39,409 matches
-
de tot felul, asociații, instituții, proiecte, comunități, manifeste, reviste, curente, expresii, doctrine, cabarete, categorii literare ș.a.m.d. "Sunt trecute în revistă", după cum ne informează entuziast editorul pe coperta a patra, "cu rigoare și în același timp cu prezentări captivante, curente, mișcări, tendințe, școli - după cum s-au intitulat sau au fost denumite -, precum și grupări și personalități care au marcat secolul XX în domenii mergînd de la literartură, pictură, teatru, cinema și arhitectură pînă la fotografie, balet, varieteuri sau benzi desenate". Nefiind exhaustiv
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
Ponderea diferită a țărilor ne face să ne privim folosind motivul străinului. îl descoperim pe Brâncuși suprarealist căutîndu-l fără succes pe Naum, vedem că sursa pentru articolul despre onirismul românesc a fost Virgil Tănase, printre contribuțiile noastre la zestrea de curente literare și artistice contemporane mai găsim poporanismul și sămănătorismul, amîndouă integrate pînă la confuzie într-o puzderie de mișcări rurale și tradiționaliste de toate genurile. Dar totul succint, egal și internațional. O redesenare vioaie a hărții secolului XX așa cum nu
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
deopotrivă, în mediile diplomatice și ale oamenilor politici din cîteva capitale europene. Femeie de lume și de spirit, avusese numeroase și variate legături amoroase, printre care, chiar în preajma războiului, una - notorie - cu Kronprințul Germaniei. Era peste tot căutată, cultivată, la curent cu mai toate secretele politice ale zeilor, de la prim-miniștri la diplomați. S-a spus despre ea că a fost și spioană, ipoteză în care cred. Dar, sînt sigur, o făcea cu o anume "sportivitate" a meseriei și niciodată pentru
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
Centrale), să intre în război alături de aceste țări. S-a decis neutralitatea și regele era amărît că, după 48 de ani de domnie, e înfruntat de fruntașii politici, refuzîndu-i-se cererea exprimată în termeni rugători. În țară s-au creat trei curente de opinie. Unul, condus de Take Ionescu, N. Filipescu, Delavrancea, cerea, imperios, intrarea noastră imediată în război de partea Antantei, pentru eliberarea Ardealului și a Bucovinei. Și, turbulenți și impacientați foarte, organizau frecvent, întruniri și manifestații de protest în care
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
Delavrancea, cerea, imperios, intrarea noastră imediată în război de partea Antantei, pentru eliberarea Ardealului și a Bucovinei. Și, turbulenți și impacientați foarte, organizau frecvent, întruniri și manifestații de protest în care voiau să impună triumful convingerilor lor. Un al doilea curent de opinie, mult diminuat în importanță, era reprezentat de basarabeanul C. Stere, directorul revistei Viața Românească din Iași, de P. P. Carp și alți cîțiva - puțini - oameni politici care cereau intrarea în război alături de Puterile Centrale. Pentru că, demonstrau aceștia, Antanta
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
în război alături de Puterile Centrale. Pentru că, demonstrau aceștia, Antanta pentru România însemna înainte de toate, Rusia, care ne-a răpit și subjugat Basarabia, supusă unei acțiuni de puternică rusificare, pe cînd în Ardeal conștiința națională românească e foarte puternică. Al treilea curent de opinie era reprezentat de guvern, în frunte cu marele bărbat de stat Ion I. C. Brătianu, care se menținea, deocamdată, dîrz pe pozițiile neutralității; în care vreme duceau tratative cu ambele tabere în conflict sîngeros, balanța înclinînd în chip vădit
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
versurile citate". Baremul pentru profesori spune: "de exemplu: ploaia, plînsul, noaptea, somnul, nevroza, singurătatea etc.". Poate doar nevroza să fie motiv specific simbolismului. Celelalte se găsesc în romantism sau sînt pur și simplu universale. Plouă ori se plînge în toate curentele literare! Bănuiesc că sursa erorii e în manual sau în culegerile de texte comentate ale Constanței Bărboi care continuă să fie confundate de unii dintre colegii mei de română cu Biblia și vîrîte în capul unor copii nevinovați cu inevitabilul
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
director al acestui Studio de Film, ele sînt bine cunoscute și n-au fost bifate de cine știe ce bisericuță critică autohtonă. Dar luat cu Teleenciclopedia și cu trecutul, poate că dl ministru istoric n-o fi apucat să se pună la curent cu toate acestea, dînd credit consilierilor săi într-ale filmului. Cine sînt acești consilieri? Sergiu Nicolaescu, Andrei Blaier și Ecaterina Oproiu. Numitorul comun al acestora e o combinație de filme mincinoase istoric, cu mîinile lor curate, cu luminile și umbrele
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
de a vedea ce alte proiecte mai sînt în lumea filmului autohton. Dar cînd la această soluție se renunță, deoarece Pintilie și-a anunțat intenția de a participa, democratic, la concurs, poate s-o găsi cineva prin guvern, mai la curent cu filmul autohton decît Răzvan Theodorescu, să-i explice că pe un Pintilie nu-l restructurezi fără să te faci de rîs.
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
repet, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, apoi Const. Noica, M. Vulcănescu (aceștia din urmă nefiind, totuși, filosofi de catedră) s-au ridicat împotriva influenței culturale și a standardelor apusene pentru constituirea unui discurs teoretic românesc. "Cel mai important reprezentant al acestui curent este Nae Ionescu, căruia i s-ar putea adăuga, într-o anumită măsură, și unii dintre discipolii săi care au practicat, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, profesoratul (Mircea Eliade sau Mircea Vulcănescu, de exemplu)". Aceștia aveau și
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
sînt de părere, astăzi, că trecutul nu mai trebuie răscolit pentru că mirosurile putregaiurilor sînt dezagreabile. Trecutul trebuie asumat numai cunoscîndu-i fața adevărată. Nici contorsionată, nici cosmetizată. De aceea, mi se pare lăudabilă strădania lui Goga de a face asta, contra curentului. Cei tineri, de seama lui, habar n-au și nici nu-i interesează ce au însemnat cu adevărat blestemul comunist, securitatea, turnătoria, iar părinții lor - unii vinovați, alții rușinați - nu vor să pornească pe drumul Damascului. Păstrînd și chiar punctînd
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
întins în toată presa cotidiană, după ce luni în șir, ROMÂNIA LIBERĂ a publicat un adevărat foileton despre afacerile cunoscute și necunoscute ale lui Sorin Ovidiu Vîntu. Printre ziarele care trag din toate pozițiile asupra controversatului om de afaceri se numără CURENTUL. Această publicație a fost înființată de Sorin Ovidiu Vîntu, iar ulterior a fost cumpărată de actualul lui adversar, Mihai Iacob, care o folosește ca mitralieră împotriva fondatorului ei. Un spectacol trist, cu ziariști care trag la ordin în țintele ordonate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
iar ulterior a fost cumpărată de actualul lui adversar, Mihai Iacob, care o folosește ca mitralieră împotriva fondatorului ei. Un spectacol trist, cu ziariști care trag la ordin în țintele ordonate de patron. Cronicarul nu susține că fostul propietar al Curentului ar fi o victimă a presei, dar maniera în care acest ziar se năpustește asupra lui n-are nici o legătură cu ideea de obiectivitate și de imparțialitate. Cornel Nistorescu remarcă acest lucru în comentariul său din EVENIMENTUL ZILEI: "Ziarul Curentul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
Curentului ar fi o victimă a presei, dar maniera în care acest ziar se năpustește asupra lui n-are nici o legătură cu ideea de obiectivitate și de imparțialitate. Cornel Nistorescu remarcă acest lucru în comentariul său din EVENIMENTUL ZILEI: "Ziarul Curentul și grupul Monitorul au devenit principalele arme de atac ale unui adversar cu care (Vîntu) începuse să facă afaceri." Dar cum observă tot Nistorescu despre același Vîntu: Toate încercările sale de a se înconjura de personalități s-au încheiat cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
se menține profesional, dar și să profite de un anume răsfăț material, nu de soiul aleșilor soartei din zilele noastre, învățați a refuza cu plictis bonificații de câteva sute de mii de dolari, ci la buzunarul obișnuiților de localuri unde curent se lasă pe masă chinta de bancnote ale republicii cu cea mai spornică cifră înaintea roiului de zerouri. În fine, bătrânul verde, căruia un destin favorabil i-a hărăzit ierni cu căldură în hoceag și o pensie superioară unei doze
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
înrolat", în chip explicit, manifest, în nici una dintre "generațiile" literaturii noastre contemporane, iar poetica sa, implicită în romanele publicate, îl face greu încadrabil în "școlile" literare contemporane autorului din punct de vedere istoric". în mod paradoxal, el aparține totuși unui curent (mai curînd, o orientare generală a prozei), cel antirealist. Istoria acestei marginalități promovate spre zonele de putere ale canonului nu atrage încă neobositele cercetări didactice. Cu alte cuvinte, marginea rămîne, și în acest discurs despre un (fost) exponent al ei
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
în sbor ce se lăsă lângă ea și care se recomandase cuviincios: Amfilofia. Venea de la piață. Cumpărase puțin nectar, ouă de furnici și un aparat de radio japonez cam cât un bob de mei. Amfilofia, mai umblată, o puse la curent numaidecât pe Rița. Cică fata care păzea gâștele ar fi fost fiica împăratului Roșu și că nevastă-sa, murind, se însurase cu o viperă de muiere ce o prigonea pe fata făcută cu aia de murise, în așa hal, că
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
cu o atenție susținută din partea statului, astfel încît să scadă mortalitatea infantilă, iar mamele virtuale să nu se mai simtă vinovate fiindcă aduc pe lume copii pe care nu-i pot întreține. Titluri alarmante am remarcat în ADEVĂRUL și în CURENTUL. Deocamdată însă mass media din România nu pun întrebări Puterii asupra politicii pe care o intenționează, dacă o intenționează, pentru a corecta această tendință alarmantă. * Într-un serial inepuizabil, ROMÂNIA LIBERĂ îl acuză pe Sorin Ovidiu Vântu, SOV, că ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
mici, dar introducîndu-le în corpul ziarului, de exemplu, sîmbăta, cînd numărul de pagini e, oricum, mai mic. Deocamdată doar Cotidianul prin renăscutul LAI procedează așa. Doar că suplimentul e prea de tot redus ca număr de pagini. Azi a abandonat, Curentul, la fel, Adevărul își publică suplimentul separat de ziar, celelalte n-au deloc. Între războaie, toate marile ziare aveau suplimente: Curentul, Adevărul, Universul, Cuvîntul etc. G. Călinescu făcea cronică literară în suplimentul Adevărului, care se chema, ca și azi, Adevărul
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
renăscutul LAI procedează așa. Doar că suplimentul e prea de tot redus ca număr de pagini. Azi a abandonat, Curentul, la fel, Adevărul își publică suplimentul separat de ziar, celelalte n-au deloc. Între războaie, toate marile ziare aveau suplimente: Curentul, Adevărul, Universul, Cuvîntul etc. G. Călinescu făcea cronică literară în suplimentul Adevărului, care se chema, ca și azi, Adevărul literar și artistic. Perpessicius o ținea la Universul literar. Și așa mai departe. Și în alte părți există acest obicei. În
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
peste cap. Titluri toate normale, doar că apărute în acest ziar ele ne fac să le citim de două ori înainte de a le cita. * Într-un fel de cronică de televiziune a zilei de 1 Decembrie, Tia Șerbănescu scrie în CURENTUL: ,,Pe plan istorico-cinematografc, 1 Decembrie a fost Ziua Națională a lui Sergiu Nicolaescu. Telecomanda a devenit de prisos: nu exista post de televiziune care să nu difuzeze un film de Sergiu Nicolaescu. Pe un post era Dacii pe altul Mihai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
pe cînd Bălcescu e un retoric, dar dezvoltă o retorică nobilă, adresîndu-se, recules, națiunii întregi, iar Russo și-a asigurat, chiar prin Cîntarea României, reputația de stilist. Costache Negruzzi e primul nostru realist, contribuind esențial , prin scrierile sale, la impunerea curentului. El preferă, de aceea, observația exactă a realității exterioare, însuflețită uneori prin comentariul său ironic. Nu este nici un moralist abstract, investigînd complicatele mecanisme al pasiunilor omenești. "Ceea ce izbutește în chip uimitor Negruzzi în Alexandru Lăpușneanu este desăvîrșita eliminare a propriei
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
cu totul este, în continuare, locul ocupat de prezența lui Vlahuță ca scriitor. Trec peste proza leșietică și "duioasă" a lui Brătescu-Voinești și peste cea a sămănătoriștilor minori pentru a constata că în Sadoveanu a văzut Vianu o culminare a curentului realismului liric și artistic. Acest întreg capitol e remarcabil cu totul, reușind să ni-l restituie pe marele prozator prin trăsăturile lui stilistice strălucite. Mă opresc tocmai la capitolul Arghezi prozatorul de mare har, a cărui operă prozaistică ocupă un
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
formulele de tipul "ia mai dă-l naibii"). Putem de altfel adăuga și alte citate care să ilustreze sensurile actuale ale substantivului sictir: "Din inconștiență, din blazare sau, de ce nu? din sictir (...), vor prefera să se întoarcă la rația de curent electric" (România literară, nr. 38, 1991, 3); Un fel de silă și sictir/ de-a duce pîn la capăt sfînta frază" (M. Dinescu, Moartea citește ziarul, p. 26), chiar în construcții prepoziționale care tind spre statutul de locuțiune (în sictir
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
altceva în locul articolului său săptămînal. O să pregătim, căci o pagină de revistă n-are cum rămîne albă. Dar pe Z. Ornea nu-l vom putea înlocui. A fost singurul istoric literar, dintre contemporani, pasionat de istoria ideilor (literare, politice), a curentelor și a mentalităților. Dacă nu sînt biografii (și, cînd sînt, tot ale unor ,,ideologi" sînt: Maiorescu, Gherea, Stere), cărțile lui vorbesc despre idei și contextul lor: Junimismul, (cu care a debutat în 1966, așa-zicînd pe cont propriu, reluat în 1975
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]