8,658 matches
-
plan didactic observăm că rolurile majore de emițător sunt deținute în școală de cadrul didactic; totuși, dincolo de posibilitățile unui feedback nuanțat și extins, elevul/studentul preia, într-o perspectivă modernă, anumite segmente (de altfel importante) ale acestor roluri (spre exemplu, cursantul are acces la o multitudine de surse de informare, posedând câteodată o informație mai bogată, mai actuală sau mai flexibilă decât profesorul său). În acest sens, la rândul lor, rolurile de emițător deținute de cadrul didactic devin mai puțin stricte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atenția asupra a doi factori ce conduc la ineficiență, așa cum îi sintetizează Sternberg (2002, p. 235): astfel, (1) omnisciența poate să caracterizeze faptul că profesorul poate considera că tot demersul informațional îi aparține, că el „știe tot” și astfel devalorizează cursantul; și (2) omnipotența este iluzia cadrului didactic că el poate face orice, că va reuși să rezolve orice probleme de comunicare ivite între el și cursantul său; de altfel, aceasta este o iluzie a începătorilor în cariera didactică, aceea că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
considera că tot demersul informațional îi aparține, că el „știe tot” și astfel devalorizează cursantul; și (2) omnipotența este iluzia cadrului didactic că el poate face orice, că va reuși să rezolve orice probleme de comunicare ivite între el și cursantul său; de altfel, aceasta este o iluzie a începătorilor în cariera didactică, aceea că ei pot și trebuie să rezolve orice problemă în momentul în care aceasta a apărut. 5) Puterea expertului specifică atribuirea, în acest caz, de cunoștințe superioare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o multitudine de surse informaționale, îndeosebi la cele oferite de mijloacele moderne de comunicare - spre exemplu, rețeaua Internet), astfel încât „pierderea” acestei puteri poate să influențeze negativ climatul școlar. Soluția constă în utilizarea acestui referențial informațional multiplu pe care-l reprezintă cursanții și folosirea lui în special în activitățile de echipă. Figura 9. Reprezentarea grafică a celor cinci baze ale influenței Trebuie remarcat că prin prisma comunicării eficiente moderne, cadrul didactic, managerul ori părintele (toți aceștia fiind definiți de puterea legitimă) trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
transmise fără să fie receptate sau să fie incorect receptate și decodate; invers, anumite mesaje pot fi receptate fără ca acestea să fi fost transmise (ca atunci când, cercetând ambientul, elevul conferă sens scenelor, situațiilor, experiențelor senzoriale dezordonate; spre exemplu, dacă un cursant ajunge într-o sală de curs goală, deși se aștepta să se desfășoare acolo un curs, el, fără să primească un mesaj, va concluziona că fie nu s-a ținut respectivul curs, fie acesta s-a mutat în altă sală
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sine a persoanei - lucru care s-ar fi întâmplat dacă acesteia i se reproșa comportamentul. Feedback-ul „mesajul-eu” își dovedește utilitatea pe multiple planuri, spre exemplu în tehnica TET (Teacher Effectiveness Training), destinată dezvoltării relaționărilor de lucru dintre profesori și cursanții acestora, inițiată de Thomas Gordon (apud Moore, 1994, p.406). Figura 11. Formula clasică de reacție prin care se declanșează un răspuns negativ (a) și feedback-ul „mesaj-eu”, care conduc prin însumare la un nou comportament, ocolind conflictul (b) Canalul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de vârstă ale elevilor etc. și o sală modernă, cu mobilier modular, luminoasă etc.); - caracteristicile comunicatorilor, ca și cele ale mesajului însuși (anumite tipuri de mesaje susțin o prezentare mai flexibilă, mai adaptată decât altele, iar în ceea ce privește cadrul didactic și cursanții săi, caracteristicile personale ale acestora au un impact profund asupra comunicării ca atare prin anumite atribute, dintre care menționăm: tipul de personalitate, experiența în acte de comunicare, vârsta etc.); - subprocese ca acordarea atenției, înțelegerea, acceptarea (care trebuie provocate, optimizate, întreținute
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
următoarea problemă: cine este mai important în comunicare - emițătorul sau receptorul? (exercițiul se poate adapta didactic prin interogația: cine este mai important pentru o comunicare didactică eficientă: profesorul, în calitatea sa de emițător, sau elevul, în calitatea sa de receptor?). Cursanții, împărțiți în grupuri de câte patru persoane (aceste grupuri conținând două echipe de câte două persoane), vor trebui să încerce să demonstreze - fără să aibă voie să ajungă la compromis- că: echipa A - emițătorul este mai important decât receptorul, echipa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
echipa B - receptorul este mai important decât emițătorul. După ce argumentele se vor fi epuizat de fiecare parte, se vor identifica soluțiile de mijloc, care conțin câte ceva din fiecare poziție opusă (trebuie spus că ne vom confrunta cu o întrebare din partea cursanților: de ce nu au voie să ajungă la compromis de la început, deși acesta putea fi intuit. Explicația este simplă și va deveni evidentă la finalul exercițiului: deși cursanții intuiau că soluția se află „undeva la mijloc”, acest mijloc nu înseamnă întotdeauna
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fiecare poziție opusă (trebuie spus că ne vom confrunta cu o întrebare din partea cursanților: de ce nu au voie să ajungă la compromis de la început, deși acesta putea fi intuit. Explicația este simplă și va deveni evidentă la finalul exercițiului: deși cursanții intuiau că soluția se află „undeva la mijloc”, acest mijloc nu înseamnă întotdeauna 50%-50%, cum ar fi propus argumentele „bunului-simț”, ci poate să varieze până la o proporție de 10%-90%, să zicem, și să fie totuși o soluție „de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
înseamnă întotdeauna 50%-50%, cum ar fi propus argumentele „bunului-simț”, ci poate să varieze până la o proporție de 10%-90%, să zicem, și să fie totuși o soluție „de mijloc”; însă această realitate va deveni clară la finalul exercițiului, când cursanții vor fi explorat în profunzime argumentele ultime ale fiecărei poziții). 2. Alcătuiți un mesaj de 7-8 cuvinte și jucați „telefonul fără fir” într-un grup de 10-15 persoane (se transmite mesajul la urechea unei alte persoane, în șir indian, până ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
corespunzând condiției de „feedback liber”). La final, comparați cele trei desene executate de partener cu originalele și observați rolul feedback-ului în procesul de comunicare. 5. Un exercițiu care să cuprindă principalele componente ale comunicării presupune să împărțim colectivul de cursanți în șase grupuri; fiecare grup va primi spre analiză o componentă a comunicării (spre exemplu, emițător, receptor, mesaj, feedback, canal, context) și va trebui să se gândească pentru a găsi toate elementele pozitive care privesc componenta comunicării pe care o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lor au pierdut plăcerea de a lucra odată ce au întâlnit dificultatea problemei în cauză; prin contrast, studenții care fuseseră recompensați pentru efortul depus nu au arătat nici un declin al acestei satisfacții de a rezolva probleme. Mai mult decât atât, performanța cursanților din prima grupă a scăzut dramatic. Explicația? Cei recompensați pentru inteligență se vedeau pe ei înșiși de această dată ca nefiind destul de inteligenți și destul de buni pentru a rezolva sarcina. Cu alte cuvinte, dacă succesul le arătase că sunt inteligenți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se fundamentează pe documente originale ori fragmente ale acestora etc. Mai putem aduce în atenție și alte criterii: spre exemplu, după scopul lecturii putem distinge lectura de suprafață - pentru formarea unei imagini globale asupra ceea ce se dorește a fi citit, cursantul va citi „pe diagonală” întregul conținut pe care îl poate apoi lectura de profunzime; lectura de informare - atunci când cititorul se așteaptă să găsească informații noi în materialul studiat; lectura de înțelegere - adresată unui conținut mai dificil; lectura pentru învățare - atunci când
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai dificil; lectura pentru învățare - atunci când se dorește a se memora un conținut (care nu este neapărat nou pentru cititor); lectura pentru distracție și divertisment etc. Tehnica lecturii își regăsește o polaritate necesară în tehnicile de optimizare a scrisului la cursanți. James Britton (1970) identifică patru tipuri de utilizări ale scrisului pe care profesorii le solicită de la elevi; similar, în viața de zi cu zi putem să ne centrăm pe una sau alta dintre aceste categorii și să le dezvoltăm în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
2002, p. 19). Hybels și Weaver adaugă câteva obiective care trebuie urmărite atunci când ne referim la comunicarea orală, subsumate de noi în două direcții de acțiune: - captarea atenției și creșterea înțelegerii (prin alegerea limbajului pe care-l vom folosi, astfel încât cursanților noștri să le fie accesibil materialul de studiat, chiar dacă nu și-au însușit terminologia respectivă, organizarea mesajului, folosirea ilustrațiilor și exemplelor adecvate - deoarece, atunci când acestea nu sunt în directă legătură cu ceea ce presupune conținutul mesajului, nu doar că nu ajută
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a feței, ceea ce este o manieră greșită dacă se dorește perceperea mai intensă a emoțiilor. Aici am dori să adăugăm un eventual exercițiu pentru comunicarea nonverbală: vom cere elevilor/studenților să se grupeze pe echipe formate din trei persoane; un cursant le va povesti, cu voce scăzută, celorlalți doi câteva evenimente din viață care să cuprindă stări emoționale diferite. Unul dintre ceilalți elevi/studenți, care se va afla în imediata apropiere, astfel încât să audă ceea ce spune colegul său, va nota povestirea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
studenților să urmărească acasă un teatru televizat înregistrat; după o perioadă introductivă, vor trebui să dea sonorul la minim și să urmărească piesa interpretând doar mesajele nonverbale; apoi, sonorul va fi dat din nou la un nivel auditiv suficient, și cursanții vor trebui să observe acuratețea descifrării continuității acțiunii. Sintetizând aceste direcții de acțiune metodologică, putem regăsi în practică incidența unor funcții ale comunicării nonverbale (vezi și Hybels, Weaver, 1989, p. 111; DeVito, 1988, pp. 135-136): - comunicarea nonverbală are menirea de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
p. 111; DeVito, 1988, pp. 135-136): - comunicarea nonverbală are menirea de a o accentua pe cea verbală; astfel, profesorul poate întări prin anumite elemente de mimică sau de gestică importanța unei anumite părți din mesaj din ceea ce transmite, în timpul orelor, cursanților săi; - comunicarea nonverbală poate să completeze mesajul transmis pe cale verbală; în acest mod, să ne închipuim același material înregistrat și audiat apoi de elevi/studenți și, în al doilea caz, prezentat de cadrul didactic la propriu; anumite părți ale mesajului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
discuției cu cineva care poartă ochelari cu lentile întunecate, deoarece pierdem accesul la un mare număr de informații rezultate din interacțiunea dintre noi și acea persoană; cadrul didactic, în special, trebuie să păstreze mereu prezent contactul vizual dintre el și cursanții săi, deoarece - așa cum accentuează ascultarea interactivă - se dezvoltă astfel un cadru propice și mai motivant pentru învățare); (3) exprimă emoțiile (într-un studiu efectuat de Hess, subiecții trebuiau să privească fotografiile unor femei, fiecare fotografie fiind executată în două exemplare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceste trei segmente ale comunicării nonverbale acordându-le la ceea ce Moore denumește „mișcarea” profesorului, element de captare și stabilizare a intereselor instructiv-educative la elevi/studenți; astfel, „mișcarea profesorului în cadrul clasei poate sprijini sau, dimpotrivă, împiedica procesul de comunicare. Mișcarea către cursantul care vorbește poate, spre exemplu, să transmită implicarea și interesul, pe când mișcarea de îndepărtare de la respectivul cursant poate comunica pierderea sau lipsa interesului. Mișcările profesorului pot astfel să dezvolte adesea și să optimizeze interacțiunea. Într-adevăr, mișcarea profesorului sub toate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și stabilizare a intereselor instructiv-educative la elevi/studenți; astfel, „mișcarea profesorului în cadrul clasei poate sprijini sau, dimpotrivă, împiedica procesul de comunicare. Mișcarea către cursantul care vorbește poate, spre exemplu, să transmită implicarea și interesul, pe când mișcarea de îndepărtare de la respectivul cursant poate comunica pierderea sau lipsa interesului. Mișcările profesorului pot astfel să dezvolte adesea și să optimizeze interacțiunea. Într-adevăr, mișcarea profesorului sub toate aspectele sale, în diferitele arii ale clasei, poate sprijini studenții în menținerea atenției spre cadrul didactic” (Moore
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putem consemna mai degrabă o lipsă a interesului pentru ascultare. Totuși, se cuvine să remarcăm că, în practică, nu trebuie să fie absolutizată valoarea de adevăr a acestor informații, dar ele trebuie interpretate în context și sistemic (spre exemplu, un cursant care stă cu brațele încrucișate pe piept poate sugera o poziție de închidere față de interlocutor, dar poate să fie pur și simplu frig în sala de curs); - contactul fizic poate să ne sugereze un evantai extrem de larg de factori care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. Se poate efectua o dezbatere având ca temă: care dintre formele de comunicare (intrapersonală, interpersonală, de grup, organizațională, publică) este mai importantă? Pentru aceasta se va împărți colectivul de cursanți în echipe de 4-6 persoane, fiecare dintre acestea- prin tragere la sorți - apărând una dintre formele comunicării împotriva celorlalte. La finalul dezbaterii, se vor strânge argumentele pro și contra identificate pentru fiecare formă de comunicare și se va alcătui o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Creativity in action: „Tocmai ai aflat că ești ruinat, ți-ai pierdut slujba și soția te-a părăsit. Care sunt toate consecințele pozitive care decurg din aceste evenimente?” (apud Simonet, 2000). 3. La comunicarea orală se poate cere colectivului de cursanți să nu vorbească în pauze pe parcursul întregii zile de curs. La finalul acestei zile, se vor pune în discuție sentimentele încercate ca urmare a acestei interdicții. 4. La paralimbaj vom propune un exercițiu adaptat după Ken Cooper; pentru a evidenția
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]