KorAP: Find »[drukola/base=dejecție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...61 >

1,518 matches

Corola-website/Law/86754_a_87541

grupare, conform definiției din art. 3 alin. (6) din Directiva 64/432/CEE, în vehicule sau containere care au fost corect curățate și dezinfectate la intervale care trebuie fixate de statul membru de expediție. Vehiculele trebuie să fie proiectate astfel încât dejecțiile de la ecvidee, paiele sau furajele să nu poată să cadă din vehicul în timpul transportului. Transportul trebuie efectuat astfel încât sănătatea și bunăstarea ecvideelor să fie protejate eficient. (2) Statul membru de destinație poate, în mod general sau limitat, să acorde o

jrc1612as1990 by Guvernul României (1990) [Corola-website/Law/86754_a_87541]
Corola-website/Law/294018_a_295347

exploatație; (e) nici un cadavru, nici un fel de carne obținută din păsări de curte sau din alte păsări captive, inclusiv organele comestibile ("carne de pasăre de curte"), nici un aliment pentru păsări de curte ("alimente"), nici o ustensilă, nici o materie, nici un deșeu, nici o dejecție, nici un gunoi de grajd de la păsări de curte sau de la alte păsări captive ("gunoi de grajd"), nici o tulbureală, nici un așternut pentru animale folosit și nici oricare alt obiect susceptibil de a răspândi influența aviară nu trebuie să iasă din exploatație

32005L0094-ro (2005) [Corola-website/Law/294018_a_295347]
Corola-website/Law/294221_a_295550

de încălțăminte de protecție de unică folosință trebuie grupate în minimum două eșantioane compozite; (c) în cazul în care efectivele de reproducere sunt ținute în cuști, se pot preleva eșantioane de materii fecale amestecate, în mod natural, de pe benzile cu dejecții, de pe raclete sau din fose, în funcție de tipul cotețului. Se colectează eșantioane de cel puțin 150 g, în vederea supunerii unor teste separate: (i) benzile cu dejecții situate sub fiecare nivel al cuștilor, care sunt puse în funcțiune în mod periodic și

32005R1003-ro (2005) [Corola-website/Law/294221_a_295550]
cuști, se pot preleva eșantioane de materii fecale amestecate, în mod natural, de pe benzile cu dejecții, de pe raclete sau din fose, în funcție de tipul cotețului. Se colectează eșantioane de cel puțin 150 g, în vederea supunerii unor teste separate: (i) benzile cu dejecții situate sub fiecare nivel al cuștilor, care sunt puse în funcțiune în mod periodic și se descarcă într-un transportor elicoidal sau într-un conveier; (ii) sistem de fosă pentru dejecții în care deflectoarele situate sub cuști sunt răzuite într-

32005R1003-ro (2005) [Corola-website/Law/294221_a_295550]
g, în vederea supunerii unor teste separate: (i) benzile cu dejecții situate sub fiecare nivel al cuștilor, care sunt puse în funcțiune în mod periodic și se descarcă într-un transportor elicoidal sau într-un conveier; (ii) sistem de fosă pentru dejecții în care deflectoarele situate sub cuști sunt răzuite într-o fosă situată sub coteț; (iii) sistem de fosă pentru dejecții dintr-un coteț în care cuștile sunt dispuse în trepte și unde materiile fecale cad direct în fosă. De obicei

32005R1003-ro (2005) [Corola-website/Law/294221_a_295550]
funcțiune în mod periodic și se descarcă într-un transportor elicoidal sau într-un conveier; (ii) sistem de fosă pentru dejecții în care deflectoarele situate sub cuști sunt răzuite într-o fosă situată sub coteț; (iii) sistem de fosă pentru dejecții dintr-un coteț în care cuștile sunt dispuse în trepte și unde materiile fecale cad direct în fosă. De obicei, într-un coteț există mai multe rânduri de cuști. Eșantionul compozit global conține materii fecale amestecate provenite din fiecare rând

32005R1003-ro (2005) [Corola-website/Law/294221_a_295550]
amestecate depuse pe racletă, după punerea în funcțiune a acestora. În cazul sistemelor dispuse în trepte, care nu sunt prevăzute nici cu benzi, nici raclete, este necesară colectarea materiilor fecale amestecate din fosă. În cazul sistemelor prevăzute cu benzi pentru dejecții, este necesară colectarea materiilor fecale amestecate de la extremitățile de descărcare ale conveierelor. 2.2.2.2. Eșantionarea oficială (a) Eșantionarea de rutină se efectuează în conformitate cu descrierea de la punctul 2.2.2.1. (b) Eșantionarea de confirmare care urmează după depistarea

32005R1003-ro (2005) [Corola-website/Law/294221_a_295550]
Corola-website/Law/269047_a_270376

8* Tabel 4.1.1 Compoziția chimică medie a gunoiului de diferite proveniențe Tabel 4.1.2 Compoziția chimică a urinei (valori medii) Tabel 4.1.3 Compoziția chimica a mustului de gunoi Tabel 4.1.4 Compoziția chimică a dejecțiilor fluide Tabel 4.2.1 Compoziția chimică pentru câteva îngrășăminte clasice utilizate în fertilizarea de │ │ │bază Tabel 6.3.2.1 Producția de gunoi și capacitatea necesară de stocare pentru diferite sisteme de │ │ │întreținere a animalelor - tabel preluat din ghidul

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
2.1 Compoziția chimică pentru câteva îngrășăminte clasice utilizate în fertilizarea de │ │ │bază Tabel 6.3.2.1 Producția de gunoi și capacitatea necesară de stocare pentru diferite sisteme de │ │ │întreținere a animalelor - tabel preluat din ghidul: "Sistem pentru depozitarea dejecțiilor. Tabel 6.3.2.2 Coeficienții pentru conversia numărului de animale în Unități Vită Mare din │ │ │punctul de vedere al volumului dejecțiilor - tabel preluat din ghidul: Standarde de fermă» Tabel 6.4.4.1 Condițiile recomandate pentru o compostare activă

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
capacitatea necesară de stocare pentru diferite sisteme de │ │ │întreținere a animalelor - tabel preluat din ghidul: "Sistem pentru depozitarea dejecțiilor. Tabel 6.3.2.2 Coeficienții pentru conversia numărului de animale în Unități Vită Mare din │ │ │punctul de vedere al volumului dejecțiilor - tabel preluat din ghidul: Standarde de fermă» Tabel 6.4.4.1 Condițiile recomandate pentru o compostare activă Tabelul 7.1 Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea │ │ │recoltelor (kg de elemente nutritive/tona de recoltă principală

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
1.1 Circuitul azotului în ecosistemele agricole │ 18 Figura 4.1.2 Proporția diferitelor forme ale azotului din diferite tipuri de îngrășăminte │ │ │organice (prelucrare după Fertiliser manual - ediția 8, Defra, UK) │ 20 Figura 6.1 Exemplu de sistem pentru eliminarea dejecțiilor lichide │ 36 │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────┘ 1. Introducere. Cadrul legal. Codul de bune practici agricole și Programele de acțiune. Revizuirea codului Una dintre cele mai importante resurse naturale o reprezintă apele dulci, care pe lângă utilizarea ca apă potabilă reprezintă un principal element economic și

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
poluare difuză). Poluarea punctiformă a unui corp de apă (de suprafață și/sau de adâncime) provine de la o singură sursă de poluare care poate fi bine localizată (ex.: conductă, clădire etc.). Poluarea punctiformă din surse agricole poate fi provocată de: ● Dejecții animale semilichide și lichide; ● Gunoi de grajd sub formă solidă; ● Efluenți din silozuri; ● Ape uzate neepurate sau insuficient epurate necolectate; Scurgeri din depozite de îngrășăminte minerale și organice. Acestea ajungând direct în corpurile de apă pot duce la poluarea lor

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
mai multe căi. *Font 8* Activitățile agricole pot provoca probleme serioase din punctul de vedere al poluării difuze a │ │corpurilor de apă ca urmare a pierderilor de nutrienți (azot și fosfor) către corpurile de apă de │ │suprafață și/sau adâncime. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Dejecțiile animale și resturile vegetale sunt surse potențiale pentru poluarea, în principal, cu substanțe organice și nutrienți. Descompunerea celor mai mulți poluanți conduce la scăderea oxigenului din apă amenințând supraviețuirea formelor de viață acvatică (plante, pești, nevertebrate). b) Efecte ... *Font 8* Dejecțiile lichide

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
adâncime. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Dejecțiile animale și resturile vegetale sunt surse potențiale pentru poluarea, în principal, cu substanțe organice și nutrienți. Descompunerea celor mai mulți poluanți conduce la scăderea oxigenului din apă amenințând supraviețuirea formelor de viață acvatică (plante, pești, nevertebrate). b) Efecte ... *Font 8* Dejecțiile lichide, semilichide și solide din fermele de animale precum și efluenții din silozuri │ │conțin cantități mari de nutrienți. Pătrunderea în corpurile de apă chiar a unor cantități mici din │ │aceste substanțe poate avea consecințe grave asupra calității apei din corpul de

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
a semințelor și îngrășămintelor, ce se poate extinde și la tehnicile de film nutritive - pulverizare foliară și de adăugare a îngrășămintelor în apa de irigație); - "asimilabilitate" - capacitatea unui element nutritiv de a fi utilizat de către o cultură; - "bălegar" - amestec de dejecții solide și lichide cu așternut și resturi de hrană, care îi dau o consistență solidă - "cerințele culturii" - cantitatea de îngrășăminte cu azot necesară formării producției principale și secundare; - "compus cu azot" - orice substanță conținând azot, alta decât azot gazos molecular

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
legale; - "cultură de acoperire" - cultură semănată în scopul consumului de azot din sol și de prevenire a eroziunii solului și care nu se recoltează; - "culturi de toamnă" culturi semănate în intervalul august - octombrie, prin metoda clasică sau direct în miriște; - "dejecții lichide (tulbureala)" - îngrășământ organic natural care constă dintr-un amestec de dejecții animale, lichide și solide cu apă de ploaie sau de canal, iar în unele cazuri și cu o cantitate mică de paie tocate, praf de turbă, rumeguș etc.

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
sol și de prevenire a eroziunii solului și care nu se recoltează; - "culturi de toamnă" culturi semănate în intervalul august - octombrie, prin metoda clasică sau direct în miriște; - "dejecții lichide (tulbureala)" - îngrășământ organic natural care constă dintr-un amestec de dejecții animale, lichide și solide cu apă de ploaie sau de canal, iar în unele cazuri și cu o cantitate mică de paie tocate, praf de turbă, rumeguș etc. și nutrețul care rămâne de la hrana animalelor; - "denitrificare" - proces de reducere biochimică

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
de aprovizionare cu elemente nutritive a solului, proces separat sau simultan cu nutriția plantelor, precum și pentru ameliorarea proprietăților fizice, chimice și biologice ale solului; - "fertilizare" - ansamblu de tehnici de aplicare a materialelor fertilizante; - "gunoi" - amestec de așternut de paie și dejecții de animale, în curs de transformare biologică; - "gunoi de grajd" - produs rezidual de excreție (dejecții solide și lichide) de la animale, în amestec cu materiale folosite ca așternut, resturi de hrană, apă; - "îngrășământ" - în legislația națională în baza Ordinului ministrului agriculturii

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
pentru ameliorarea proprietăților fizice, chimice și biologice ale solului; - "fertilizare" - ansamblu de tehnici de aplicare a materialelor fertilizante; - "gunoi" - amestec de așternut de paie și dejecții de animale, în curs de transformare biologică; - "gunoi de grajd" - produs rezidual de excreție (dejecții solide și lichide) de la animale, în amestec cu materiale folosite ca așternut, resturi de hrană, apă; - "îngrășământ" - în legislația națională în baza Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului și al ministrului sănătății nr. 6 / 22/2004 pentru aprobarea Regulamentului

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
industriale fizice și/sau chimice (sulful, cianamida de calciu, ureea și produșii săi de condensare sau asociere, precum și superfosfatul de oase pot fi clasificate prin acord ca îngrășăminte minerale); - "îngrășământ organic" - îngrășământ care conține substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; - "îngrășământ organo-mineral" - îngrășământ ale cărui elemente nutritive cunoscute sunt simultan de origine organică și

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrășămintele - "unitate fertilizantă" - masă unitară a unui element fertilizant; - "unitate vită mare (UVM)" - unitate de măsură standard stabilită pentru echivalarea diferitelor specii și categorii de animale, pe baza cerințelor nutriționale și a cantității de dejecții produse de acestea prin raportarea la cerințele nutriționale și dejecțiile produse de unul sau mai multe animale cumulând 500 kg greutate vie (echivalentul unei vaci); - "zone vulnerabile la poluarea cu nitrați" - suprafețe de teren agricol în care prin percolare sau

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
unitară a unui element fertilizant; - "unitate vită mare (UVM)" - unitate de măsură standard stabilită pentru echivalarea diferitelor specii și categorii de animale, pe baza cerințelor nutriționale și a cantității de dejecții produse de acestea prin raportarea la cerințele nutriționale și dejecțiile produse de unul sau mai multe animale cumulând 500 kg greutate vie (echivalentul unei vaci); - "zone vulnerabile la poluarea cu nitrați" - suprafețe de teren agricol în care prin percolare sau scurgere se încarcă apele freatice și/sau de suprafață cu

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
sau chimice. Cianamida de calciu, ureea și produsele sale de condensare sau de asociere, precum și îngrășămintele care conțin oligoelemente chelate sau complexate pot fi clasate, prin convenție, în categoria îngrășămintelor anorganice; - organic - care conțin substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; - organo-minerale ai căror elemente nutritive cunoscute, sunt simultan de origine organică și minerală și

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
plantelor și de recoltele prognozate, │ │acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător și în special a mediului │ │acvatic. În ceea ce privește poluarea cu nitrați a apelor se delimitează trei surse principale de poluare: ● nitrați proveniți din mineralizarea deșeurilor și dejecțiilor menajere; ● nitrați proveniți din mineralizarea produselor vegetale, a deșeurilor, reziduurilor și apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; ● nitrați proveniți din îngrășăminte chimice. Ordinea în care au fost date aceste clase de poluanți reflectă ponderea acestora ca poluatori. Dinamica îngrășămintelor în

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
mari a materialelor organice reziduale de consistență solidă, lichidă și semilichidă. În mod normal aceste reziduuri, cu valoare de îngrășăminte organice, sunt utilizate la fertilizarea terenurilor agricole din apropiere. *Font 8* Încărcarea resurselor de apă cu nutrienți proveniți din deversările dejecțiilor de la fermele de │ │animale este o consecință negativă, atât a neglijenței și exploatării unor utilaje tehnologice și a │ │unor facilități de stocare defecte, cât și a nerespectării legislației în vigoare privind apa și │ │protecția mediului. Este importantă conștientizarea valorii ridicate

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]