1,962 matches
-
surzi, cu clei. Ce-adînci îi erau ochii de-adolescent, deschiși... Cu sînii prinși în palme se aplecau să-l vadă Căpșunele... și-alături vîrtejuri de zăpadă Rupeau din prospețimea subțirilor narciși. Pe gură-i cădeau dude, ușor, să nu-l deștepte. Ca-n nări de bou răcoarea pufoasă i-ar fi șters Tîmplele tari. Și-n urmă, cînd s-au oprit din mers, Cărările, spre seară, tăcute-au fost și drepte. Creșteau între patlagini grămezile de rouă. Melci uriași și galeși
Moartea adolescentului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9677_a_11002]
-
un personaj îi cumpără nevestei adorate un patefon. Apoi bea cu amicii 72 de pelinuri în șase inși, o duzină de om. Ajuns acasă cam la ziuă, își găsește consoarta în pat cu timidul său chiriaș. Le pune la patefon "Deșteaptă-te române" și pleacă. Să se sinucidă, eventual. "Strofe cu pelin de mai contra Iorga Neculai" scrie și Păstorel, mare expert în vin și nu numai. Pelinul de mai se pune în butoiul cu vin împrumutînd savoarea sa amară licorii
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]
-
simțământ tipic masculin, de stil individualizant?! Nu e clar, că asemenea gesturi, legitime la bărbați, și admirabile ca excepțiuni - sânt o înstrăinare adâncă a sufletului feminin prin acceptarea unei legi complect opusă lui? Ceea ce cazul excepțional acoperă prin respectul ce deșteaptă în noi - nivelul mediocru al acestui fel de comportare cuceritoare își arată calitatea adevărată. Când e îngrădit în orizontul mai strâmt al vieței de toate zilele, acest simțământ de cucerire se exprimă în gesturi anarhice, exasperate, distinctive la acele tinere
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
în măsura în care zestrea de legende pe care o trezește în mintea vizitatorilor e mai bogată. Nu așezarea în sine are importanță, ci garnitura de simboluri plutind în jurul ei. E totuna cu a spune că, fără brîul de detalii prestigioase menite a deștepta pofta visării, Balcicul ar fi un loc tern pînă la serbezime, un sat mediocru pierdut la o margine de mare. Cartea lui Lucian Boia este istoria alegoriilor ce s-au așezat peste mica localitate în perioada interbelică. E schița unui
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
programa întocmită de el precizând scopul disciplinei: - de a trezi și dezvolta însușirile muzicale ale copiilor, contribuind la formarea armonică a sufletului lor; - de a le procura bucurii prin învățarea, inventarea și executarea de cântece și jocuri; - de a le deștepta interesul și a le cultiva gustul, dragostea și înțelegerea pentru cântecul și jocul popular românesc, deprinzându-i a cânta și a asculta viersul românesc; - pregătindu-i sufletește, și prin ajutorul muzicii, pentru viața de simțire, cuget și faptă românească”<footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
la furat în sat la noi Știți și matale, că doar v-a golit și cutia de la acatiste, chiar la slujba de Duminica Tomii. Da' instrumente d-astea televizioniste... Nu are încă căutare p'aci. Poate când s-o mai deștepta lumea. Dar acuma... A făcut careva un spirit de glumă și a plecat și a uitat să mai pună chestia aia înapoi. Se lasă cu scandal", gândi popa, înveselit. "ăștia a lui Soporan de câte ori se întâlnesc, fie că-i nuntă
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
apa cu care Îi spălau picioarele, din care femeile lui Iisus ciopleau apoi crucea cu care să-L hrănească și din miezul căruia, la urmă, tot femeile Lui făceau să țîșnească un porumbel cît o clară lumină secundară ce ne deșteaptă la vis în tot acest timp, pe strada Edgar Quinet, căruța pîntecoasă a nopții fusese jefuită și imediat bătrînii studenți de la Arhitectură coborîseră în ea fără veșminte, cum într-o fecioară primordială cecitatea sau poate doar esența profundă a eliberării
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
soare". Cine ar fi cutezat să-i spună cizmarului că versurile lui erau șchioape? 7. "După revoluția din decembrie 1989 - scrie autorul articolului - noua putere a hotărît să apeleze la alt cîntec patriotic, mai stimulativ și mai solemn: Un răsunet (Deșteaptă-te, române!), versuri de Andrei Mureșanu, pe muzică de G. Ucenescu (nu Anton Pasnn, cum se știa pînă mai deunăzi [...])". Referirea la "noua putere" ocultează un adevăr bine cunoscut celor care, în decembrie '89, s-au aflat în mijlocul mulțimii răzvrătite
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
-te, române!), versuri de Andrei Mureșanu, pe muzică de G. Ucenescu (nu Anton Pasnn, cum se știa pînă mai deunăzi [...])". Referirea la "noua putere" ocultează un adevăr bine cunoscut celor care, în decembrie '89, s-au aflat în mijlocul mulțimii răzvrătite: Deșteaptă-te, române izbucnea din zeci de piepturi, deși oamenii nu-l știau decît cu aproximație. Adoptarea cîntecului ca imn național a fost deci rodul opțiunii populare, consacrată ulterior prin Constituția din 1991. Cît privește paternitatea muzicii, ea îi revine indubitabil
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
frumusețea exotică a lui Jeanne Duval: "Cu pași mlădioși, ea se îndrepta spre masa noastră ca să-și ia mantaua din cuierul vecin. Trezita asemănare a femeii cu floarea o floare neagră de tropice, plină de otravă și de miere o deștepta fără voie mireasma caldă ce se răspândea, amețitor de pătimașă, la fiecare din mișcările ei"1 pasaj care face ecou sonetului al douăzeci și șaptelea: "Avec ses vêtements ondoyants et nacrés, / même quand elle marche on dirait qu’elle danse
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
E ZIUA TEIULUI Bătrânul tei în fiecare an ne așteaptă S-adie în mireasma lui îmbietoare Un rai al florilor ce se deșteaptă E pentru toți o zi de sărbătoare. fără de glas, Cu plecăciune azi ne închinăm. El pe pământ parcă a rămas Pe Eminescu în veci să-l venerăm. Și-n liniștea nopții domnește Acolo sus, Luceafărul nemuritor Și-n unde cosmice
Curierul „Ginta latină” by Sofia Pârjol () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2332]
-
maghiară, venită de la Oradea, ca și cel ce așterne rîndurile de față, studentă al carei boi de finlandeză zvelta îl atrăgea în acel moment... Am fost la curent, desigur, în anii următori, cu vertiginoasa ascensiune a tînărului autor ce-mi deșteptase o simpatie admirativa, ajuns nu doar un prozator în vogă, din rîndul saizecistilor, ci și membru în C.C. și diriguitor al principalei noastre reviste de breaslă, România literară. Deși nu-i puteam împărtăși încrederea inițială în acel n.e.p. cultural pe
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
de americanisme”, acum dezavuat... Este ca și firească, așadar, înmulțirea în confesiunile sale liric-programatice a sintagmelor de inspirație bretoniană, ce aduc aminte de dicteul automat: poemul e definit ca “succesiune de hazarduri”, se invocă “partea revelatoare a hazardului”, “acele “armonii deșteptate de întâmplare” ori - în variantă metaforică - “izbirea în argint a neprevăzutului”, “scăpărarea neașteptatului”. Nedefinitul, miracolul, magia, impalpabilul, aventura totală intră, de asemenea, în vocabularul curent al autorului de manifeste. Cuvântul “suprarealism” nu mai este rostit în aceste pagini, însă toate
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
iluzorii l-au tulburat până la senzația că: "o meduză volatilă / îmi locuiește craniul", ci hărțuiala torționară. Putem pune pe seama cumplitei lămpi scormonitoare faptul că închizând un ochi vede mai bine decât cu amândoi. Iar acel ochi "închis afară, înlăuntru se deșteaptă", doar cu ochiul interior fiindu-i posibil să vadă acele "mari adevăruri solide". Picioarele murdare, somate să rămână afară, nu sunt neapărat cele ale anchetatorilor, ci chiar ale omului ce se retrage în propriul său suflet, lăsând în exterior părți
Tatonări în real by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8779_a_10104]
-
revolte au niște trăsături comune și că se vor extinde în toată Europa în această vară, iar până la iarnă ar putea deveni globale. „Ce nu se vede la știri este și asta e de fapt marea știre. Tinerii s-au deșteptat. Știu cum merge treaba. Ei sunt oamenii care sunt în fruntea tuturor acestor revoluții. Știu că să voteze pentru unul dintre marile partide din Spania înseamnă în mare același lucru. E ca și cum ar vota pentru clanul mafiot Gambino sau pentru
Gerald Celente: Al treilea război mondial a început. După protestele din lumea arabă, revoluţiile se extind şi în Europa () [Corola-journal/Journalistic/60430_a_61755]
-
fel de oboseală, nu înțelegeam de unde sentimentul de spaimă învăluitoare, ce mă copleșea. Poate unde un cer de cea mai deplină transparență nu adăpostea nici o stea, poate unde nici o pală de vânt nu se alcătuia, poate unde... Atunci m-am deșteptat, cu gândul de a da pe gât o dușcă de apă din termos. Cum nu-i simții gustul răcoritor, înțelesei că intrasem în sfera altui vis, pentru o fracțiune de secundă o senzație cutropitoare de realitate mă inundă. Dar numai
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
somn, crezând că este soră-sa, - ce minune, parcă s-a înzdrăvenit!... Fără ca femeia să fie conștientă, lucrând și confuzia cu cealaltă, - actul se consumă... în cele din urmă, are loc și trezirea, femeia sare în sus, sora bolnăvicioasă se deșteptase și ea, băiatul cel vitreg o zbughise din odaia fetelor afară, tatăl care-l înfiase, apare și el atras de scandal, și află cele întâmplate... Este clar ca lumina zilei, care se și ivise la ferestre, cine era vinovatul, - tatăl
Hipolit, al doilea (fapt divers) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7788_a_9113]
-
la urmă", pentru pruteanieni) selectează tembelisme rostite sau comise de personajele publice. Ediția din 8 martie a "Extemporalului" notează sub această rubrică, de obicei plină de haz, intitulată "Trofeul Gâgă": "Nu se acordă în această săptămână". Hm! S-or fi deșteptat românii și n-au călcat în străchini șapte zile încheiate? S-o fi dat concediu în parlament, la guvern și în administrație? Or fi fost trimiși toți polițaii la perfecționare? Îndoi-m-aș! De-ar fi numai gafa de proporții
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
Chiar mă întrebam unde ai dispărut. Nu dansezi Trenulețul... togolez? CETĂȚEANUL TURMENTAT(prinzând curaj): Eu, coană Jo... dansez rar. ZOE: Ah! Foarte bine. Și... cum te mai simți?... CETĂȚEANUL TURMENTAT (ghicind sensul întrebării ei): Nu mai sunt turmentat. M-am deșteptat. ZOE (râde, generoasă): Domnule, încă o dată, recunoștiința mea, zău... CETĂȚEANUL TURMENTAT: Aă... Coană Jo..., pot să vă spun Zoe? ZOE (cu vioiciune): Numai dacă-mi spui și dumneata cum te cheamă! CETĂȚEANUL TURMENTAT: Cetățeanul T. ZOE: Cetățeanul T.?! Ești cumva
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
electorală, nu am nici o idee despre modul în care va fi decurs scrutinul, așa încît nu pot decît să preiau tel quel, profețiile domnului Brucan). Luînd în calcul rezultatele din alegerile locale (,a trecut vremea șarlataniei electorale, poporul s-a deșteptat"), și retragerea lui Theodor Stolojan din cursa pentru Cotroceni, dar și marja de siguranță a unor întorsături de ultimă oră, Silviu Brucan riscă un pariu: ,Cohabitation este un model francez de guvernare care a luat naștere din momentul în care
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]
-
cu zi: o femeie cu un suflet deosebit de frumos. "Marioara Murărescu este o excelentă slujitoare a neamului românesc fără să am fără niciun fel de timorări în fața cuvintelor. Oamenii importanți merită cuvinte importante. Prin emisiunile ei, a reamintit și a deșteptat mereu în noi un adevăr care înseamnă mult în toată trecerea prin timp a poporului român. Pe lângă ilustrarea frumuseții folclorului românesc, Marioara Murărescu era EA, o femeie luminoasă, blândă și bună - prin vorba ei, prin comentariile ei deștepte îți mângaia
EXCLUSIV. Condurățeanu, adevărul despre Marioara Murărescu: Era o femeie... () [Corola-journal/Journalistic/47142_a_48467]
-
și a deșteptat mereu în noi un adevăr care înseamnă mult în toată trecerea prin timp a poporului român. Pe lângă ilustrarea frumuseții folclorului românesc, Marioara Murărescu era EA, o femeie luminoasă, blândă și bună - prin vorba ei, prin comentariile ei deștepte îți mângaia sufletul. Nu trebuie să uităm că în emisiunea ei s-au lansat mulți cântăreți apreciați. Folclorul pe care l-a arătat a TVR 1 nu a fost poluat de nicio tentă comercială sau facilă", a declarat Florin Condurățeanu
EXCLUSIV. Condurățeanu, adevărul despre Marioara Murărescu: Era o femeie... () [Corola-journal/Journalistic/47142_a_48467]
-
vest. l 21 iunie - SOLSTIȚIUL DE VARĂ (ziua cea mai lungă din an). l 21 iunie - MERCUR în conjuncție cu VENUS. l 24 iunie - SATURN în conjuncție cu SOARELE. l 25 iunie - LUNA la apogeu. agenda aniversărilor Sâmbătă, 21 iunie „Deșteaptă-te, române!“ În anul 1848 a apărut în „Foaie pentru minte, inimă și literatură“ poezia „Un răsunet“ a lui Andrei Mureșanu, cunoscută sub titlul „Deșteaptă-te, române! Poemul a fost pus pe muzică, după o melodie culeasă de Anton Pann
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
în conjuncție cu SOARELE. l 25 iunie - LUNA la apogeu. agenda aniversărilor Sâmbătă, 21 iunie „Deșteaptă-te, române!“ În anul 1848 a apărut în „Foaie pentru minte, inimă și literatură“ poezia „Un răsunet“ a lui Andrei Mureșanu, cunoscută sub titlul „Deșteaptă-te, române! Poemul a fost pus pe muzică, după o melodie culeasă de Anton Pann, devenind marșul revoluționarilor pașoptiști. Din ianuarie 1990, este Imnul național al României. Duminică, 22 iunie Ciocârlia cântecului popular În urmă cu 40 de ani a
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
Badoiu Raluca Andrei Mureșanu este autorul imnului național ,,Deșteaptă-te, române!". S-a născut la data de 16 noiembrie 1816, în orașul Bistrița. Revoluționar român din Transilvania, Andrei Mureșanu s-a născut într-o familie de țărani și a studiat filozofia și teologia la Blaj. În anul 1838 a
Personalitatea zilei: Andrei Mureșanu by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80778_a_82103]