, o ceapă tocată fin, un morcov
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
într-o lumină și o muzică discretă. Tot aici se află un „Teatru Marin” cu câte două spectacole: „Distracție cu Leul de mare” și „Whiskers și prietenii”. La Teatrul Bird te așteaptă un spectacol educativ cu păsări: vulturi, șoimi, păuni, curcani și alte circa 70 de specii de înaripate. Deasupra acestui loc de divertisment un balon cu diametrul de 22 de metri pentru turiști, te ridică la 100 m pentru a vedea de sus Zona de jos a parcului. În "Lumea
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
se mai dezvoltă la creier și acumulează materie primă". Concluzia o sintetizez în două rostiri adânci ale viitorilor noștri studenți: Creierul este un organ oarecum indispensabil capului". Din nefericire, patima prostiei "s-a pus pe capul oamenilor ca curca pe curcan". Admiterea la facultate Recent, un important ziar din Iași a consacrat o jumătate de pagină celebrei admiteri la facultate pe bază de examen. Era un model de selecție vechi, de pe vremea părinților și bunicilor noștri. Ne apare el astăzi prăfuit
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
limbajul deținuților de drept comun și din "jargonul cartoforilor de cafenele". A preluat-o integral G. Baronzi, în 1872, în Limba română și tradițiunile ei, ca ilustrare pentru "limba cărăitorilor". Termenii lor par astăzi învechiți: lumînare ("gîscă"), cocoană ("găină"), barosan ("curcan"), purcea cu sensul de "ladă", ochișori sau ochi de vulpe ("monede de aur"), bidiviu ("băiat, bărbat tînăr"), chezaș ("lacăt"), cînepă ("păr"), zapciu ("cîine") etc. Puține la număr, studiile românești privind argoul au fost sistate o dată cu instalarea comunismului la putere. În
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
perie Gheară = barbut Ginit = văzut, observat, sesizat. Similar: bobit, bunghit, gimbit, ochit, bagă geana, pleoapa Glajă = sticlă de vin. Similar: fiolă, capsulă, torpilă Glojd = mîncare. Similar: haleală, potol Gogoșari = chiloți. Similar: inexprimabili Gușter = gardian, polițist. Similar: caraliu, priponar, gabor, sticlete, curcan, caraulă, urît Impresii, impresar = deținut care nu se teme de cei periculoși Jurubiță = haz. Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar: aftă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
austeră a creștinilor, care în preajma Crăciunului posteau mai tare ca-n celelalte zile ale postului. În ziua de Ajun, este bine chiar să ajunezi foarte aspru, deci să nu mănânci nimic toată ziulica, deși vezi atâtea bunătăți (friptură de purcel, curcan, cozonac și altele). În unele ținuturi ale Transilvaniei, bătrânii se îngrijeau ca în noaptea sfântă a Ajunului să nu se isprăvească fânul din ieslele vitelor, iar prin alte locuri, în fața casei, se aștern paie întru amintirea nașterii lui Hristos în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cârnații, specialități de bază în bucătătia finlandeză. Desert de Crăciun este pe bază de prune, “joulutorttu”, o plăcintă cu gem, pufoasă, coaptă la cuptor. În Franța “Butucul lui Noel”. Multe persoane din Noua Zeelandă urmează vechile tardiții engleze în ceea ce privește masa tradițională: curcan, budincă de stafide și salate reci, iar copacul împodobit se numește “Pohntokawa”. În Jamaica, masa de Crăciun cea mai importantă este prânzul. Ea include orez, pui, carne de bou și capră picantă și, mai rar friptură de vită sau de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
toată viața și să caute ce i-a lipsit, adică rușinea. De aceea, porcul grohăie mereu, fie flămând, fie sătul, și rânește cu râtul în pământ. Când purcelul nu-și mai are loc pe masă, este înclocuit cu rață, gâscă, curcan sau chiar cu pește. Mi- amintesc cu mare plăcere de Sărbătorile din copilărie, când se adunau toate rudele în casa părinților mei. După o masă îmbelșugată, plecau cu săniile în lungi plimbări. Nu lipseau colindele, pentru că se mergea la urat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
austeră a creștinilor, care în preajma Crăciunului posteau mai tare ca-n celelalte zile ale postului. În ziua de Ajun, este bine chiar să ajunezi foarte aspru, deci să nu mănânci nimic toată ziulica, deși vezi atâtea bunătăți (friptură de purcel, curcan, cozonac și altele). În unele ținuturi ale Transilvaniei, bătrânii se îngrijeau ca în noaptea sfântă a Ajunului să nu se isprăvească fânul din ieslele vitelor, iar prin alte locuri, în fața casei, se aștern paie întru amintirea nașterii lui Hristos în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cârnații, specialități de bază în bucătătia finlandeză. Desert de Crăciun este pe bază de prune, “joulutorttu”, o plăcintă cu gem, pufoasă, coaptă la cuptor. În Franța “Butucul lui Noel”. Multe persoane din Noua Zeelandă urmează vechile tardiții engleze în ceea ce privește masa tradițională: curcan, budincă de stafide și salate reci, iar copacul împodobit se numește “Pohntokawa”. În Jamaica, masa de Crăciun cea mai importantă este prânzul. Ea include orez, pui, carne de bou și capră picantă și, mai rar friptură de vită sau de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
toată viața și să caute ce i-a lipsit, adică rușinea. De aceea, porcul grohăie mereu, fie flămând, fie sătul, și rânește cu râtul în pământ. Când purcelul nu-și mai are loc pe masă, este înclocuit cu rață, gâscă, curcan sau chiar cu pește. Mi- amintesc cu mare plăcere de Sărbătorile din copilărie, când se adunau toate rudele în casa părinților mei. După o masă îmbelșugată, plecau cu săniile în lungi plimbări. Nu lipseau colindele, pentru că se mergea la urat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
votului universal. Sunt pe frontul din Oituz și alături de mine este Constantin Țurcanu. M-am gândit să contribui și eu la ridicarea moralului soldaților români prin reamintirea faptelor de vitejie ale lui Constantin Țurcanu, cunoscut și sub numele de Peneș Curcanul. Îl cunoaștem cu toții, este eroul vasluian care a luptat în războiul de independență din anii 1877-1878 în urma căruia România și-a obținut independența de sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Apoi a participat și la cel de-al doilea război balcanic din anul
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
participat și la cel de-al doilea război balcanic din anul 1913. Am auzit cu toții despre Constantin Țurcanu care, deși are 63 de ani, s-a oferit să fie trimis pe front ca voluntar. Să ne amintim povestea lui Peneș Curcanul, spusă de însuși Peneș Curcanul, eroul vasluian al războiului de independență. Buna ziua, domnule Constantin Țurcanu! Sau preferați să vă spun Peneș Curcanul? PENEȘ CURCANUL: Poți să îmi spui cum vrei. REPORTERUL: Am venit să vă iau un interviu. Aveți
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
al doilea război balcanic din anul 1913. Am auzit cu toții despre Constantin Țurcanu care, deși are 63 de ani, s-a oferit să fie trimis pe front ca voluntar. Să ne amintim povestea lui Peneș Curcanul, spusă de însuși Peneș Curcanul, eroul vasluian al războiului de independență. Buna ziua, domnule Constantin Țurcanu! Sau preferați să vă spun Peneș Curcanul? PENEȘ CURCANUL: Poți să îmi spui cum vrei. REPORTERUL: Am venit să vă iau un interviu. Aveți amabilitatea să acceptați acest lucru
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
ani, s-a oferit să fie trimis pe front ca voluntar. Să ne amintim povestea lui Peneș Curcanul, spusă de însuși Peneș Curcanul, eroul vasluian al războiului de independență. Buna ziua, domnule Constantin Țurcanu! Sau preferați să vă spun Peneș Curcanul? PENEȘ CURCANUL: Poți să îmi spui cum vrei. REPORTERUL: Am venit să vă iau un interviu. Aveți amabilitatea să acceptați acest lucru? PENEȘ CURCANUL: Desigur! Sper că viața și faptele mele îi vor îmbărbăta pe militarii români. REPORTERUL: Mai întâi
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
a oferit să fie trimis pe front ca voluntar. Să ne amintim povestea lui Peneș Curcanul, spusă de însuși Peneș Curcanul, eroul vasluian al războiului de independență. Buna ziua, domnule Constantin Țurcanu! Sau preferați să vă spun Peneș Curcanul? PENEȘ CURCANUL: Poți să îmi spui cum vrei. REPORTERUL: Am venit să vă iau un interviu. Aveți amabilitatea să acceptați acest lucru? PENEȘ CURCANUL: Desigur! Sper că viața și faptele mele îi vor îmbărbăta pe militarii români. REPORTERUL: Mai întâi, vă rog
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
vasluian al războiului de independență. Buna ziua, domnule Constantin Țurcanu! Sau preferați să vă spun Peneș Curcanul? PENEȘ CURCANUL: Poți să îmi spui cum vrei. REPORTERUL: Am venit să vă iau un interviu. Aveți amabilitatea să acceptați acest lucru? PENEȘ CURCANUL: Desigur! Sper că viața și faptele mele îi vor îmbărbăta pe militarii români. REPORTERUL: Mai întâi, vă rog să îmi spuneți câteva lucruri despre copilăria dvs. Să nu uitați să menționați și întâlnirea cu domnul Al. I. Cuza. PENEȘ CURCANUL
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
CURCANUL: Desigur! Sper că viața și faptele mele îi vor îmbărbăta pe militarii români. REPORTERUL: Mai întâi, vă rog să îmi spuneți câteva lucruri despre copilăria dvs. Să nu uitați să menționați și întâlnirea cu domnul Al. I. Cuza. PENEȘ CURCANUL: M-am născut la Vaslui la 1 martie 1854, părinții mei fiind Gheorghe și Mărgărinta Țurcanu. La 7 ani, părinții m-au dus la Huși la niște rude mai înstărite, unde am urmat cinci clase primare și astfel am ajuns
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
bărbați: domnul Al. I. Cuza și ministrul și prietenul său, Vasile Alecsandri. Apoi, alaiul a pornit mai departe, spre satul Solești, de unde se trăgea Doamna Elena, soția lui Al. I. Cuza. REPORTERUL: Povestiți-ne despre începutul războiului de independență. PENEȘ CURCANUL: Eram în armată în 1877 când Rusia a pornit războiul împotriva Imperiului Otoman. Făceam parte din Regimentul 7 Dorobanți care mai târziu și-a schimbat denumirea în Regimentul 13 Dorobanți. În aprilie 1977, România a decretat mobilizarea și regimentul meu
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
prin fața cetății Nicopole. Regimentul meu a primit ordin să se apropie de întăriturile otomane de la Grivița 1. REPORTERUL: În aceste lupte v-ați remarcat și dumneavoastră și ați fost avansat la gradul de sergent dacă îmi aduc aminte bine. PENEȘ CURCANUL: Așa este. Dar pentru a cuceri reduta Grivița 1 trebuia luat mai întâi redanul din fața redutei. Atacul asupra redanului a fost stabilit pentru dimineața zilei de 27 august 1877. Batalionul vasluian făcea parte din compania condusă de maoirul Dimitrie Leca
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
din compania condusă de maoirul Dimitrie Leca. Acesta m-a felicitat pentru avansare și mi-a spus câteva cuvinte pe care nu am să le uit cât oi trăi. REPORTERUL: Ne puteți spune și nouă care sunt acele cuvinte? PENEȘ CURCANUL: Desigur. Îmi aduc aminte perfect: „Acum să te văd, curcanule, cum să-ți cinstești gradul și să-ți duci grupa la izbândă” REPORTERUL: Și dvs ce i-ați răspuns? Vă mai aduceți aminte? PENEȘ CURCANUL: Desigur! I-am zis foarte
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
felicitat pentru avansare și mi-a spus câteva cuvinte pe care nu am să le uit cât oi trăi. REPORTERUL: Ne puteți spune și nouă care sunt acele cuvinte? PENEȘ CURCANUL: Desigur. Îmi aduc aminte perfect: „Acum să te văd, curcanule, cum să-ți cinstești gradul și să-ți duci grupa la izbândă” REPORTERUL: Și dvs ce i-ați răspuns? Vă mai aduceți aminte? PENEȘ CURCANUL: Desigur! I-am zis foarte hotărât: „Aveți toată nădejdea-n noi, domnule maior, n-o să
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
care sunt acele cuvinte? PENEȘ CURCANUL: Desigur. Îmi aduc aminte perfect: „Acum să te văd, curcanule, cum să-ți cinstești gradul și să-ți duci grupa la izbândă” REPORTERUL: Și dvs ce i-ați răspuns? Vă mai aduceți aminte? PENEȘ CURCANUL: Desigur! I-am zis foarte hotărât: „Aveți toată nădejdea-n noi, domnule maior, n-o să facem Vasluiul nostru de rușine.” REPORTERUL: Și v-ați ținut de cuvânt? PENEȘ CURCANUL: Tu ce crezi? Bineînțeles! Redanul din fața Griviței 1 a fost cucerit
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Și dvs ce i-ați răspuns? Vă mai aduceți aminte? PENEȘ CURCANUL: Desigur! I-am zis foarte hotărât: „Aveți toată nădejdea-n noi, domnule maior, n-o să facem Vasluiul nostru de rușine.” REPORTERUL: Și v-ați ținut de cuvânt? PENEȘ CURCANUL: Tu ce crezi? Bineînțeles! Redanul din fața Griviței 1 a fost cucerit iar a doua zi după atac, pe 28 august, Regimentul 13 Dorobanți a primit înalta distincție „Steaua României” iar eu am primit Ordinul „Steaua României cu spade”. Iar la
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
1 a căzut în mâinile noastre. Apoi, neam îndreptat spre cucerirea Griviței 2, unde, din nefericire, 41 de vasluieni au plătit cu viața încercarea de a cuceri reduta. REPORTERUL: În luptele pentru cucerirea redutei Grivița 2 ați fost rănit. PENEȘ CURCANUL: Așa este. Am fost lovit de un iatagan și am leșinat. Mare noroc am avut cu camarazii mei care m-au scos din luptă. Am fost dus la Spitalul din TurnuMăgurele. REPORTERUL: Acolo v-ați întâlnit cu poetul Vasile Alecsandri
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]