2,636 matches
-
rândul tâlharilor de mare, dispuși, adesea, să-și riște libertatea sau viața pentru mărunțișuri accesibile și sigure, iar nu pentru valori bănuite, incerte. Crimele gratuite erau o excepție, echipajul jefuit era lăsat, de obicei, în pace, iar eventualii prizonieri erau debarcați la țărm. Pe lângă câștigul imediat, democrația la bord era atracția principală a intrării în piraterie. A hundred years before the French Revolution, the pirate companies were the run on lines in which liberty, equality, and brotherhood were the rule rather
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Atlantic și Pacific să treacă, forțat, din calele vaselor de comerț în cele ale goeletelor de tâlhari și în magaziile secrete ale guvernatorilor locali. Benjamin Hornigold (a sfârșit corsar legal, ultimul, se pare, al orașului New Providence) și Charles Vane (debarcat de propriul echipaj revoltat pe o insulă, recuperat de o navă englezească, a murit spânzurat și expus în cușcă, în Port-Royal) s au ilustrat prin astfel de acțiuni, dar alți doi au devenit eroi de legendă. Pe Bartholomew Roberts, zis
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
H.M.S. Bounty, aparținând cuplului de scriitori americani Charles Nordhoff și James Norman Hall, dacă socotesc că orice ofițer de marină care confiscă un vas prin violență, împotriva voinței căpitanului legal, devine pirat. Asta făcuse în 29 aprilie 1789 Christian Fletcher, debarcându-l pe William Bligh, comandantul de pe Bounty, împreună cu 18 fideli, într-o șalupă lăsată în derivă, în mijlocul Pacificului. Cele trei romane dedicate acestui eveniment real din Marina Regală britanică au fost publicate la intervale foarte scurte de timp : Mutiny on
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și de flash-uri istorice, o bogăție demnă de omoloagele occidentale ale unor Alexan der Exquemelin, Charles Johnson sau Patrick O’ Brian : A atacat și a dat la fund un vas ce ducea proviant la Constantinopole pentru armata englezului, care debarcase acolo, ca să pornească pe urmă la Crimeea, că începuse războiul cu rusul. Când ne-au prins, era o noapte neagră ca acuma ; mer geam cu vânt bun la Samos. Din urmă venea nu vas mare. După formă și iuțeală bănuiam
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
puntea, ne strângeau dedesubt, fără a mai putea face vreo mișcare. Ne zbătam ca muștele prinse în rețeaua painjinului, când ne-a cules englezul. După ce ne-a ținut trei zile în fiare, în fundul magaziei de cărbuni, ne-a dat drumul, debarcându-ne la Samos : a oprit numai pe căpitanul nostru. Care căpitan va sfârși spânzurat de catargul fregatei engleze, după cum relatează, în final, cârmaciul nostalgic. Scena înfruntării dintre brigantina corsară elenă și vasul britanic poate fi luată drept reper simbolic pentru
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ieși legal din lagărul socialist tăiate, cu spectrul fanaticelor Teze din iulie (1971) plutind desupra tuturor manifestărilor artistice, a fost un veritabil eveniment oniric să te oprești de la Sulina sau Galați la Pireu, Istanbul, Marsilia, Punta Arenas sau Buenos Aires, să debarci pe insule izolate îndepărtate, să descoperi comori, să te lupți cu pirați, cu furtuni, cu secrete, să respiri libertatea multinațională și polimorfă a porturilor levantine și extrem-apusene, într-un ipotetic sfârșit de secol al XIX-lea. Regizorul a schimbat puține
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
5,2 m, înălțime maximă (la artimon) 18 m, motor de 150 CP, viteză de tuturor manifestărilor artistice, a fost un veritabil eveniment oniric să te oprești de la Sulina sau Galați la Pireu, Istanbul, Marsilia, Punta Arenas sau Buenos Aires, să debarci pe insule izolate îndepărtate, să descoperi comori, să te lupți cu pirați, cu furtuni, cu secrete, să respiri libertatea multinațională și polimorfă a porturilor levantine și extrem-apusene, într-un ipotetic sfârșit de secol al XIX-lea. Regizorul a schimbat puține
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
nu exista asistența publică: săracul, șomerul și orfanul erau lăsați destinului lor. Astăzi, din fericire, a fost instituită Casa integrării, există subsidii publice, există pensia socială și alte beneficii; chiar dacă, din nefericire, mase largi de «resturi umane» mai trebuie să debarce lunar cu un subsidiu cu totul insuficient. Don Calabria, atunci când Statul începea să preia primele contribuții pentru orfanii găzduiți, va spune: «Și asta e Providență!». Ar fi fost ciudat și nedrept să refuze ceea ce se cuvenea de drept copilului. «Dar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
nu au fost bănuite că au ieșit din mîna falsificatorului Razumovski). Deși simplu ministru, baronul de Bildt, suedez, era foarte frecventat și consultat de vîrfurile ambasadelor, datorită informațiilor sale sigure. Dar figura dominantă, cel care conducea totul, era Barrère, proaspăt debarcat la Palatul Farnese pe care l-a și întinerit, instalînd imediat curent electric și măturînd praful acumulat sub predecesorii săi obosiți. Purtînd cu vioiciune cei 48 de ani ai săi și avînd aspectul viguros, zugrăvit de Roybet tuns perie, barbă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Sturza cu oglinzi peste tot, cu stucaturi verzulii și roze, parchet presărat cu stele și mobilier în stil roman vopsit în roșu și auriu (un diplomat răuvoitor îl definea astfel: camere ca la "casele"121 de lux pentru marinarii ce debarcă la Hamburg...) a fost semnat în mod solemn Tratatul de la București, tratat ce punea capăt războiului balcanic, grație intervenției românești. Domnul Maiorescu nu m-a chemat să figurez printre delegații noștri. Nu-mi dorea prezența, deoarece insistasem ca în cadrul remanierilor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care făcuseră parte din misiunea generalului Berthelot în Moldova păstrau o amintire înduioșată despre sejurului de acolo, cu o urmă de nostalgie, de care la mulți din ei grația româncelor nu era străină. Robert de Flers, care în plin război debarcase din avion la Iași, ne susținea cu pana și verbul său spiritual și convingător, iar contele de Saint Aulaire, care împărțise cu populația din Moldova grijile și pîinea mucegăită, era un prieten, apărător înflăcărat al revendicărilor noastre. Curentul care adusese
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în timp util la Duce pentru a-i dezvălui și împiedica expediția banditească pregătită de subsecretarul de stat la Interne, Giunta. Acesta voia să atace Trau, cu o sumedenie de mici ambarcațiuni cu vîsle și motor și bărci cu motor, debarcînd pe pămîntul dalmat iugoslav, să-l răpească pe prefectul local și să proclame Dumnezeu știe ce stare de ocupație. Mussolini nu pierdea ocazia în nici un discurs de la Montecitorio, de a introduce o frază al cărei fond era întotdeauna același, despre
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
că Premiul Nobel a fost luat anul trecut de V.S. Naipaul. Acesta, după ce s-a născut pe o insulă prăpădită, ce credeți că a făcut? Credeți că a rămas în Trinidad și a scris în nu știu ce idiom local? Nu, a debarcat în Anglia și a redactat zeci de volume în această limbă a imperialismului cultural care e engleza. Nu e nici o rușine. A făcut ce-a făcut și polonezul Conrad și nu știu câți alții. Nu prea înțeleg de ce Gheorghe Schwartz (care nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
murdărie. Un vițel născut pe chei și neprevăzut în permisul de export dă naștere la cele mai ridicule încurcături. Un vas român suferă mari dificultăți la Liverpool, din cauza că a adus pe bord un câine, și animalele vii nu pot debarca în Anglia. Unui țăran autoritățile comunale îi fac din răzbunare act de deces, îi refuză dările sub cuvânt că e mort, dar îl urmăresc pentru neplata lor. Țăranul înjură tribunalul și, deși mort, e osândit la închisoare, după care întîmplare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a ilustrat poemele, a înțeles foarte bine latura lui de estetism teribil. Într-un templu turcesc, ard în sfeșnice vechi de aramă trei lumânări de ceară, iahturile albe, roșii și negre ancorează simetric, după culori, în portul blond din nord debarcă marinari bruni din sud, un rege plînge-n cavou lăsând să-i pice lacrimi sonore pe bazalt, părerile de rău trec în domul sufletului în odăjii de arhiereu, un matelot cântă solemn "ca-ntr-o cetate spaniolă când orologiul din cupolă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și cîte au fost vreodată în-tre barbari și între greci, căci oștirea lui Telefos era grozavă și vitează nu numai în totalul ei dar și în fiecare luptător, fiind copii voinici ai Istrului din Sciția. Misii lăsau pe greci să debarce, aruncînd de pe uscat săgeți și sulițe cu mare furie. Misii veneau de dincolo de Istru se zice că și femeile misilor se băteau de călare contra grecilor ca amazoanele și că femeia lui Telefos, Hiera, comanda această cavalerie de femei... Protesilaos
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sau 22 martie 1944 S.O.R.nr.2 Bacău s-a retras din fața frontului care ajungea în Moldova. Am mers pe jos, pe lângă caii samarizați cu mitraliere, până la Buzău, iar de acolo, cu trenul, printre bombardamente, până la Ineu-Arad, unde am debarcat. Pentru”manevra de vară”, ne-am mutat mai în Munții Apuseni, în localitatea Gura Honț, și am fost cantonați în satul Iosășel. De acum eram „șef”(încheetor de plotonă la proprii mei camarazi. Colegii aveau gradul de „elev sergent” iar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
aminte acum numele lor. Și cum eram tineri toți, s-a legat prietenia. Și ați Început periplul prin coloniile de muncă... Da. Pe 6 decembrie 1959, deci de Sfântul Nicolae, ziua tatălui meu, eram ancorați la malul Dunării. Ne-au debarcat și ne-au urcat pe un bac. Locul dormitoarelor noastre era un hambar În care se ajungea coborând pe o scară și care era acoperit cu un capac pe care se punea lacăt... Condițiile erau greu de imaginat. Mai Întâi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
recunoscut pe Gavril Pop de pe fotografia de pe buletin. Imediat l-o arestat și la ce cazne l-o fi fost pus..., că săracu’ o spus unde-s ceilalți doi... Și la 15 august, În ziua de Sfânta Maria Mare, o debarcat și la Apa, și la Pir... Însă la Pir, cineva de la primărie, care era prieten cu băiatul familiei unde stăteau ei, le-o spus: „Vezi, măi, ai grijă, că-i Securitatea-n sat, și la noapte vor merge la voi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
unde șefu’, Nicolae Filip, era un fost chelner, care a devenit după aceea șefu’ Securității. Acesta a fost de față când am urcat În tren și ne-a spus că o să aflăm noi despre ce este vorba... La Gherla am debarcat și-am fost duși la pușcăria de acolo, unde mai erau Încă vreo patru-cinci sute dă arestați, dân toate județele dân țară... Dar n-ați avut proces? Fără judecată, fără proces, fără să știm nimic... Am bănuit că suntem considerați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cârnatul“, dacă era de a doua mână.247 Din când în când câte un circ de vară care-și instala baraca pe un maidan central distra pe bucureșteni. Alteori cuteza câte o trupă de comedii sau de operetă franceză să debarce la București. Dar altceva nimic. O trupă de teatru român n-ar fi îndrăznit să anunțe o stagiune de vară la București. De altfel nici nu era lumină, căci întregul oraș era luminat cu petrol. Gazul aerian a fost introdus
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am spus, toată medicația lui se reducea la câteva formule și la câteva medicamente, avea un fel de medicație zisă „băbească“, cu oarecare aparență de știință medicală. Nu-i așa că este foarte interesant cazul doctorului Drasch? Acest om îndrăzneț a debarcat într o bună dimineață în București, a tras la un hotel, a vestit că este doftor și a început să profeseze medicina. bucureștiul în 1871 181 182 bucureștii de altădată Nimeni nu l-a întrebat ce este, de unde vine, dacă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tunul bubuind. În câteva minute panica cuprinde orașul, magazinele încep a se închide și lumea aleargă îngrozită pe străzi. În timpul acesta știrile 73 cele mai absurde încep să circule. Se spunea că un număr de câteva sute de bașbuzuci au debarcat, că măcelul populației a început și că în același timp câteva vapoare de război bombardează orașul. În realitate era altceva. Trei monitoare turcești de un slab tonagiu s-au arătat pe Dunăre, ieșind din brațul Măcinului; de cum le-au zărit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lângă statuia lui Mihai Viteazul, iar unul lângă corpul de gardă de la palatul princiar. În seara de 11 septembrie a sosit în Capitală drapelul luat de cavaleria română de la cerchezi.128 Sosesc și cele trei tunuri luate de la turci. Sunt debarcate în gara Târgoviștea și aduse pe Podul Mogoșoaiei până la statuia lui Mihai. Acolo așteaptă Doamna Elisabeta, care a prezidat instalarea tunurilor, în mijlocul unei mulțimi enorme și a unei mari însuflețiri. Cel de-al treilea tun a fost dus la Palat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
minister nu va sta la cârmă decât cel mult 12 săptămâni. Și se știe că a stat 12 ani. La 2 iulie s.n.23 Serbia a declarat război Turciei. Două armate sârbe au trecut pe teritoriul turcesc. Generalul rus Cernaieff, debarcând în Turcia a adresat o proclamație către popoarele din Peninsula Balcanică. Proclamația începe cu cuvintele: „Cu ochii îndreptați spre cer trec în țara voastră ca să vă scap de jugul barbarilor“... Generalul Cernaieff va lua comanda armatei sârbești. addenda 415 21
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]