1,210 matches
-
astfel o disociere între "arta decadentă" și o "artă a decadenței" pe baza unor separări similare: "Așa cum a fost literatură decadentă și o literatură a decadenței, poezie decadentă și poezie a decadenței, astfel există artă decadentă și o artă de decadenței"37. Arta decadenței ține de prezența unor "subiecte decadente" precum orgiile romane, scene de cruzime și senzualitate, iar ca exemplu, Reed alege celebra pictură a lui Thomas Couture, Romanii decadenței (1847), o pictură academică după toate regulile, care a avut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
între "arta decadentă" și o "artă a decadenței" pe baza unor separări similare: "Așa cum a fost literatură decadentă și o literatură a decadenței, poezie decadentă și poezie a decadenței, astfel există artă decadentă și o artă de decadenței"37. Arta decadenței ține de prezența unor "subiecte decadente" precum orgiile romane, scene de cruzime și senzualitate, iar ca exemplu, Reed alege celebra pictură a lui Thomas Couture, Romanii decadenței (1847), o pictură academică după toate regulile, care a avut un succes deosebit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a decadenței, astfel există artă decadentă și o artă de decadenței"37. Arta decadenței ține de prezența unor "subiecte decadente" precum orgiile romane, scene de cruzime și senzualitate, iar ca exemplu, Reed alege celebra pictură a lui Thomas Couture, Romanii decadenței (1847), o pictură academică după toate regulile, care a avut un succes deosebit când subiectul era în vogă, modelul prestigios al decadenței franceze fiind cel a decadenței Imperiului Roman. Capitolul II II.1. Gustave Moreau O adevărată femme de lettres
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
romane, scene de cruzime și senzualitate, iar ca exemplu, Reed alege celebra pictură a lui Thomas Couture, Romanii decadenței (1847), o pictură academică după toate regulile, care a avut un succes deosebit când subiectul era în vogă, modelul prestigios al decadenței franceze fiind cel a decadenței Imperiului Roman. Capitolul II II.1. Gustave Moreau O adevărată femme de lettres, prețuită la Paris ca și în țară, Maria Bengesco a servit drept corespondent la Paris pentru ziarul L'Independance roumaine între 1903
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
senzualitate, iar ca exemplu, Reed alege celebra pictură a lui Thomas Couture, Romanii decadenței (1847), o pictură academică după toate regulile, care a avut un succes deosebit când subiectul era în vogă, modelul prestigios al decadenței franceze fiind cel a decadenței Imperiului Roman. Capitolul II II.1. Gustave Moreau O adevărată femme de lettres, prețuită la Paris ca și în țară, Maria Bengesco a servit drept corespondent la Paris pentru ziarul L'Independance roumaine între 1903 și 1916. În atenția sa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de către André Breton. Pictura lui Moreau se află la intersecția picturii romantice, picturii academice și a noii sensibilități artistice care va ecloza la sfârșitul secolului în mișcarea simbolistă și în ceea ce particular s-a definit ca decadentism sau stil al decadenței, mai puțin în artele plastice, cât în literatură. Moreau preia tradiția romantică de la Chassériau, detectabilă în opinia lui Rodolphe Rapetti printr-o "predilecție pentru subiectele violente sau problematice"39 însă această violență face un acord perfect cu temele decadente, unde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reper lui Moreau. Scena de dezastru somptuoar, grandios, care asigură climaxul căderii marilor imperii pentru care pictura lui Delacroix este reprezentativă, se regăsește în diferite registre, cel romantic, cu pictura deja amintită, cel academic, cu pictura lui Thomas Couture, Romanii decadenței (1847) care a cunoscut un succes deosebit -, dar și în cel decadent, cu pictura unui Rochegrosse, Moartea Babilonului (1901) și putem aminti aici și Moartea lui Mithridate (Muzeul Național de Artă al României) a lui Michel Simonidy. Tema circulă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Triumful lui Alexandru cel Mare (între 1875 și 1890) împrumută elemente ale picturii lui Mantegna, Triumful lui Cezar, iar Pețitorii (1862) se bazează pe un tablou celebru al secolului său, elocvent pentru pictura academică, aparținându-i lui Thomas Couture, Romanii decadenței (1847). Intrând în laboratorul estetic al pictorului, Rapetti relevă faptul că Moreau își apropie tema tot prin intermediul picturii și nu al literaturii, cu toate că este calificat drept "peintre "littéraire"". În ce-l privește pe John Reed, identificarea lui Moreau cu decadentismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
John Reed, identificarea lui Moreau cu decadentismul "depinde mai degrabă de temele și subiectele sale decât de stilul său"42. Această afirmație are la bază o importantă distincție, menționată anterior, pe care criticul o face între Arta Decadentă și Arta Decadenței. Astfel, consideră criticul, există teme predilecte decadenței, menite să o ilustreze, scenele orgiastice dublate în fundal de iminenta invazie a barbarilor, scenele de cruzime cu o tentă pronunțat sexuală, ca în picturile lui Georges Rochegrosse, Moartea Babylonului (1901) care-și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
depinde mai degrabă de temele și subiectele sale decât de stilul său"42. Această afirmație are la bază o importantă distincție, menționată anterior, pe care criticul o face între Arta Decadentă și Arta Decadenței. Astfel, consideră criticul, există teme predilecte decadenței, menite să o ilustreze, scenele orgiastice dublate în fundal de iminenta invazie a barbarilor, scenele de cruzime cu o tentă pronunțat sexuală, ca în picturile lui Georges Rochegrosse, Moartea Babylonului (1901) care-și găsește un complement potrivit chiar în pictura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
picturii lui Moreau și cea care-i configurează profilul decadent este fragmentaritatea. "Este în mod special această fragmentare care apropie opera lui Moreau de o altă manifestare a artei decadente"44. Sau, ceea ce Desiré Nisard condamna la poeții latini ai decadenței, focalizarea excesivă a detaliului în detrimentul întregului, devenită caracteristică fundamentală a criticii decadenței începând cu Paul Bourget. Și Edward Lucie-Smith observă faptul că "Detaliul era o veritabilă capcană pentru Moreau. Concepția operelor sale nu-i punea probleme, elaborarea lor, în schimb
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Este în mod special această fragmentare care apropie opera lui Moreau de o altă manifestare a artei decadente"44. Sau, ceea ce Desiré Nisard condamna la poeții latini ai decadenței, focalizarea excesivă a detaliului în detrimentul întregului, devenită caracteristică fundamentală a criticii decadenței începând cu Paul Bourget. Și Edward Lucie-Smith observă faptul că "Detaliul era o veritabilă capcană pentru Moreau. Concepția operelor sale nu-i punea probleme, elaborarea lor, în schimb, adesea. Era un artist autentic vizionar în sensul în care prima sa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin stările sufletești, prin ambiguizarea raportului dintre vis și realitate, prin cultivarea unui erotism la confiniile cu macabrul, prin invocarea misterelor și a vagului etc., trăsături care definesc noua sensibilitate simbolisto-decadentă. Hans Henrik Brummer situează opera lui Böcklin la confiniile decadenței ca fenomen social, ca punct de criză în evoluția unei civilizații. Teoria ciclică a grandorii și declinului civilizațiilor, aplicată în domeniul artelor, deschide posibilitatea întoarcerii în timp către o artă aflată concomitent cu civilizația care a produs-o la apogeul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în ideea de istorie ca un proces ciclic, a înălțării și căderii culturilor, și în analogia dintre ciclurile de viață a organismelor și natura ciclică a artelor. [...] Dacă metaforele pesimiste ale momentului erau legate de ideile de declin și de decadență, trebuia să existe în paralel o dorință pentru o neîntinată, pură vârstă a artei"69. Prin urmare, decadența ca înghețare într-o formulă, ca "formalism" poate fi depășită, paradoxal, printr-o fertilă redescoperire a originilor încărcate de vitalitatea gesticulației primordiale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de viață a organismelor și natura ciclică a artelor. [...] Dacă metaforele pesimiste ale momentului erau legate de ideile de declin și de decadență, trebuia să existe în paralel o dorință pentru o neîntinată, pură vârstă a artei"69. Prin urmare, decadența ca înghețare într-o formulă, ca "formalism" poate fi depășită, paradoxal, printr-o fertilă redescoperire a originilor încărcate de vitalitatea gesticulației primordiale. Revigorării printr-o didactică întoarcere la origini de sorginte romantică îi corespunde din perspectivă decadentă invazia barbarilor, rol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Atât sub raport stilistic, cât și la nivelul concepției, criticul observă metamorfozele prin care trece personajul simbolic al Atenei, ca tot atâtea comentarii cu privire la Weltanschaung-ul și destinul societății vieneze. Klimt înscrie treptat această figură exemplară într-un circuit decadent, al decadenței imperiului și a Vienei fin-de-siècle. Inițial, Atena era înfățișată în limitele canonului academic pe timpanul casei scărilor de la Kunsthistorisches Museum (Muzeul de Istoria Artei) (1890-1891) ca protectoare a artei-în-istorie. A doua înfățișare a Atenei are loc pe afișul secesionist pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
potirul Lethei pentru a bea din lichidul său primordial"100. Hygeia ca și Das Wissen sau Atena sau Nuda Veritas silește spectatorul la o confruntare lucidă cu viziunea existențială căreia ea îi servește de intercesor, cu umanitatea aflată sub semnul decadenței. Schorske se întoarce la mitologia greacă pentru a evidenția caracterul ambiguu, amfibiu al Hygeei, ipostaza antropomorfizată a șarpelui. Simbol falic cu conotații bisexuale, șarpele joacă, prin excelență, rolul de mediator între lumi. Cel de-al treilea tablou le depășește în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Justiția nu a reușit decât să pedepsească fără să îndrepte. Ne putem întreba cum ar fi conceput Klimt cea de-a patra facultate, Teologia. Viziunea sa asupra celor trei facultăți ca suport rațional-alegoric al edificiului politico-cultural al societății vieneze indică decadența valorilor așezate în prim plan de epoca luminilor. Capitolul III III.1. Bachelin, Art Nouveau și neobizantinismul Leon Bachelin, unul dintre primii critici de artă avizați din România de la finele secolului XIX, își începe propaganda pentru arta decorativă cu două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o formulă de sinteză cu arta plastică modernă, pe care elevul lui Carolus-Duran o realiza în decorațiunile Catedralei Ortodoxe din Constanța. Aprecierea cu privire la abordarea stilului bizantin este dublată de sublinierea rafinamentului acestei arte disociată precaut, în spirit igienist, de "decadența" ei. "D-l Mirea este și cel dintâi dintre pictorii noștri din generațiunea prezentă care a încercat să adopte stilul arhaic byzantin la starea de progres artistic în care ne găsim. Catedrala de la Constanța este o dovadă că se poate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
partea nobilă a stilului byzantin cu cunoștiințele dobândite în școlile clasice. Ansamblul decorațiunei byzantine a catedralei de la Constanța reamintește epoca înfloritoare a acestei arte, al cărei caracter mulți și-l închipuiesc la noi că ar consta în barbariile și imperfecțiunile decadenței ei"193. Sculptorii casei regale, Fritz Storck și Oscar Spaethe au marcat această afinitate pe care cele două regine au avut-o cu cultura bizantină în opere menite să o sublinieze. În articolul său " La présence à l'étranger de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de artă, George Dragomirescu și Ion Frunzetti, în monografia consacrată pictorului. În abordarea acestei picturi cu subiect mitologic de către cei doi se poate sesiza o notă decadentă prin trimiterea la una din femeile fatale celebre, Messalina, și prin ea la decadența latină. "Ea (pânza) reprezintă o bachantă odihnindu-se după unul din acele tumulturi orgiastice caracteristice serbărilor lui Dionysos, într-un câmp smălțat de flori, pe o piele de leopard, cu capul rezemat de genunchii unui faun brun și hirsut. Privirea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oferă o perspectivă luminoasă, lumea nu s-a schimbat în esența ei. Mesajul era același într-un roman-parabolă, ezoteric, precum Creanga de aur (1933) al lui Mihail Sadoveanu, unde experiența inițiatică a lui Kesarion Breb, preotul lui Zalmoxis în cetatea decadenței, Constantinopole, conduce la concluzia că noua religie n-a schimbat lumea. C. Săteanu, care realizează prima monografie Băncilă în 1930, simte această tensiune indusă și de titlul tabloului, încercând o explicație care să scoată tabloul din sfera unui pesimism evident
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Isaia, Învierea lui Iisus, Samson și Dalila, Judecata lui Paris, unele au rămas înregistrate în reproduceri fotografice precum, Golgota, Învierea fetei lui Iair, Martiriul Sf. Ștefan, Regele Saul, Femeia adulteră (1913), Judecata lui Solomon. V.2. Eminescu: luciferic și decadență, geniul damnat Tema geniului este ilustrată de figura complexă și de maximă investiție simbolică a poetului național, poetul romantic, Mihai Eminescu. Figura acestuia este valorificată într-o dublă dimensiune, naționalist-martirologică și în perspectiva unui "eroism al reflecției" ("héroïsme de la pensée
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în care se află încifrată imaginea ideală a poetului, desprinsă mai curând din fotografia de la 19 ani făcută la Viena, cea care apărea reprodusă în mai toate manualele școlare 261. În descrierea lui Ion Frunzetti, masca mortuară înregistrează naturalist relieful decadenței fiziologice, de calcul crud al descompunerii care modifică grotesc trăsăturile, sacrilegă exacțiune în efigie la care este supus ultimativ poetul. Pe mistificarea acestei figuri ultime situate sub pecetea autenticității și distribuită majorității sculptorilor se va construi mistica "poetului nepereche", a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o intensă expresivitate, eul social cedează pas cu pas locul eului profund. Punctul de inflexiune îl constituie maladia care se declanșează la 33 de ani și care-l va ucide la vârsta de 47 de ani, după o lungă agonie. Decadența are aici sensul destinului, cu metamorfoza dandy-ului într-un "peintre maudit". Primele autoportrete subliniază eleganța și ținuta mondenă a pictorului, precum autoportretul atribuit perioadei pariziene. Pictorul poartă costum și o cravată papion, totul de o maximă sobrietate. Cu un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]