1,229 matches
-
încontinuu de cel puțin 16 avioane de vânătoare - în timpul zilei avioane Fw 190, iar în timpul nopții Bf 110 echipate pentru lupta nocturnă. Escadrilele germane au executat până la patru misiuni.). Reacția Comandamentului avioanelor de bombardament a fost tardiv. Primele bombardiere au decolat la aproape trei ore după ce flota inamică depășise Doverul. Doar 39 de bombardiere dintr-un total de 242 participante la misiuni au reușit să găsească vasele și să le atace, dar nicio bombă nu și-a atins ținta. În afară de misiunea
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
și-a atins ținta. În afară de misiunea bombardierelor, 398 de avioane de vânătoare Spitfire, Hurricane și Whirlwind ale Comandamentului avioanelor de vânătoare au executat mai multe misiuni de luptă pe 12 februarie. În total, pentru căutarea și atacarea vaselor germane au decolat 675 de avioane RAF (398 avioane de vânătoare, 242 de bombardiere și 35 de avioane torpilore). Atacurile aeriene au fost împiedicate de plafonul de nori și de ploaie. Echipajele celor șase distrugătoare repartizate lui Ramsay au fost luate prin surprindere
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
de patrulare. Primul dintre aceste, „Stopper”, patrula în fața portului Brest, al doilea, „Line SE”, supraveghea zona de la nord de port, iar al treilea, „Habo”, acoperea zona dintre Le Havre și Boulogne. La ora 19:25 pe 11 februarie, „Stopper” a decolat ca de obicei, dar a fost interceptat de un avion de vânătoare nocturnă Bf 110 al NJG 1. Hudsonul britanic a reușit să scape de urmărirea germanilor, dar radarul din dotare s-a dovedit a fi defect. „Stopper” s-a
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
Bf 110 al NJG 1. Hudsonul britanic a reușit să scape de urmărirea germanilor, dar radarul din dotare s-a dovedit a fi defect. „Stopper” s-a reîntors la bază și a aterizat la 20:40. Un alt avion a decolat spre aceeași zonă de patrulare, ajungând în locație la 22:38. Era deja prea târziu - vasele comandate de Ciliax părăsiseră deja portul. Avionlul Hudson „Line SE” ar fi putut să detecteze flota germană, dar în jurul orei 20:55 radarul de la
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
să detecteze flota germană, dar în jurul orei 20:55 radarul de la bord s-a defectat. Echipajul britanic a hotărât la 21:50, după mai multe încercări eșuate de reparare a radarului, să se întoarcă la bază. În locul lui nu a decolat niciun alt aparat. Detectarea flotei germane depindea acum de „Habo”, dar britanicii au avut din nou ghinion. Deasupra aeroportului de pe Thorney Island a început să se formeze ceața, iar „Habo” a fost rechemat de urgență, ca să aibă timp să aterizeze
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
FAA care opera de la aeroportul Manston cu privire la existența unor posibile ținte în Canal, ținte ale căror număr și mărime nu erau cunoscute. Performațele instalațiilor radar erau puternic afectate de instalațiile de bruiere ("Ballstöranlage") montate pe două avioane Heinkel He 111, decolate de pe un aeroport de lângă Paris. După cele două Heinkel He 111 și-au încheiat misiunea, sarcinile lor au fost preluate de stațiile de bruiere germane de pe malul francez al Atlanticului. Detectarea convoiului de către radarul de la Fairlight a fost un mare
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
intre în spațiul aerian al navelor, acestea să se afle în punctul cel mai apropiat de aeroporturi germane. În aceste condiți, piloții "Luftwaffe" au fost capabili să ofere maximum de protecție. Locotenentul comandor Eugene Esmonde, comandantul escadrilei 825 FAA, a decolat în frunte formației de biplane torpiloare Fairey Swordfish la 12:25. Escadrilele de vânâtoare 411 și 64 Squadron, care trebuiau să asigure escorta torpiloarelor, au întârzia 15 minute și nu au mai putut asigura protecția necesară. Singura escadrilă care a
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
relativ târziu în acea zi la luptele împotriva vaselor germane. Au fost implicate în lupte 73 de de bombardiere între 13:55 și 14:50. Nici un echipaj de bombardiere nu a reușit să lovească țintele. La ora 14:35 au decolat nouă bombardiere Bristol Beaufort din cadrul escadrilei 42 condusă de W.H Cliff. Când cele nouă bombardiere au ajuns deasupra localității Manston în jurul orei 14:50 au găsit aici avioanele Hudson ale escadrilei 407 RCAF, care zburau în cerc. Celor două
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
artiștii au ajuns la aeroport, a aflat că, în plus față de Holly, alți doi pasageri ar fi cei menționați mai sus, anume Ritchie Valens și JP "The Big Bopper" Richardson. Avionul, un Beechcraft Bonanza 1947 (numărul de înregistrare N3794N), a decolat în condiții de ninsoare ușoară de la Aeroportul Mason City în jurul orei 1:00, în dimineața zilei de 03 februarie 1959. Avionul s-a întors la 180 de grade la stânga spre nord-vest de aeroport, la o altitudine de aproximativ 2000 de
Roger Peterson () [Corola-website/Science/332584_a_333913]
-
nu erau la rândul lor gata să participe la o campanie defensifă împotriva atacurilor germane. Poate cel mai important motiv al refuzului francezilor era însă frica de represalii în cazul în care britanicii ar fi bombardat orașele germane cu avioane decolate de pe aeroporturi franceze. Singura opțiune a RAF a fost să declanșeze raiduri cu plecarea de aeroporturi britanice ale căror ținte să fie doar porturile și orașele de litorale ale Germaniei de nord . Cea mai importantă amenințare împotriva intereselor aliaților în
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
nou vase de război germane în dreptul porturilor Brunsbüttel și Wilhelmshaven. Din nou, aparatul radio nu a funcționat și atacul a fost organizat doar după aterizarea lui McPherson la bază. O forță formată din 15 bombardiere Blenheims și 8 Wellington a decolat pentru găsirea cuirasatelor Gneisenau, Scharnhorst și a cuirasatului Admiral Scheer. Unele dintre bombardiere au reușit să localizeze țintele. Unele ecipajele bombardierelor nu erau pregătite pentru război. Cel puțin un echipaj (cel condus de locotenentul Bill McRae) a fost pe punctul
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
găsirea cuirasatelor Gneisenau, Scharnhorst și a cuirasatului Admiral Scheer. Unele dintre bombardiere au reușit să localizeze țintele. Unele ecipajele bombardierelor nu erau pregătite pentru război. Cel puțin un echipaj (cel condus de locotenentul Bill McRae) a fost pe punctul să decoleze fără încărcătura de bombe. Locotentul a remarcat chiar înainte de decolare că nu fusese încărcat compartimentul bombelor. În timpul zborului spre ținte, comandantul escadrilei Paul Harris a odonat servanților mitralierelor să testeze armele. Niciunul dintre servanți nu s-a dovedit capabil să
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
ușor "Emden" a fost avariat în zona castelului prova de un bombardier Blenheim, care s-a prăbușit pe punte. Au fost uciși 11 marinari și alți 30 au fost răniți. Escadrila II./"Jagdgeschwader" 77 de sub comanda "Oberstleutnant" Carl-August Schumacher a decolat de aeroportul bazei aeronavale Nordholz și a interceptat Escadrila 9 RAF. "Feldwebelii" Hans Troitsch și Alfred Held au revendicat fiecare câte o victorie, iar "Leutnant" Metz a revendicat o a treia. Aceste aparate de zbor ale Escadrilei 9 au fost
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
sau în port. Bombardierele RAF au primit ordin să survoleze Golful Helgoland și portul Wilhelmshaven și să atace vasele militare germane, evitând cu atenție vasele civile de transport, cartierele de locuințe sau chiar continentul însuși. Primul bombardier Wellington N2960 a decolat de la baza aeriană RAF Mildenhall la ora 09:27 cu locotenent-colonelul Richard Kellett la manșă. Escadrila 9 a decolate de la baza aeriană a decolat de pe aeroportul bazei învecinate de la Honington. Avioanele s-au organizat în formație de zbor deasupra orașului
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
militare germane, evitând cu atenție vasele civile de transport, cartierele de locuințe sau chiar continentul însuși. Primul bombardier Wellington N2960 a decolat de la baza aeriană RAF Mildenhall la ora 09:27 cu locotenent-colonelul Richard Kellett la manșă. Escadrila 9 a decolate de la baza aeriană a decolat de pe aeroportul bazei învecinate de la Honington. Avioanele s-au organizat în formație de zbor deasupra orașului King's Lynn, de unde au început travesarea Mării Nordului. Escadrila 37 a decolat de pe aeroportul Feltwell dar nu a intrat
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
vasele civile de transport, cartierele de locuințe sau chiar continentul însuși. Primul bombardier Wellington N2960 a decolat de la baza aeriană RAF Mildenhall la ora 09:27 cu locotenent-colonelul Richard Kellett la manșă. Escadrila 9 a decolate de la baza aeriană a decolat de pe aeroportul bazei învecinate de la Honington. Avioanele s-au organizat în formație de zbor deasupra orașului King's Lynn, de unde au început travesarea Mării Nordului. Escadrila 37 a decolat de pe aeroportul Feltwell dar nu a intrat în formația de zbor cu
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
Richard Kellett la manșă. Escadrila 9 a decolate de la baza aeriană a decolat de pe aeroportul bazei învecinate de la Honington. Avioanele s-au organizat în formație de zbor deasupra orașului King's Lynn, de unde au început travesarea Mării Nordului. Escadrila 37 a decolat de pe aeroportul Feltwell dar nu a intrat în formația de zbor cu restul avioanelor decât deasupra Mării Nordului. Odată ajunse deasupra Mării Nordului, toate avionele au luat cap compas 55° nortd. Piloții britanici doreau să evite puternica apărare antiaerină de pe Insulele Frizone
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
la aproximativ o oră după ce radarele Freya ale "Luftwaffe" au transmis primele informații. Comandantul "Jagdfliegerführer", Carl-August Schumacher, respingea ideea unui bombardament britanic împotriva vaselor germane în condiții de cer limpede. Chiar în timp de comandantul grupului britanic de bombardiere Kellett decola, locotenentul Hermann Diehl demonstra performanțele radarului Freya unui ofițer de marină la locația bateria LN-Vers de pe insula Wangerooge. În timpul demonstrației, el a modificat direcția antenei spre nord, spre golful Helgoland. Imediat a recepționat ecoul bombardierelor britanice. el a telefonat la
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
262 și 272 au deschi la rândul lor focul. Servanții armelor antiaeriene de pe vasele militare "Scharnhorst", "Gneisenau" și alte câteva din docuri au început la rândul focul. Piloții germani au putut să remarce momentul în care avioanele de vânătoare germane decolau de pe o pistă camuflată. Mai înainte de începerea misiunii, comandantul JG1 a ținut o scurtă ședință de informare în timpul căreia își sfătuise piloții din subordine să atace bombardierele în unghi drept din lateral, prin unghiul mort al mitraliorilor de pe bombardierele Wellington
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
doborârea a încă două bombardiere, iar cei din ZG 76 alte cinci. Printre cei care au făcut revendicări a fost Helmut Lent, care a fost creditat cu două avioane doborâte. după ce a aterizat la Jever dintr-o patrulă, Lent a decolat într-o misiune de interceptare. El a atacat bombardierul Wellington al lui Herbie Ruse Wellington și a ucis aproape întregul echipaj. Bombardierul a pierdut înălțime într-un nor de fum, iar Lent a părăsit teatrul de luptă, crezând că e
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
tactice notabile ale lui Kammhuber a fost acțiunea ofensivă. Aceasta se alinia tacticii "Luftwaffe" de defensivă prin ofensivă asupra teritoriul inamic, iar Kammhuber a sugerat ca avioanele de vânătoare germane să urmărească bombardierele și să le atace de îndată ce ar fi decolat de pe aeroporturile din Anglia. Hitler a refuzat această tactică, motivând că poporul german trebuie să vadă cum sunt doborâte bombardierele britanice deasupra teritoriului german ca să fie convinși că sunt cu adevărat apărați. După octombrie 1941, "Luftwaffe" și-a încetat miniofensiva
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
cum sunt doborâte bombardierele britanice deasupra teritoriului german ca să fie convinși că sunt cu adevărat apărați. După octombrie 1941, "Luftwaffe" și-a încetat miniofensiva. Decizia lui Hitler a venit în folosul RAF> În 1940-1941, atacurile germane asupra bombardierelor care au decolat au fost responsabile pentru două treimi din pierderile RAF. Germanii au pierdut șansa distrugerii flotei de bombardiere britanice. Ca urmare a respingerii tacticii inițiale de către Hitler, Kammhuber s-a concentrat asupra organizării Liniei Kammhuber. Eșecul "Luftwaffe" în lupta pentru protejarea
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
concentrarea forțelor, a sosit un al doilea ordin prin care forțele de asalt erau informate de momentul declanșării Fall Gelb - 10 mai, ora 05:25. La ora 04:30, cele 42 de planoare cu 493 de parașutiști la bord au decolat de pe două aeroporturi din Köln. Convoiul aerian a păstrat o tăcere radio completă, ceea ce i-a obligat pe piloți să se ghideze doar pe semnalele luminoase de la sol, care marcau drumul spre Belgia. Datorită interzicerii comunicațiilor radio, comandanții forței de
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
de la Bruxelles, a ordonat grupurilor aerine ale "Luftflotte 2" să declanșeze atacuri împotriva țintelor 1017 și 10118 din catalogul Luftwaffe: Biggin Hill și Kenley. Biggin Hill urma să fie atacat la joasă înălțime de 60 de bombardiere Heinkel He 111 decolate de pe aeroportul din Amiens. Obiectivul bombardierelor decolate de pe bazele din nordul Parisului era RAF Kenley. "Kampfgeschwader" (grupul de bombardiere) era format din 48 de aparate Dornier Do 17 și Junkers Ju 88. Forța care ataca Kenley era mai puțin numeroasă
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Luftflotte 2" să declanșeze atacuri împotriva țintelor 1017 și 10118 din catalogul Luftwaffe: Biggin Hill și Kenley. Biggin Hill urma să fie atacat la joasă înălțime de 60 de bombardiere Heinkel He 111 decolate de pe aeroportul din Amiens. Obiectivul bombardierelor decolate de pe bazele din nordul Parisului era RAF Kenley. "Kampfgeschwader" (grupul de bombardiere) era format din 48 de aparate Dornier Do 17 și Junkers Ju 88. Forța care ataca Kenley era mai puțin numeroasă decât cea care avea ca obiectiv Biggin
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]