1,357 matches
-
românesc, centru administrativ, industrie de prelucrare a cuprului, dar cu o industrie mai modestă în prezent (textilă, lemn); Anina este un centru minier; Otelu-Rosu (Ferdinandsberg) a fost un important centru industrial-metalurgic ,cu aprox.13000 locuitori. Turismul dispune de obiective notabile (Defileul Dunării cu Cazanele, zona carstică Anina, Cheile Nerei, Cheile Carasului, amenajările turistice de pe muntele Semenic etc.).
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
erau hărțuite nu numai de Kuomintang, dar și de aliații acestora din rândul șefilor războinici locali, ca și de triburile ostile tuturor chinezilor. Terenul pe care au trebuit să-l traverseze chinezii era unul extrem de dificil, traversând munți, râuri și defilee, în tot acest timp comuniștii luptând neîntrerupt împotriva inamicilor. Luptele de la podul Luding sunt emblematice pentru duritatea "Marșului cel Lung". În iulie, trupele conduse de Mao s-au unit cu cele care soseau din provincia Henan. La scurtă vreme însă
Marșul cel Lung () [Corola-website/Science/303470_a_304799]
-
în munți. La 29 noiembrie 1848 Avram Iancu avea gata de luptă alți 1.500 de moți, la solicitarea armatei austriece. Cu ei s-a deplasat pentru a lua parte la luptele prevăzute a se da cu armata ungară în defileul de la Ciucea. La 4 decembrie Avram Iancu a ajuns la Săcuieu, județul Cluj, iar în noaptea de 6 spre 7 decembrie i s-a cerut să atace prin suprindere liniile inamice. Din cauza incompentenței unui ofițer austriac, care i-a aruncat
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
este cunoscută apartenența confesională. În urma cercetărilor istorice putem deduce că în timpul ocupației romane, este posibil să fi existat aici o așezare stabilă, având în vedere că Osica de Sus este situată pe fostul drum roman ce mergea de la Dunăre spre defileul Oltului, și aflându-se la circa 7 km de fosta cetate Romula, care cuprindea 25 de sate, printre care este posibil ca și această comună să facă parte. Prima atestare documentară a satului Osica de Sus o întâlnim în perioada
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
versantul sudic al Munților Căpățânii. În ceea ce privește latura sudică a Sucarpaților Vâlcii aceasta este alcătuită din dealuri înscrise pe formațiuni sarmastice, pliocene și cuaternare cu aceeași structură monoclinală, rocile fiind dispuse în benzi orientate de la vest la est. După ieșirea din defileul de la Cozia culoarul Oltului se lărgește treptat, terasele căpătând o desfășurare mare astfel acest culoar capăta un aspect de culoar depresionar. Prin amenajările hidrotehnice lunca și terasele inferioare sunt acoperite de lacurile de acumulare. Indiferent de dimensiunile și de stadiul
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
Băbeni. Debitul Oltului în dreptul localității Râmicu Vâlcea este de peste 115 m3/s, iar la ieșirea din sectorul subcarpatic, după ce primește afluenții din aria de la Băbeni, debitul său mai crește cu aproximativ 15-16 m3/s. De la Mânăstirea Cozia unde Oltul păresește defileul de la Cozia acesta mai primește o serie de afluenți, dintre aceștia doar doi pe partea dreaptă si unul pe partea stângă fiind mai importanți, care de altfel izvorăsc din munți. Pe partea dreaptă Oltul primește ca afluent râul Olănești, având
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
a Munților Apuseni, si Mureșul. În Banat, principalul rău este Timișul, dar navigabil este numai Bega. Râurile mai mari din sudul țării sunt: Jiu, care străbate cele două bazine carbonifere, Petroșani și Rovinari-Motru; Oltul, care ferăstruiește Carpații în mai multe defilee; Argeșul, care traversează Muntenia în diagonală, iar afluentul sau, Dâmbovița, trece prin București; Ialomița, care străbate Bărăganul de la vest la est. În estul țării, Șiretul adună mari afluenți din Carpați (între care Moldova, Bistrița, Buzăul) și din Podișul Moldovei (Bârladul
Hidrografia României () [Corola-website/Science/314602_a_315931]
-
apropiere de granița dintre statul British Columbia și teritoriul Yukon. El i-a naștere la sud de lacurile Atlin și Tagish, ca un parau rezultat din topirea ghețarului Juneau Icefield. La 30 de km de lacul „Marsh Lake” străbate Yukon defileul „Miles Canyon” și alimentează apoi lacul de acumulare „Shwatka Lake” care se află la sud de Whitehorse, capitala teritoriului canadian Yukon. Lacul Shwatka este pentru lostrițe un loc de depunere a icrelor după ce parcurg de la mare o distanță de că
Fluviul Yukon () [Corola-website/Science/314269_a_315598]
-
putând perfora armuri. Era ușor de manevrat și a înlocuit în scurtă vreme folosirea arbaletei, care a dispărut din uz pe la mijlocul secolului al XVI-lea. A fost un război de asedii și apărare de castele și orașe și ambuscade în defileuri ale munților. Mult distinsul Córdoba a fost la apărarea avanpostului de Illora. Datorită abilității de a vorbi araba berberă, limba emiratului, a făcut să fie ales ca unul dintre ofițeri care vor aranja capitularea și pacea din 1492, fiind recompensat
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
vor fi satisfăcute, dar guvernul nu s-a arătat dispus să cedeze în fața greviștilor. Au loc mai multe runde de negocieri eșuate cu Comisia de Buget - Finanțe a Senatului, condusă de Viorel Cataramă. Trupele de jandarmi intră în dispozitiv pe Defileul Jiului construind baricade, inclusiv prin detonarea stâncilor peste DN66. În 14 ianuarie 1999 peste 1000 de protestatari au escaladat barajul înălțat în Defileul Văii Jiului, amenințînd că nu se vor opri decît în Capitală. Lista de revendicări a greviștilor a
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
Comisia de Buget - Finanțe a Senatului, condusă de Viorel Cataramă. Trupele de jandarmi intră în dispozitiv pe Defileul Jiului construind baricade, inclusiv prin detonarea stâncilor peste DN66. În 14 ianuarie 1999 peste 1000 de protestatari au escaladat barajul înălțat în Defileul Văii Jiului, amenințînd că nu se vor opri decît în Capitală. Lista de revendicări a greviștilor a fost schimbată. Ei au renunțat la cele 30 de solicitări, dar cer în schimb 10.000 de dolari pentru fiecare disponibilizat sau 500
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
schimb de pietre și gaze lacrimogene de câteva minute, se retrăgeau cu autobuzele spre urmatoarea baricadă. Ministrul de Interne, Gavril Dejeu, a demisionat în seara zilei de 19 ianuarie, când minerii au trecut de toate barajele forțelor de ordine din Defileul Jiului. La ieșirea din defileu, după o noapte petrecută la Târgu Jiu (19/20 ianuarie), Cozma a decis continuarea marșului spre București, alegând drumul cel mai scurt, prin Râmnicu-Vâlcea. La acțiunea lor s-au solidarizat și contingente de mineri din
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
lacrimogene de câteva minute, se retrăgeau cu autobuzele spre urmatoarea baricadă. Ministrul de Interne, Gavril Dejeu, a demisionat în seara zilei de 19 ianuarie, când minerii au trecut de toate barajele forțelor de ordine din Defileul Jiului. La ieșirea din defileu, după o noapte petrecută la Târgu Jiu (19/20 ianuarie), Cozma a decis continuarea marșului spre București, alegând drumul cel mai scurt, prin Râmnicu-Vâlcea. La acțiunea lor s-au solidarizat și contingente de mineri din Oltenia, Banat, precum și alte categorii
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
Castrul roman de la Bumbești-Jiu este un castru care se află pe malul stâng al Jiului, la 35 de metri vest de șoseaua Târgu Jiu - Petroșani. Acesta avea rolul de a apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Castrul a fost construit inițial dintr-un val de pământ iar mai apoi, în anul 201, s-au ridicat ziduri de piatră. Astăzi se mai păstrează doar latura de est (167 de metri) și parțial latura de sud (88
Castrul roman de la Bumbești-Jiu (3) () [Corola-website/Science/314419_a_315748]
-
erau adevărate sărbători sociostilistice, descoperind fețele sensibile ale realității, universul poetic inocent al copiilor handicapați, lumea pescarilor din Deltă (ființe fabuloase, din specia personajelor lui Panait Istrati și Ștefan Bănulescu), a oamenilor de la munte (îndeosebi din regiunile Brașovului, Făgărașului, din defileul Rucăr-Bran). Deși uneori corodată de exigențele propagandistice ale ceaușismului, formula reportajului scris de Pop rezistă cu succes la proba timpului, în special grație substanței sufletești a autoarei: romantică, frumoasă, pe cât de suavă, pe atât de energică, ziarista adoră drumețiile, peisajul
Sânziana Pop () [Corola-website/Science/323450_a_324779]
-
Castrul se află pe malul stâng al Jiului fiind construit din pământ. Situat la 35 m V. de șoseaua Târgu Jiu - Petroșani, castrul roman de la Bumbești Jiu apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Castrul a fost construit și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106), după care a fost abandonat. Lângă castru s-au găsit urme ce presupun o așezare civilă. Misiunea acestui castru era
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
are o lungime de 140 km, fiind cel mai lung râu din Muntenegru, el traversează Defileul Tara sau "Cheile Tara" și formează la Hum (Bosnia), prin confluența cu Piva, Râul Drina. Râul are izvorul la granița dintre Muntenegru și Albania în munții Žijev, la o altitudine de 2000 m, la ca. 30 km sud de Kolašin
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
are izvorul la granița dintre Muntenegru și Albania în munții Žijev, la o altitudine de 2000 m, la ca. 30 km sud de Kolašin. De la Prošćenje până la Hum unde confluează cu Piva în apropiere de granița albaneză râul traversează un defileu care are o adâncime de 1.300 m, și o cădere medie de 3,6 m/km. Cheile Tara, au o lungime de ca. 78 km, care este mărginit de un perete stâncos, care atinge 1300 m înălțime. El este
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
m, și o cădere medie de 3,6 m/km. Cheile Tara, au o lungime de ca. 78 km, care este mărginit de un perete stâncos, care atinge 1300 m înălțime. El este cel mai lung și cel mai adânc defileu din Europa. Din anul 1977 partea inferioară a defileului, aparține de Parcul Național Durmitor, fiind considerat la fel ca și canionul Colorado patrimoniu mondial UNESCO. Pe trasul defileului, râul are cascade care pot atinge o înălțime de 60 m. fiind
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
km. Cheile Tara, au o lungime de ca. 78 km, care este mărginit de un perete stâncos, care atinge 1300 m înălțime. El este cel mai lung și cel mai adânc defileu din Europa. Din anul 1977 partea inferioară a defileului, aparține de Parcul Național Durmitor, fiind considerat la fel ca și canionul Colorado patrimoniu mondial UNESCO. Pe trasul defileului, râul are cascade care pot atinge o înălțime de 60 m. fiind o atracție pentru amatorii sportului nautic. Pe cursul râului
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
1300 m înălțime. El este cel mai lung și cel mai adânc defileu din Europa. Din anul 1977 partea inferioară a defileului, aparține de Parcul Național Durmitor, fiind considerat la fel ca și canionul Colorado patrimoniu mondial UNESCO. Pe trasul defileului, râul are cascade care pot atinge o înălțime de 60 m. fiind o atracție pentru amatorii sportului nautic. Pe cursul râului Tara sunt mai multe poduri de cale ferată sau pentru traficul rutier, unul dintre aceste poduri are o lungime
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
pasul Gutâi, la 1.109 m); spre Oaș, pasul Fărgău - 587 m, iar spre nord pasul Frasini (Iasinia) - 931 m. Intrarea de pe valea Tisei, în dreptul orașului Hust, era bine apărată de cetatea Hustului, pe un deal care domină intrarea în defileu. În 1948-1949 a fost construită calea ferată Salva-Vișeu pentru a lega Maramureșul de Ardeal, în condițiile în care legătura pe valea Tisei fusese pierdută după alipirea Maramureșului de Nord la Cehoslovacia interbelică, apoi ca provincie a Uniunii Sovietice. Sectorul avea
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
sursa principală de suprafață de aprovizionare cu apă este râul Nistru, cursul căruia mărginește orașul pe o lungime circa de 17 km. La intrarea în oraș dinspre sud se află Rezervația naturală „Peștera lui Bechir”. Rezervația este amplasată într-un defileu săpat de un curs de apă, numit râpa Bechir. Versanții sunt abrupți, calcaroși, parțial împăduriți. Pe versantul stâng, la o înălțime de 12-14 m a fost săpată o peșteră monahală. În hotarele administrative ale orașului parcuri ocupă circa 7 ha
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
locuitori. Principala cale rutieră din județ este șoseaua DN7, care leagă județul cu partea de vest a României (Arad, Timișoara, Oradea). Un alt drum național ce traversează județul este DN66, care face legătura cu partea de sud a țării, prin defileul Jiului. Județul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Brașov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parțial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202
Județul Hunedoara () [Corola-website/Science/296661_a_297990]
-
din anul 85, Decebal se confrunta cu o situație dificilă. Roma organizează prima campanie în inima Daciei. Împăratul Domițian, pentru a-l pedepsi pe Decebal, trimite o armată comandată de prefectul Gărzii Pretoriene, Cornelius Fuscus, să treacă Dunărea. Într-un defileu carpatic, Decebal atrage forțele romane într-o cursă. Comandantul roman cade în luptă, iar Decebal duce în Munții Orăștiei prada de război: prizonieri, trofee și stindardul legiunii a V-a. Marea bătălie are loc la Tapae. La un an de la
Decebal () [Corola-website/Science/296674_a_298003]