3,589 matches
-
de stăpân. Ada avu un râs ascuțit, isteric: - Ăsta e cal de regiment, nu de curse . Nu isprăvi cuvântul și țipă cu toată gura. Printr-o mișcare brutală, neprecugetată, Lică o plesnise peste mâini cu cravașa. Dunga albă lăsată de curea se desena pe brațul înroșit. " Tot era să plec așa și așa!" se gândi Lică sumar. Dar de ce tăcea muierea? Mușcîndu-și buzele înroșite, Ada de usturime abia își ținea lacrimile. Dunga loviturii, acum învinețită, bobotea, și mina avea un tremur
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
muri. 7. Ahazia le-a zis: "Ce înfățișare avea omul acela care s-a suit înaintea voastră și v-a spus aceste cuvinte?" 8. Ei au răspuns: "Era un om îmbrăcat cu o manta de păr și încins cu o curea la mijloc." Și Ahazia a zis: "Este Ilie, Tișbitul." 9. A trimis la el pe o căpetenie de cincizeci cu cei cincizeci de oameni ai lui. Căpetenia aceasta s-a suit la Ilie, care ședea pe vîrful muntelui, și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
ferestruica din dreptul fiecărei celule, câte un ditamai fund, gol, era târșit, la soarele, care,încet încet, apărea, de dincolo de marginea pământului, și, din toate cele vreo cincizeci de funduri, curgea, ce,îndeobște, curge, de pe acolo, și cădea, pe o curea de transmisie, care se mișca, încet, cu acea materie primă, spre capătul de la marginea gârlei. Ăi din comisie, mai întâi își puseră mâinile la ochi. De, le era, chipurile, rușine foc, de ceeace vedeau, și, câte puțin, le mai și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
o capăt în cadrul bursei, purtam hainele de-acasă. O pălărie rotundă și neagră, cu bor mic, specifică portului din satele făgărășene, pantaloni albi, strâmți, de bumbac, cămașa, tot de bumbac și fără guler, lăsată peste pantaloni și încinsă cu o curea lată, plus o vestă de postav vânăt. Doar bocancii mei erau "citadini". Nu vroiam să intru în vorbă cu nimeni, deoarece remarcasem că accentul meu tărăgănat, cu inflexiuni curioase pentru urechea unui bucureștean, și cuvintele "exotice" pe care le foloseam
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
răspuns, Ioan le-a zis: "Eu botez cu apă, dar în mijlocul vostru stă Unul, pe care voi nu-L cunoașteți. 27. El este Acela care vine după mine, și care este înaintea mea; eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălțămintelor Lui." 28. Aceste lucruri s-au petrecut în Betabara, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan. 29. A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el, și a zis: "Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii! 30. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
de idei, Paul Alexandrescu s a oferit să conducă cenaclul literar al școlii, deși avem profesori de română competenți, cu o bună pregătire profesională și pedagogică, cu o ținută etică și morală ireproșabilă, nu ca alții, care se trag de curele cu diverși tipi din diverse redacții, pentru ca, după aceea, să-și vadă publicate producțiile așa-zise literare. Cerem să se analizeze cu toată seriozitatea situația, să se discute în plen cu toată lumea, pentru a se scoate la iveală adevărul și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
securitate... Și nu mănâncă și bea cu mine. Nu, nu! Tot cu <<tovarășii>>. Că, deh!, corb la corb nu-și scoate ochii” “Te poftesc să fii mai atent cum și cu cine vorbești. Că n-o să ne tragem acum de curele cu toți pușcăriașii...” “Domnule, dacă ai venit la poartă la mine ca să-mi spui că sunt pușcăriaș, vreau să știi că nu trebuia să te mai ostenești, știam asta. Iar dacă ți-ai închipuit că ai să faci din mine
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
costum avea ca scop să inspire privitorilor o frică religioasă care i-a împiedicat să observe șarlataniile și scamatoriile șamanului. Este, desigur, o eroare, pentru că nu înfățișarea costumului impresionează pe tunguși, ci spiritele ce se instalează în timpul ședinței printre panglici, curele, tălăngi și reprezentări metalice agățate de costum. Costumul era pentru ei un cuptor al sufletului, adică suportul spiritelor auxiliare ale șamanului. Cazul unic al celor doi șamani de pe Ienisei care își schimbau costumele demonstrează clar acest lucru. Având același strămoș
Costumele ?amanilor ?ungu?i by Dan Cristian R?caru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83573_a_84898]
-
un miracol. Spune-mi ceva, zise el. Ai slăbit cumva recent? Gura ei descrise un O șocat. —Cum? El încercă să zâmbească. —Scuză-mă. Mark mi-a spus că adevărata lui soră era mult mai solidă. —Nu mult. Își îndreptă cureaua. Am slăbit câteva kilograme. De la moartea mamei. Am... muncit la mine însămi. Am luat-o de la început. —Te pricepi bine la mașini? Se holbă la el de parcă leziunile cerebrale ar fi fost endemice. Apoi, o înțelegere vinovată se strecură în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
monumentului eroilor de război, în văzul tuturor. Vocea lui o îngheța - vocea timpului care o lua de la capăt. Părul lui se acoperise acum de o pojghiță foarte subțire de chiciură, deasupra urechilor. Cămașa îi stătea întinsă, în loc să-i atârne peste curea. Altfel, era neschimbat: un frate Baldwin puțin cam turtit și uitat de toată lumea, cu fața puțin prea lătăreață ca să facă o carieră în film și de aceea lăsat în părăsire de restul familiei. O sâcâia ceva, o mică diferență. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Și totuși le dădea apă la moară celorlalți, zi de zi. Șoferului de taxi pakistanez pe drumul spre LaGuardia, cu teoriile lui despre legăturile Al Qaeda cu Casa Albă. Agentului de pază de pe aeroport, care-l pusese să-și scoată cureaua și pantofii. Femeii care stătuse lângă el în avion și-l apucase de braț la decolare, convinsă că avionul va sări în aer la patru sute cincizeci de metri de pământ. Să-i dea apă la moară lui Mark era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
sigur. Ea se uită la el și zice: Știu. Parcă nu s-ar fi dus, nu? Parc-o să apară pe ușa aia laterală cu un platou cu pateuri cu carne de porc și-o să ne amenințe cu o bătaie cu cureaua, dacă nu ne spunem rugăciunea și nu trecem la masă. Ei bine, cuvintele ei chiar îl bagă în sperieți. Dar tocmai de-aia a adus-o aici. Ca să testeze limitele. Ce-ți mai aduci aminte despre ea? întreabă el. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
iubirea vine și pleacă. Te trezești într-o bună zi și te minunezi. Presupun că nu trebuie să-ți povestesc eu ție treaba asta. Deci ce-ai mai făcut în viață? Chicoti ca o mașină de ascuțit cu transmisie prin curea. În ultimii cinșpe ani. În maximum două sute de cuvinte. Daniel recită micul CV, minunându-se cât de puține se schimbaseră din copilărie și cât de puține realizase, de fapt, într-un timp atât de lung. Abia își auzea propriile cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
apa rece pot să cuprindă între ele o zi de vară, altminteri fiind două elemente complet diferite. Se mai spune că bărcile au fost duse într-un loc sigur, cel puțin cele mai bune dintre ele, că sînt prinse în curele de grinzile podurilor conacelor sau sînt așezate pe căpriori, între spălătorie și cutiile cu haine vechi și hîrtii. Nu m-ar deranja dacă ar trebui să rămînă acolo pentru totdeauna. Etajul de sus al clădirii care găzduia clubul și camera
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
obține o recuperare treptată. În cazul mobilizărilor active, motorul este folosit ca o frână mecanică astfel încât pacientul să-și poată utiliza grupele musculare ale membrului inferior. În lucrare sunt prezentate câteva relații constructive de calcul pentru diametrul rolelor transmisiei prin curele și distanța dintre axele acestor role. Un alt sistem a fost dezvoltat și analizat de Darek în lucrarea [40]. Acest sistem permite reabilitarea articulară atât a gleznei cât și a genunchiului în mobilitatea activă. Constructiv, sistemul este format dintr-o
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
cu tunica internă a Dacilor, nu are nimic caracteristic; pe deasupra însă țăranii români poartă bondița, cojocul sau sumanul iar nu mantaua dacă. Căciula nu seamănă pe de altă parte întru nimic cu acel fes fără ciucur al Dacilor. Brâul de curea lat și împodobit cu alămuri este pe de altă parte străin îmbrăcămintei străbunilor noștri, precum nu se află la ei cămașa cu altițe nici fotele reținute de un brâu, părțile cele mai osebitoare ale vestmântului femeilor romane. Portul național al
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Sunteți acum... prins în capcana cea mai complexă... imaginată vreodată..." Senzația de dezastru care izbucni nu aducea cu nimic din ceea ce simțise până acum. - Ashargin, trândavule, coboară și aranjează chingile ăstui drull. Sări iute din brișcă. Cu degete nerăbdătoare, strânse cureaua slăbită de la gâtul masivului animal, asemănător unui bou. Fără să se gândească. Conducătorul, un preot în ținută de lucru, plesni din bici. Șareta se clătină și o ocoli prin curte. Gosseyn se zbătea să înțeleagă obediența servilă care-l făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
mai avea destulă vlagă să ajungă acolo. Urcă până la "sicriu". De acolo, observă constituția învelișului, și nu plăcile transparente din preajma celui adormit, ci porțiunile translucide care prelungeau acest "sicriu" de șapte metri lungime. Ele se terminau, simplu, dezvăluind niște tuburi, curele, sisteme de agățare pentru trei corpuri suplimentare. Două dintre ele păreau mai mici; Gosseyn se lumină: erau prevăzute pentru femei. Această navă era destinată transportării a doi bărbați și două femei prin imensitatea spațiului interstelar, prin anii care separau sisteme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ceai, pîine prăjită și ouă. Era o casă de raport, cu o stradă îngustă și aglomerată în față și o curte cu asfaltul crăpat în spate. Dincolo de curte era digul unui canal, și în zilele însorite mama mă trăgea de curelele legate de hamul din jurul pieptului meu și ne cuibăream în iarba înaltă de lîngă poteca acoperită cu mușchi a edecului. Canalul era sufocat de papură și bălării. Nimeni nu trecea pe-acolo în afară de un bătrîn cu un ogar sau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cărucior cu trei roți. Arătă spre Thaw și-i întrebă: — P-ăsta de unde l-ați cules? Lasă asta, zise Boab și-și puse sacul în căruciorul care dădea deja pe-afară de atîta gunoi. Băiețeii se înhămară la el cu niște curele legate de osie, apoi porniră; Boab și fata împingeau și Thaw alerga pe lîngă ei. Așa coborîră repede strada. Trecură pe lîngă vile cu garduri vii din mălin negru, pe lîngă o termocentrală ce zumzăia în spatele unor plopi, pe lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Primul Război Mondial. Fotografiile directorilor erau agățate între ușile din jur: cei mai vechi cu bărbi zburlite, cei mai noi cu mustăți aranjate, dar toți aveau frunți severe și guri încleștate. De la un balcon se auzi detunătura groaznică a unei curele lovind o mînă. Undeva se deschise o ușă și o voce plîngăcioasă zise: — Marcellus animadvertit, Marcellus a remarcat acest lucru, și dintr-odată în rînduri de luptă se grupară forțele, și nu șovăielnic, ăă, șovăielnic se folosi prilejul spre a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
vremii. Țineam în mână o carte de joc găsită la picioarele băncii, valetul de treflă, firește. Mă gândeam, de pildă, la foarfeca turbată care mi-a mușcat într-o bună zi degetele, pe când voiam să-mi tai unghiile, la catarama curelei care mă izbea, făcându-mi vânătăi în fiecare dimineață când îmi scuturam de praf pantalonii, la afurisita de lamă care îmi zgâria bărbia de câte ori voiam să mă rad, la crenguța de prun care încercase, într-o seară, să-mi scoată
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Sunteți acum... prins în capcana cea mai complexă... imaginată vreodată..." Senzația de dezastru care izbucni nu aducea cu nimic din ceea ce simțise până acum. - Ashargin, trândavule, coboară și aranjează chingile ăstui drull. Sări iute din brișcă. Cu degete nerăbdătoare, strânse cureaua slăbită de la gâtul masivului animal, asemănător unui bou. Fără să se gândească. Conducătorul, un preot în ținută de lucru, plesni din bici. Șareta se clătină și o ocoli prin curte. Gosseyn se zbătea să înțeleagă obediența servilă care-l făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
mai avea destulă vlagă să ajungă acolo. Urcă până la "sicriu". De acolo, observă constituția învelișului, și nu plăcile transparente din preajma celui adormit, ci porțiunile translucide care prelungeau acest "sicriu" de șapte metri lungime. Ele se terminau, simplu, dezvăluind niște tuburi, curele, sisteme de agățare pentru trei corpuri suplimentare. Două dintre ele păreau mai mici; Gosseyn se lumină: erau prevăzute pentru femei. Această navă era destinată transportării a doi bărbați și două femei prin imensitatea spațiului interstelar, prin anii care separau sisteme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
în această neliniște pe care aproape că o auzea zvârcolindu-se și atunci se gândi că poate e moartea. Se sili să se-nalțe în capul oaselor. Ningea, dar în cameră era cald și totul părea așa cum lăsase: cămașa, pantalonii, cureaua și un pulover de lână, așezate pe scaun. Cana lui pentru apă și un briceag cu care tăiase o jumătate de măr. Încă nu apucase să-și pună lucrurile și nici nu știa dacă va dori să trăiască, măcar o
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]