534,793 matches
-
SUA, dlui D.T. i-a fost respins volumul La vie en rose destinat colecției. După 1989 imediat, nu i-a mai cerut nimeni să publice. Iar mai pe urmă, cînd directorul Cărții Românești "a început să mă piseze să-i dau un volum", dl D.T. n-a mai găsit timp să-l alcătuiască. Cum poate fi cîrpită relația cu U.E. Ascultați, băieți, ascultați! îi îndeamnă Cornel Nistorescu pe aceia dintre oficialii români care vor să știe ce se vorbește la telefon
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
ofițeri SRI că anumiți ziariști au sunat la reprezentantul Delegației Comisiei Europene la București, Joathan Scheele. El a trimis chiar o scrisoare către guvern prin care solicită lămuriri. Adrian Năstase l-a criticat pe prefectul de Iași, iar acesta a dat-o la întors. Cu siguranță că lămuririle solicitate de Jonathan Scheele vor veni. A fost o neînțelegere și a fost o greșeală a prefectului, practicile de ascultare a telefoanelor se desfășoară numai în cadrul stabilit de lege etc. Adică și scandalul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
Așa să fie, dar lejeritatea cu care dl Mărmureanu se contrazice, jucîndu-se cu nervii românilor, nu se potrivește cu seriozitatea unui om de știință necutremurat psihic. Se pare că turiștii din stațiunea Neptun care vor să doarmă liniștiți noaptea au dat lovitura. Grație prezenței premierului Năstase în sus-numita stațiune, la orele fixate prin lege, discotecile își reduc sonorul la limită, iar concertele în aer liber sînt amuțite. Riscînd să pară retrograd, Cronicarul e de părere că premierul ar trebui să-și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
cărturarului de geniu care stă în fața mea picior peste picior cu atenția aceea a lui extrem de prezentă ce pare o fină luare în râs... Nu ai decât să urci dealul străzii Sfintei Genevieva, care a apărat Luteția de barbari, ca să dai sus de cele două străzi, baza Franței, strada Clovis și strada Clotilda, regina lui, de pe la 500, revărsându-se în Piața Panteonului, unindu-se într-un unghi ascuțit, îmbrățișând strâns amândouă liceul Henri IV, clădire de fapt întemeiată de ei în
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
Genevieva, - o ladă imensă de bronz roșcat - se află înmormântați Descartes și Pascal, Panteonul fiind rezervat doar modernilor... Vizavi de biserică, bistroul britanic The Bombardier, iar peste drum de el, La Dame blanche și Gaudeamus. De unde, coborând colina salvatoarei Parisului, dai într-o mică piațetă de restaurantul La Méthode, cu strada Descartes, lăsând în stânga străduța Laplace. Nu lipsește nici romancierul pornit în căutarea timpului pierdut, evocat pe firma localului pe care scrie apăsat La Madeleine de Proust. Istovit de atâta umblet
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
pe 10 octombrie, la următorul salariu. "Nu mai avem hîrtie pentru chitanțe", vine replica din zid, "doriți să continuați ?" La așa ceva chiar că nu mă așteptam. Plouă. Ploaie puternică și de durată. O mașină de la " Curățenia orașului" stropește impasibilă bulevardul. Dau să intru la magazinul Nick din Piața Amzei. Zăresc în fața ușii o bătrînă, ca bunicile din povești, cu părul alb, curat îmbrăcată, zîmbitoare. Mă pregătesc să o ajut să deschidă ușa. Nu apuc, pentru că femeia ia mînerul cu ambele mîini
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
ceva și a celor care zapează la întîmplare. Fac parte dintre primii, deși simpatizez cu cei care se plimbă nestingheriți de la un post la altul. Dar televizorul meu e fără telecomandă (nu i-a interesat nici pe hoții care au dat, toamna trecută, o spargere atît de păguboasă, pentru ei, la locuința mea). Așa că îmi cumpăr ProTv Magazin. Văd că sîmbătă, la 19.45 , e programat pe Pro Tv. un film cu Harrison Ford, pentru care am o slăbiciune. Filmul nu
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
pe care criticii din noua generație le-au consacrat în ultima vreme unor scriitori din generațiile vechi. Nu numai în România literară, firește. Înainte de orice, vreau să fac cîteva precizări. Judecățile tinerilor critici nu sînt în discuție. Le aparțin și dau socoteală pentru ele. N-am de gînd să "apăr" pe nimeni, indiferent de ce cred eu însumi despre scriitorul în cauză sau despre operele lui recente, fie că e vorba de Nicolae Breban, fie de Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu sau Fănuș
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
istorie a poeziei care ar lua în considerare instituțiile și procesele socio-culturale (modalități de publicare, cenzură, instanțe validatoare, receptare, stabilire a canonului școlar, ierarhii paralele, interferențe extraliterare) și-ar putea găsi locul, în capitolul despre actualitatea imediată, un fenomen care dă o formă nouă unui conținut mai vechi: cenaclurile din Internet. în cele ce urmează încerc să schițez cîteva observații - preponderent lingvistice - nu asupra textelor poetice cuprinse în astfel de pagini virtuale, ci asupra comentariilor care le însoțesc ("Părerile vizitatorilor"); materialul
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
prea modern, prea medical, prea chirurgical. nu știu cu ce ai putea în-locui, dar dacă tot vrei să o ții cu neologismele atunci eu aș spune extirpată sau eviscerată". E recomandată evitarea repetițiilor de cuvinte sau procedee ("inversiunile prea abundente dau impresia de banalitate. Și folosești prea multe inversiuni"). Formele tradiționale de ritm și rimă nu sînt deloc disprețuite, ba chiar primesc aprecieri ("ritmul si rima sunt impecabile") și sugestii. Toate aceste observații sînt implicite dovezi ale importanței acordate formei, expresiei
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
timp de aproape și de la distanță. O metodă modernă de analiză antropologică și totodată un exercițiu dificil ce-i reușește pe deplin autoarei și al cărui prim efect de lectură e senzația că te afli în fața unei cărți capabile să dea un răspuns definitiv asupra existenței unui mod românesc de a vedea lumea. E doar un abil joc de construcție a demonstrației, o strategie care sfîrșește prin a-l convinge pe cititor că întrebarea asupra diferențelor dintre felul în care gîndesc
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
al regiei mi se pare a fi construcția și dinamica acestui grup alcătuit din individualități, armonia corului și felul cum cântă în surdină când trebuie să se audă soliștii, minuția elaborării pentru partiturile solo, strădania, de-abia acoperită, de a da tuturor satisfacția aplauzelor la scenă deschisă. Desigur, această tratare duce la scăderi de ritm, momente de așteptare și de regrupare, dar publicul nu se plictisește când i se oferă feluri de mâncare frugale, pentru că știe că urmează un desert delicios
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
cu voluptate în nebunie, actrița izbutind de minune să sugereze că este și nu este nebună, că slăbiciunea ei de minte este o formă prin care dobândește puterea asupra celorlalți. La vârsta asta a avea putere înseamnă a ți se da atenție. Simetric, delirul normalității, este marcat de personajul jucat de Tamara Buciuceanu: o fostă duenă, bine înfiptă cu picioarele pe pământ, veșnic nemulțumită și știind să transmită starea de culpă, ea își construiește toate intervențiile pregătind spectacolul celei de pe urmă
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
pământ, veșnic nemulțumită și știind să transmită starea de culpă, ea își construiește toate intervențiile pregătind spectacolul celei de pe urmă apariții în fața oamenilor, fie ei colegi sau spectatori. Dincolo de procedeele comice, există, de astă-dată, în jocul actriței un fior superior, dat de dialogul cu vocea neauzită de noi, de familiaritatea cu limanul nevăzut. Rodica Popescu Bitănescu, identificându-se cu eterna țață a tuturor culiselor din lume, dozează obsesia egoistă și interesul pentru ceilalți, într-o formulă comică unde exhibiționismul ține locul
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
datele alese de antologator pentru prezentarea autorilor, rezultatul final creînd impresia de haos (nici măcar prescurtările nu sînt unitare). Un autor este născut "în-tr-un oraș de provincie", la unii lipsește locul nașterii, la alții data etc. La C.V. Tudor, Matei Albastru dă amănunte mai bogate decît la alții (expediați, modest, cu un singur volum, în genere de debut, ceea ce e ridicol cînd vorbești, de pildă, de Gellu Naum) și afirmă: "Faimos și foarte temut (berühmt und sehr befürchtet) este mai ales ca
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
amintind de intervențiile imediate ale lui Caragiale pe paginile publicațiilor, pe care le avea sub ochi. " Simt enorm și văd monstruos" este sentimentul preluat de la autorul cunoscutei schițe Grand Hôtel "Victoria Română", după ce, încercând să comentez ediția de față, îmi dau seama câte ar mai fi de spus și cât de departe mă aflu în a surprinde măcar o parte a esențialului, fiindcă, de fiecare dată când credeam că urmez calea cea dreaptă, realizam cât mă cufundam în hățișul de detalii
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
pe vreme de viscol/ vorbește despre braconajul străinilor/ înfierează și cere vigilență la locul de pîndă// ave ave tună mulțimea hăitașilor/ în timp ce oaspetele maestrul de vînătoare/ vizitează căminul de bătrîni/ împarte mere aspirine și sfaturi/ iar suferinzilor de podagră/ le dă lecții de vals vienez" (Vizita maestrului de vînătoare). Dar "timpul n-are răbdare", înaintînd către noi cu ajutorul corespondențelor unui baroc pluriepocal, menit a sugera derizoriul unui prezent prezumțios sub pojghița subțire a căruia se disting figuri, gesturi, ritualuri revolute: "trenul
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
putea numi moral. Autorul recupera diverse pasaje apărute în volumele sale anterioare și le completa sau le modifica după un scenariu care în epoca comunistă poate n-ar fi putut funcționa. Am semnalat atunci diferențe care pot părea infime, nume date în întregime, pasaje literare retrase pentru a lăsa loc faptelor nude, dar și articole compromițătoare redate în toată stupizenia lor și încadrate într-o aură de fină auto-ironie. Acolo era vorba despre un joc complicat, un joc care se derula
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
Franța deceniului șapte sau în ghetourile negrilor hip-hop-eri ai anilor '90. Pentru că de fapt e vorba de o criză eternă, de un nonconformism juvenil care la unii ia forme radicale și care s-a întîmplat să se producă de acestă dată în apropierea unui focar ideologic de tristă amintire. Felul în care acest adolescent e reconstruit de scriitorul matur va fi în consecință unul înțelegător, ironic, lipsit de dramatism, dar comprehensiv și tulburător. Autodenunțul e unul calm, inteligent, cîteodată glumeț, întotdeauna
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
fel de Stan și Bran ai unei epoci ciudate, brutale și poetice în același timp. Pasajul e semnificativ pentru letopisețul scriitorului Radu Cosașu: " Am renunțat la cimitir, am ocolit liceul și m-am dus în tîrg, pe Matei Millo, să dau un anunț la Romania liberă. Și am redactat, repede, inspirat, într-un cot: "DISPARUTĂ. Femeie frumoasă, cu palton de vulpe argintie (bogat înspicată), șal verde pe cap, fardată, pantofi de șevro, răspunde la numele de Maria de Mangop. Telefonați la
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
Telefonați la 14120, sau comunicați în strada Remus 16." Tovarășul de la ghișeu, după lectură, se ridică de pe scaun, ieși din cămăruța sa, mă luă aspru de braț, mă strînse tare și-mi șopti, tăios, printre dinți: Ieși afară că te dau pe mîna poliției! Provocatorule!" L-am înteles." Radu Cosașu, Supraviețuirile, vol. 1, Rămășițele mic-burgheze, Editura Fundației PRO, 2002, 232 pag.
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
apucase să se înscrie de-a binelea în partidul domnilor Mischie, Sechelariu, Corneliu Rusu Banu și alții de aceeași teapă. Modistul, a decis premierul Năstase și a întărit Octav Cosmâncă, vine dintr-o zonă deocheată, la confluență cu prostituția, nu dă bine deci într-un partid serios cum e PSD-ul. Botezatu a avut o existență mai aventuroasă, parcat vremelnic în pușcăriile patriei, dar om cu resorturi zdravene a știut să-și revină. Mai ajutat de prieteni, mai simțind de unde bate
Nudismul în PSD by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14941_a_16266]
-
a treia viață nouă, politic vorbind, fiindcă altfel el trăiește și azi în plină Cîntare a României cu, pentru el, nemuritoarele spectacole din serialul Antena vă aparține. (Dacă lui Adrian Păunescu nu-i convine alăturarea cu Ilie Neacșu, sper să dea un drept la replică PSD-ului, nu mie!) Prin comparație cu Ilie Neacșu, Cătălin Botezatu ar fi putut fi o prezență benignă în rîndurile partidului de guvernămînt. Cu atît mai mult cu cît tinerii din PSD, mai liberi de prejudecăți
Nudismul în PSD by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14941_a_16266]
-
nu le-ai ales? La început, nu le-am ales. Prima dată, m-am dus din cauza fiului meu, care se întîlnea cu colegii lui la o anumită cafenea, "Dôme de Villiers", aflată lîngă cartierul în care locuiesc eu. Mi-am dat seama că ei se duc des acolo și stau pînă tîrziu, noaptea, pentru că își găsesc o anumită atmosferă, un mediu al lor. Așa că, din curiozitate, am început să mă duc și eu. M-am dus odată, de două ori, iar
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
pentru că bănuiesc că ți s-a întîmplat și să te duci în cîte o seară și să nu se întîmple nimic. Absolut. Am și un capitol în carte, în care descriu chiar acest fenomen. Se cheamă "Echecs". Totuși, mi-am dat seama că nu trebuie să caut, în mod deliberat, incidente, evenimente. Trebuie să fie un joc între spontaneitate și, totuși, această idee care să curgă și să sfîrșească prin a construi ceva. Chiar asta a fost o aventură, în sensul
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]