6,663 matches
-
accesului la educație al grupurilor defavorizate; astfel, s-au creat mecanismele necesare pentru creșterea participării elevilor din grupurile defavorizate la Învățământul din școlile obișnuite și Îmbunătățirea performanțelor lor școlare prin: - Îmbunătățirea condițiilor din Învățământul preșcolar pentru copiii provenind din medii defavorizate sau pentru cei care prezintă diferite tipuri de dizabilități; - asigurarea serviciilor de sprijin și stimularea copiilor cu cerințe educative speciale, pentru a face față cu succes Învățământului obligatoriu și Îmbunătățirea ratei de succes școlar; - stimularea Înscrierii În programele pentru a
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a doua șansă la nivel primar și secundar (corectarea abandonului)1. Măsurile de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană și armonizarea legislației românești cu cea din Comunitatea Europeană au avut În vedere și necesitatea Îmbunătățirii accesului la educație pentru grupurile defavorizate, schimbarea opticii privind educația specială, reorganizarea instituțiilor de asistență și ocrotire, continuarea procesului, Început În anul 2001, de integrare a copiilor din sistemul de Învățământ special În școlile obișnuite și, În același timp, prevenirea intrărilor nejustificate În sistem, atunci când sunt
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
niveluri. Utilizarea perspectivei teoretice pe care se bazează normalizarea pentru a explica procesele istorice și sociale conduce la moralism, la subiectivism sociologic, prin accentul pus pe rolul ideologiei, plasând cea mai mare parte a problemelor cu care se confruntă persoanele defavorizate mai degrabă la nivelul conștiințelor lor individuale decât la nivelul relațiilor dintre ele și ceilalți membri ai colectivității. Schema oferită de Wolfensberger are intenția de a oferi o perspectivă de evaluare a serviciilor care contribuie la (reăvalorizarea grupurilor deviante, dezavantajate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
ele și ceilalți membri ai colectivității. Schema oferită de Wolfensberger are intenția de a oferi o perspectivă de evaluare a serviciilor care contribuie la (reăvalorizarea grupurilor deviante, dezavantajate. Însă, în timp ce procesele de revalorizare pot conduce la îmbunătățirea calității vieții categoriilor defavorizate, nu sunt deloc luate în discuție procesele sociale fundamentale care generează și întrețin devianța. Totodată, aspectele semnificative ale vieții unui individ (cum ar fi posibilitatea exprimării alegerilor sale individualeă trec pe un plan secundar în raport cu cele referitoare la poziția socială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
deloc luate în discuție procesele sociale fundamentale care generează și întrețin devianța. Totodată, aspectele semnificative ale vieții unui individ (cum ar fi posibilitatea exprimării alegerilor sale individualeă trec pe un plan secundar în raport cu cele referitoare la poziția socială a grupului defavorizat și integralitatea sa. Contextul istoric și social în care se produc evenimentele și se manifestă comportamentele are dinamica sa specifică, însă aceasta este neglijată de teoria normalizării. Se cunoaște că și normele și valorile, contextele normative sunt supuse unor procese
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
simplistă că normele ar parcurge o traiectorie între definire, acceptare și apropiere sunt de natură conservatoare, fiind puse în dificultate atunci când încearcă să explice ori să sprijine diversitatea sau transformarea. O ipoteză de bază a principiului normalizării este că persoanele defavorizate sunt „victime” și acest element definitoriu al identității lor sociale nu mai poate fi abandonat în totalitate, în pofida demersurilor întreprinse. Deși principiul a reușit să depășească limitele modelului „clinic”, în contextul căruia numai personalul medical putea vorbi în numele „pacienților”, s-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Deși principiul a reușit să depășească limitele modelului „clinic”, în contextul căruia numai personalul medical putea vorbi în numele „pacienților”, s-a ajuns la constrângerile unui alt model, acela conform căruia diferiți specialiști își asumă rolul de „avocat”, pledând în favoarea persoanelor defavorizate. Altfel spus, prin aplicarea principiului normalizării nu se produce o modificare a raporturilor de putere, o înclinare a balanței spre persoanele dezavantajate. Chiar dacă ele ajung la situația „normativă”, o fac cu prețul supunerii la normele și valorile dominante în societate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
din confruntarea opțiunilor diferite exprimate de o categorie defavorizată cu valorile sau cu normele valorizate de societate (cum ar fi situația homosexualilor, care aspiră la identitate proprie și militează pentru drepturi specificeă. Prin urmare, atingerea obiectivului normalizării, acela ca persoanele defavorizate să poată accede la statusurile și rolurile sociale cele mai valorizate, ar avea drept efect secundar impunerea unor limite anumitor grupuri ce doresc să-și afirme propria identitate (etnice, feministe și chiar cele ale persoanelor cu handicapă. Altfel spus, normalizarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
egală măsură copii În dificultate și copii talentați, copii ai străzii și copii care lucrează, copii proveniți din familii Îndepărtate sau nomade, copii aparținând unor minorități etnice, lingvistice sau culturale și copii proveniți din alte grupuri ori zone marginalizate sau defavorizate. Principiul fundamental al școlii incluzive este acela că toți copiii trebuie să Învețe Împreună, oriunde este posibil acest lucru, iar diferențele care pot exista Între ei sau dificultățile În care se pot afla să nu mai aibă nici o importanță. În cadrul
“ŞCOALA PENTRU TOȚI” - EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ABORDAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena HÂRCĂ, Gabriela CONDREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2130]
-
de a găsi soluții și de a rezolva, pe cât posibil, amenințările cu care se confruntă școala, utilizând, În același timp, oportunitățile de care dispunem: pe de o parte, numărul elevilor cu dificultăți de Învățare este mare, aceștia provenind din medii defavorizate, cu părinți plecați În străinătate, lăsați În grija rudelor, cu rezultate foarte slabe la Învățătură, cu tendințe de abandon școlar, pe de altă parte, elevii capabili de performanță, care au participat la diferite concursuri și olimpiade, cu rezultate bune, dar
“ŞCOALA PENTRU TOȚI” - EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ABORDAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena HÂRCĂ, Gabriela CONDREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2130]
-
putea enumera pe cei cu handicap, pe copii cu boli cronice, pe copii cu tulburări de comportament, pe copii proveniți din familii dezorganizate sau aflate În situație de risc social, pe copii care sunt victimile violențelor, pe copii din etnii defavorizate. Și ținând cont de problemele cu care vin acești copii, integrarea devine un proces foarte complex care nu poate fi realizat doar prin simpla desființare a Învățământului special și includerea automată a copiilor cu CES În rețeaua școlilor de masă
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
de Învățare și de dezvoltare ale fiecărui copil. Școala incluzivă sinonimă incluzivității școlare exprimă, extinderea scopului (și a organizării) școlii obișnuite - În bună măsură transformarea acesteia - pentru a putea răspunde unei diversități mai mari de copii - În speță copiilor marginalizați, defavorizați și/sau excluși de la educație. „Educația incluzivă presupune un proces permanent de Îmbunătățire a instituției școlare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susține participarea la procesul de Învățământ a tuturor elevilor din cadrul unei
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
tranzitorie, se află Într-o stare de dezechilibru În raport cu mediul. Conceptul include/face referire pe lângă copiii cu CES și la: copiii delincvenți; copiii străzii; copiii aparținând unor grupuri minoritare; copiii bolnavi de SIDA/infectați HIV și copiii bolnavi cronici; copiii defavorizați/aflați În situație de risc. 8. Educația cerințelor (nevoilor) speciale („special needs education”) se referă, la adaptarea, completarea și flexibilizarea educației pentru anumiți copii, În vederea egalizării șanselor de participare și integrare. 9. Includerea reprezintă esența unui sistem educațional comprehensiv specific
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
1 milioane de fermieri beneficiază de plata directă pe suprafață. Principalele măsuri de piață derulate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sunt programul național vitivinicol; furnizarea de produse alimentare provenind din stocurile de intervenție pentru persoanele cele mai defavorizate; ajutor comunitar pentru furnizarea laptelui și a anumitor produse lactate în instituțiile școlare; sprijin comunitar acordat pentru grupurile de producători în sectorul legume-fructe; ajutor pentru restructurarea zahărului; programul european de încurajare a consumului de fructe în școli. Actele normative care
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
elevilor și comunității a bunelor practici și a rezultatelor obținute; Puncte slabe: lipsa din componența echipelor interdisciplinare a profesorului psihopedagog/consilier școlar și a asistentului social comunitar; dificultăți de interrelaționare cu familiile, școala fiind Într-un cartier cu populație majoritar defavorizată social; rezistența crescută la schimbare a unor cadre didactice; dificultăți În reducerea efectivelor de elevi din clasele integratoare; insuficienta adecvare a bazei materiale didactice specifice; lipsa motivației materiale și a unor criterii clare de evaluare a activității cadrelor didactice implicate
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
asistenței sociale în grup; o teoria asistenței sociale în comunitate; o teoria administrării și planificării asistenței sociale (managementul asistenței sociale). Tot în această perioadă școlile științifice din diferite țări occidentale încearcă să elaboreze și metode proprii de ajutorare a persoanelor defavorizate, să construiască doctrine naționale ale asistenței sociale. Din această perspectivă prezintă interes abordările asistenței sociale în Germania, Canada și în țările scandinave. Cercetările efectuate permit să definim teoria asistenței sociale ca știință despre legitățile și principiile funcționării, dezvoltării și dirijării
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
dirijor este asistentul social. Obiectivul fundamental al îngrijirii îl constituie asigurarea pe termen lung a independenței clienților față de ofertele de ajutor ale celorlalți. În calitatea lor de agenți ai controlului social, asistenții sociali trebuie să asigure o îngrijire specifică indivizilor defavorizați atât direct, cât și prin menținerea stabilității, a unui climat comunitar favorabil dezvoltării normale și prosperității fiecărui cetățean sau grup uman. Conform lui Martin Davies, un program de instruire, de cercetare și profesionalizare experimentală poate fi elaborat sub presiunea problemelor
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
sociale, atât de cunoaștere și diagnostic, cât și de acțiune, intervenție și schimbare socială. Capitolul 6 Teoria participării în asistența socială (Relațiile dintre client și asistentul social) Experiența practică din domeniul protecției umane și al programelor de ajutor destinate populațiilor defavorizate sau vulnerabile arată că eficiența activităților întreprinse în acest sens se găsește în raport cu gradul de implicare și participare a beneficiarilor la organizarea și realizarea lor26. Există două perspective de analiză și apreciere atât a participării specifice domeniului, cât și a
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
importanței cunoașterii și utilizării unor noțiuni și tehnici devenite astăzi repere la ordinea zilei: „lucru În echipă” (Op. cit., pag.79), „tratament adecvat și diferențiat” pentru „talente și cei aflați În ratrapaj” (Op. cit.pag. 273), „noile educații” (Op. cit.,pag.105), „copii defavorizați” (Op. cit.,pag.112), „egalizare a șanselor” (Op.cit.,pag.272), etc. Același autor face următoarea remarcă: „...Învățătorii și profesorii sunt pregătiți să lucreze cu elevii buni și mult prea puțin pregătiți să abordeze elevii talentați și elevii cu dificultăți de Învățare
EDUCAȚIE ŞI DIVERSITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Dumitru BĂRBUŞ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2124]
-
școlar. Éric Debarbieux susține o abordare prin factori de risc, indispensabilă, în opinia mea, în elaborarea și implantarea programelor preventive adaptate. El afirmă că urgența socială, în această perspectivă, este de a trata cu prioritate violențele în școlile din cartierele defavorizate. Mai mult decât în alte părți, calitatea școlii este aici o variabilă foarte importantă pentru a preveni și combate violența. Cartea merge și mai departe. Ea pune întrebări pentru care destul de puțini cercetători dețin elemente de răspuns. Factorii de risc
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ca și pentru mulți practicieni, ea nici nu este altceva. În cazul francez, după "rodeo"-urile din 198118, a devenit puternică teama unei derive generalizate a periferiilor populare, iar de atunci o imagine de violență și revolte e asociată cartierelor defavorizate (Bachmann, Leguennec, 1996), care vor face obiectul atenției cercetătorilor, politicienilor și presei, încât s-a putut spune despre anii optzeci că au fost "anii periferiilor" (Jazouli, 1992). "Violența în școală" nu este totuși studiată în această perioadă de sociologii francezi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școlarizați în zone de educație prioritară sau nu. Pentru noi, mediul social este important, iar frecvența victimizărilor suferite depinde în mare măsură de acest mediu. Pentru Choquet, nu există nici o diferență semnificativă dacă ne aflăm sau nu într-o zonă defavorizată. În privința aceasta, sunt mai aproape de analiza făcută de instituție pe baza propriilor cifre, care arată că doar 6% dintre școli, toate situate în zone de educație prioritară, semnalează majoritatea faptelor grave de violență. Cum se pot explica aceste diferențe? Marie
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
didactice (teachers turnover, 0,91), lipsa de claritate și nedreptatea în aplicarea regulilor (fairness, clarity, 0,69), chiar dacă factorii exogeni, precum concentrarea dezavantajelor, sunt și ei foarte explicativi. Cum subliniază de mult timp echipa lui Gottfredson (1986), în zonele urbane defavorizate găsim și echipele cele mai instabile. Nu e vorba de a explica totul prin climatul școlilor, nici pe departe. Ne vom feri așadar de facilitatea teoretică de a pune totul numai pe seama școlii, dar ne vom feri la fel de mult să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care le vom prezenta aici se referă la o parte a anchetei care, în aprilie-mai 2003, a cuprins 2 744 de elevi de școală primară din douăzeci și trei de școli rurale, semirurale, periurbane și urbane, de la zonele cele mai defavorizate la cele favorizate. Le-am pus așadar elevilor o serie de întrebări despre victimizările cele mai frecvente reperate în precedentele noastre cercetări prin răspunsurile la întrebarea deschisă despre "ce fel de violență există în școala ta?". Adică despre loviturile între
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
diferență semnificativă între reprezentanții celor două sexe. Așadar fetele nu sunt doar victime. Participarea fetelor la acte delincvente în mediul școlar este confirmată de declarațiile de participare la extorcare, rezultate din ancheta națională asupra climatului școlar din Franța, în gimnaziile defavorizate (Debarbieux, 1999), care scoate la iveală o participare mai mică, dar demonstrată a fetelor la acte de delincvență și violență: 7,6% dintre fete spun că au participat la o extorcare, în timp ce băieții care se declară "extorcatori" sunt 11,5
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]