3,785 matches
-
cunoscut: cu cât serviciile sunt îndemnate să semnaleze faptele, cu atât crește delincvența! A conchide, pornind de la statisticile delincvenței înregistrate, că delincvența a scăzut sau a crescut e iluzoriu și adesea eronat cel puțin în ce privește delincvența de masă, mica delincvență. Decalaje Cum am văzut, numărul semnalărilor nu pare neglijabil, cu 72 057 de incidente. Totuși, chiar înainte de a le compara cu cele ale anchetelor independente asupra victimizărilor, un simplu exemplu va arăta fiabilitatea scăzută a acestor cifre. Consumul de stupefiante e
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de victimizare poate permite o mai bună cunoaștere a acestora (Killias, 1991). Principiul acestor anchete, asupra cărora vom reveni curând, este de a-i întreba direct pe membrii populației studiate (elevi, dascăli) dacă au suferit una sau mai multe "victimizări". Decalajul între experiența trăită de elevi și faptele cunoscute de administrație este caricatural când comparăm cifrele oficiale cu cele ale anchetelor de victimizare în mediul școlar, cărora echipa noastră le consacră o mare parte din cercetări (Debarbieux, 2004). Am scos în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
noastră le consacră o mare parte din cercetări (Debarbieux, 2004). Am scos în evidență experiențele de victimizare suferite de un eșantion de 3 871 de gimnaziști francezi în 2002-2003, același an de referință ca și pentru ancheta administrativă folosită aici. Decalajul e spectaculos într-un tabel recapitulativ (tabelul 5) care dă procentajul victimelor conform anchetelor noastre de victimizare sau conform cifrelor produse pe cale administrativă. Tabelul 5. Victimizările în gimnazii potrivit anchetei din 2003, comparativ Procentajul elevilor care se declară victime 2002-2003
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
3 0,03 Insulte 73,2 0,23 Rasism 16,7 0,01 Lovituri 24,2 0,30 Furt 46,3 0,11 Eșantion redresat N = 3871 Debarbieux și Montoya 2004 și semnalările oficiale MEN/Signa, 2002-2003. Tabelul 5 recapitulează decalajul dintre statisticile produse de instituții și mărturiile victimelor după un protocol de anchetă, un decalaj incontestabil... Dacă ne limităm la extorcare, totalul victimelor declarate în anchetele noastre este de 210 ori mai mare decât statisticile Ministerului Educației Naționale. Nu-i
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2 0,30 Furt 46,3 0,11 Eșantion redresat N = 3871 Debarbieux și Montoya 2004 și semnalările oficiale MEN/Signa, 2002-2003. Tabelul 5 recapitulează decalajul dintre statisticile produse de instituții și mărturiile victimelor după un protocol de anchetă, un decalaj incontestabil... Dacă ne limităm la extorcare, totalul victimelor declarate în anchetele noastre este de 210 ori mai mare decât statisticile Ministerului Educației Naționale. Nu-i doar o aproximare infantilă: potrivit răspunsurilor date de cei 525 de adulți chestionați într-o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
această privință cf. Benbenisthy și Astor, 2005, care sistematizează constatarea unei permanențe transculturale a gradației violenței în școală, din punctul de vedere al elevilor). În acest eșantion limitat la un singur departament care nu este cunoscut ca deosebit de violent, regăsim decalajele obișnuite față de statisticile publice. Fără să intrăm în discuția despre "lipsa de respect", remarcăm, de exemplu, că 23,7% dintre elevi se declară victime ale furturilor, 15,6% ale loviturilor, 9,7% ale rasismului, 4,3% ale extorcării și 2
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
numărul elevilor care afirmau că au fost extorcați era de 9% din eșantionul de 9 521 de elevi de gimnaziu chestionați. Tabelul 6 prezintă frecvența acestor victimizări în ultima noastră anchetă, din 2003 (Debarbieux, 2004). Am comentat deja pe larg decalajul dintre cifrele noastre și cifrele oficiale, deci nu vom mai reveni asupra lui, căci ar putea deveni plictisitor. Însă e interesantă comparația între aceste cifre și cifrele anchetei ESPAD (Choquet, Hassler și Morin, 2005). Aceste cifre au în vedere aceeași
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
asupra lui, căci ar putea deveni plictisitor. Însă e interesantă comparația între aceste cifre și cifrele anchetei ESPAD (Choquet, Hassler și Morin, 2005). Aceste cifre au în vedere aceeași perioadă ca și propria noastră anchetă. Chiar dacă ambele prezintă un puternic decalaj față de cifrele administrative, nu obținem totuși aceleași proporții, iar victimizările apar mai puțin frecvent în eșantionul ESPAD decât în eșantionul nostru. Totuși la bază stă un acord inițial referitor la principalele victimizări contabilizate în școli: sunt aceleași categorii ca și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
treia, procentajele furnizate de propria noastră anchetă, iar în coloana a patra, diferența dintre cele două procentaje. Astfel, de exemplu, dacă extorcarea îi afectează pe 3,4% dintre elevii din ancheta ESPAD, aceștia reprezintă 6,3% în ancheta noastră. Desigur, decalajul între rezultatele celor două anchete este mult mai mic decât decalajul fiecăruia față de sursele oficiale, dar e suficient de important ca să necesite o discuție. Ar fi curios să denunțăm în mod repetat insuficiențele anchetelor administrative și să nu discutăm divergențele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
patra, diferența dintre cele două procentaje. Astfel, de exemplu, dacă extorcarea îi afectează pe 3,4% dintre elevii din ancheta ESPAD, aceștia reprezintă 6,3% în ancheta noastră. Desigur, decalajul între rezultatele celor două anchete este mult mai mic decât decalajul fiecăruia față de sursele oficiale, dar e suficient de important ca să necesite o discuție. Ar fi curios să denunțăm în mod repetat insuficiențele anchetelor administrative și să nu discutăm divergențele între rezultatele celor două echipe științifice 20. Nu-i vorba de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe termen lung, prin prevenire și disuasiune zilnică. Departe de clișeele mediatice, vom încerca să ne ocupăm aici de violența cotidiană, o violență mai banală și care nu e numaidecât infracțională, ceea ce nu înseamnă că e suportabilă. Definirea violenței Imensul decalaj dovedit între statisticile administrative și celelalte moduri de contabilizare a "violenței școlare" are mai multe cauze. Prima este, bineînțeles, faptul că școlile raportează cifre mai mici decât în realitate. Asta din teama de a nu închide școala în spirala proastei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reputații și de a nu pierde astfel cele mai bune elemente. Cea de-a doua cauză ține de teama victimelor, care nu depun mărturie în fața serviciilor responsabile; legii celui mai puternic îi corespunde adesea legea tăcerii și închiderea în sine. Decalajele față de cifrele oferite de "liniile verzi" și alte child lines este, și în acest caz, un indice important. Ancheta de victimizare are avantajul anonimatului și de multe ori elevii ne mulțumesc pentru că au putut să se confeseze astfel. A treia
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este vorba de programe de "rutină", implicate în practica de zi cu zi a cadrelor didactice. Consecințele sunt evidente: mai întâi, o eficacitate limitată a acestor programe, nu din cauza defectelor de concepție, ci a implantării deficiente. Apoi, notăm un imens decalaj între ceea ce știe cercetarea despre practicile eficace și acceptarea lor pe teren. Cum sublinia Égide Royer la prima conferință mondială despre violența în școală (Royer, 2001), știm multe lucruri despre violența în școală și despre condițiile de eficacitate a programelor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
alunecare a răspunsurilor date de victime spre nivelurile cele mai dure de percepere a violenței. Nu este un efect al modei sau al mediatizării care ar dramatiza violența, cum nu este nici un efect al simplei "percepții". Aici nu există un decalaj între fapte și percepție. În acest caz, violența percepută ar trebui să evolueze indentic pentru elevii care nu au fost victime, lucru care nu se întâmplă; deși se produce o ușoară creștere a sentimentului de nesiguranță la non-victime, aceasta este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Krasner observă că nu este neapărat necesară o congruență între distribuția puterii, regimuri și comportamentele sau consecințele aferente, în special pentru că distribuția puterii se schimbă mult mai repede decît regimurile, o dată ce acestea din urmă au fost instituite. Cu toate acestea, decalajele și conexiunile inverse dintre baza de putere și regim constituie principala enigmă a acestei abordări (Krasner 1982b: 499, vezi și Krasner 1985). Însă alte orientări realiste din disciplina economiei politice internaționale (dintre care unele ar putea contesta faptul că teoria
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
încît guvernele își fac griji pentru ocuparea forței de muncă, pentru venitul național și pentru încasările fiscale. Competiția globală, descrisă în Rival States and Rival Firms (Stopford și Strange 1991), face din ce în ce mai dificilă intrarea noilor veniți pe piață și accentuează decalajul dintre state. În fine, comerțul pare subsidiar în raport cu producția și finanțele. Accentul pus pe comerț și ideea atît de populară acum de blocuri comerciale a devenit un anacronism (Strange 1989: 258). Comerțul din interiorul firmelor și sursele internaționale fac protecționismul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în principal datorită faptului că, așa cum vom vedea, preocuparea de includere a dimensiunii de gen în activitatea instituțiilor guvernamentale este marginală. Practic, în absența unui proces de implementare propriu-zisă a legislației, studiul de față reușește mai degrabă să determine „distanța”, „decalajul” dintre „legea pe hârtie” și „legea în practică” (Albu et al., 2005, p. 1) decât să realizeze o evaluare efectivă a capacității de gender mainstreaming a instituțiilor guvernamentale. Puncte tari versus puncte slabe... Adoptare... ca urmare a presiunilor UE versus
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
șanse, după poziția în instituție Introducerea celei de a treia variabile în analiză, și anume sexul respondentului, ne relevă faptul că indiferent de poziția în instituție, media notelor acordate de femei este mai mică decât media notelor acordate de bărbați, decalajul cel mai mare regăsindu-se la nivelul managementului de vârf (bărbați ă 7,55 versus femei ă 6,68) și descrescând apoi progresiv. Astfel, deși considerate ca natural experte în problematica de gen și a egalității de șanse 1, femeile
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și impozitului pe profit (EBITDA) și capitalurile investite brute din exploatare. Capitalul investit din exploatare arată care este nivelul capitalurilor imobilizate în ciclul de exploatare sau operațional și pe care societatea trebuie să-l dețină pentru a finanța stocurile, precum și decalajele temporare între plăți și încasări. Această nevoie este ciclică și din acest motiv permanentă. Spre deosebire de necesarul de fond de rulment din exploatare, necesarul de fond de rulment din afara exploatării regrupează elemente aciclice și instabile, legate de exemplu de activitatea de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
asigurării transparenței, informațiile referitoare la beneficiarii fondurilor europene sunt accesibile publicului. Bugetul UE include 6 capitole de cheltuieli . În prezent, cea mai mare parte a resurselor bugetare este canalizată către stimularea creșterii economice, crearea de locuri de muncă și reducerea decalajelor dintre regiuni. Sume semnificative sunt alocate și agriculturii, dezvoltării rurale, pescuitului și protecției mediului. Printre celelalte domenii finanțate din bugetul UE se numără combaterea terorismului, a crimei organizate și a migrației ilegale. 1.4. Cadrul financiar 2007-2013 În perioada 2007-2013
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Conferința Națiunilor Unite privind Mediul și Dezvoltarea (United Nations Conference on Environment and Develoopment - UNCED) care a avut loc în 1992 la Rio de Janeiro, Brazilia. Au fost discutate aici soluții pentru rezolvarea unor probleme globale precum sărăcia, războiul și decalajele tot mai mari dintre țările industrializate și cele în curs de dezvoltare. În centrul dezbaterilor s-a aflat și modul în care putea fi sprijinit sistemul global al mediului prin introducerea paradigmei dezvoltării durabile. Acest Summit pune în lumină faptul
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
promovarea transportului feroviar și naval sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului si îmbunătățirea siguranței traficului și a sănătății umane. b) Programul Operațional de Mediu (POS Mediu) Obiectivul general al POS Mediu constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană și România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile și a principiului „poluatorul
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
a dezastrelor naturale cu efect asupra populației, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. c) Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE) Obiectivul general al POS CCE îl constituie creșterea productivității întreprinderilor românești pentru reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene. Măsurile întreprinse vor genera până în 2015 o creștere medie a productivității de circa 5,5% anual și vor permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE. Ca obiective specifice
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
de acest context este lungă: industria automobilelor, aeronautica, construcțiile navale, industria cărbunelui, cea a oțelului, textilă, industria echipamentelor de telecomunicații, etc. Cu toate că este dificilă cuantificarea efectelor acestor politici, ele pot să fi contribuit la amplificarea, începând cu anii 1980, a decalajului tehnologic și economic dintre Europa și SUA, care s-a continuat și în anii recenți. De pildă, faptul că de mai bine de treizeci de ani industria ICT nu a putut să își îmbunătățească poziția competitivă pe piața mondială, în ciuda
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
și să creeze condițiile pentru o mai bună funcționare a piețelor concurențiale (prin corectarea eșecurilor pieței, prin furnizarea unui cadru macroeconomic stabil și prin politica în domeniul concurenței). La nivel european, noua tendință prezentată mai sus, alături de îngrijorarea față de adâncirea decalajului tehnologic și economic în raport cu SUA și Japonia, s-au reflectat în proiectul pieței unice. Aceasta marchează începutul unor schimbări majore în abordarea politicii industriale europene, cu obiectivul stimulării competitivității industriei europene prin extinderea piețelor concurențiale. Dar în ciuda acestei orientări, Actul
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]