2,083 matches
-
în care se atinge echilibrul între idee și expresie. Ultimele trei culegeri, Sonete (1969), Lăsați vulturii să zboare (1975), Asemeni lucrurilor (1977), includ sonete care surprind uneori prin încălcarea versificației și prin impresia de ușoară domolire a fanteziei. Totuși, sensibilitatea, delicatețea, melodicitatea rămân caracteristice, multe poezii având aerul unor romanțe. SCRIERI: Către țara ochilor mei, pref. Victor Papilian, Cluj, 1938; Murmură tăcerile, București, 1940; Dar de nuntă, Sibiu, [1944]; Nopți ardelene, Sibiu, f.a.; Amfora de lut, pref. Tudor Arghezi, București, 1965
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
adultă) fenomen complex care, de multe ori, s-a asociat, limitativ, cu rebeliunea, criza de identitate etc. Astfel, s-a ajuns la concluzia că, sintetic, abordarea afecțiunii (dragoste părintească), petrecerea unui volum de timp considerabil împreună cu minorul, tratarea acestuia cu delicatețe, aplicarea flexibilă a balanței recompenselor mai degrabă decât a fi critic și ostil determină o bună imagine a părinților în accepția copiilor, ce le va facilita adulților accesul la sentimentele și gândurile copiilor, pe scurt la universul lor interior. Comportamentul
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
științifică și măiestrie didactică profesorul are un contact pozitiv cu elevul favorizând procesul educativ. Calitățile esențiale ale unui dascăl cu vocație ar trebui să fie: capacitatea de empatie, dragostea pentru copii, spiritul de echitate, tactul pedagogic, stăpânirea de sine și delicatețea sufletească, pasiunea pentru disciplina pe care o predă, calități ce asigură eficiența muncii didactice. Atunci când relația profesor-elev este negativă, ca urmare a unor insuficiențe și neîmpliniri ale celui dintâi, se ivesc din nou carențe în viața școlară. Copilul vrea să
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
Pe de altă parte, în „Adevărul” abordează teme diverse, inclusiv sociale și politice. După E. Lovinescu, poemele care exprimă plenar „substanța adevărată a psihologiei” lui V. sunt cele din Restriști, placheta de debut. Ele transmit vibrațiile unei sensibilități de o delicatețe maladivă, ale unui „suflet moldovenesc [...] risipit în vânt ca o scamă de păpădie, suflet de toamnă și de învins”. O fac însă fără a instaura un stil nou, un limbaj net diferențiat de al poeților români sub a căror influență
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
negative să se vorbească despre ei dacă nu au reușit ca personaje pozitive. Acest comportament este semn al unei mari dureri sufletești. Când suspectați astfel de comportamente că ar fi cauzate de ADHD, îndrumați părinții către medic specialist pedopsihiatru, cu delicatețe. (percepția în societatea românească este că dacă mergi sau ești trimis la psihiatru, ești “nebun”, e o stigmă) Cum îi putem ajuta? -În clasă: sfătuirea învățătorilor să așeze copilul în prima bancă și nu la fereastră sau la ușă, în
CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI CU ADHD STUDIU DE CAZ. In: Arta de a fi părinte by Daniela Diaconescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1397]
-
decât să se dezvinovățească, insistând pe o sinceritate maximă. Este necesar să le repetăm unele lucruri de mai multe ori, dar cu răbdare și dragoste reușim să punem ordine în multe. Dacă este cazul să avertizăm, s-o facem cu delicatețe, între patru ochi și în secret, pentru ca ei să-și deschidă inima, chiar și atunci când, în orgoliul lor, cred că nu ar trebui s-o facă. Referitor la pedepse, iată câteva sfaturi inspirate de cei cu îndelungată experiență în educație
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
ales, ceea ce sunt părinții și cum trăiesc ei, deschizându-le calea prin exemplu. 2. În al doilea rând trebuie să crească iubirea dintre soți, pentru că astfel vor reuși să-și iubească mai mult copiii. Ei au nevoie să simtă: afecțiunea, delicatețea, admirația, încrederea, înțelegerea pe care părinții o au unul față de celălalt și față de ei, descoperind astfel reflexul iubirii divine căreia iubirea părintească îi este revelația. Dacă , în familie se reușește crearea unui climat de armonie fericită ce duce la descoperirea
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
nici un mit, ci îl metamorfozează în reper pentru propria stare, aspirând spre o mitologie a sa. Pot fi detectate comentarii livrești, treceri spre zone în care se întâlnesc figuri importante ale liricii universale (Întâlnire cu Rilke), dar vibrația, ca și delicatețea percepției sunt de o mare autenticitate. Poezii precum Autoportret pe nisip, Femeia de fum, Nostalgice nisipuri trădează obsesia efemerului, încercarea de prindere parcă în fotogramă a existenței aflate în permanentă schimbare. S. tinde să abstractizeze, să înțeleagă altfel firea lucrurilor
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
ascuțită de boală și de o puternică decepție sentimentală, autoarea este înrâurită de Mihai Eminescu, de la care preia motive, imagini și ritmuri. Versurile se detașează totuși de simpla imitație prin încărcătura de sinceritate care se străvede printre rânduri, prin spontaneitate, delicatețe și grație. Poeta a fost influențată și de romanticii germani (Lenau, Heine), pe care îi cunoștea foarte bine, încât melancolia, regretul dureros în fața neînțelegerii, umbrele iubirii trecute, resemnarea sunt învăluite uneori în muzica lor. Versul rămâne în tonul sentimentalismului elegiac
SUCIU-RUDOW. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290010_a_291339]
-
Ibidem, c. 235-236, Schefer către Decazes, Bucarest, le 21 Mai 1874. </ref>. Călătoria lui Carol I În Germania și Anglia (iulie-septembrie 1874) a avut drept scop obținerea unui sprijin diplomatic În favoarea cerințelor românești. În timp ce Împăratul Wilhelm I a evitat cu delicatețe discuțiile politice, la Londra Domnitorul constata că: „România e terra incognita și simpatia pentru Turcia e așa de mare Încât o Încercare de a dezrădăcina e fără folos” <ref id="20"> 20 Independența României. Documente (În continuare, IRD), vol. II
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
și lesne supărăcios, fără a conștientiza motivul reacției lui în mod clar, încrezător în lume și dispus spre imaginație, din care motiv cade ușor pradă unor idei greșite, răzbunător cu cei ce-l ofensează; să fie tratat la început cu delicatețe, pentru a-i câștiga încrederea; să fie îndrumat spre a face mici servicii altora și a recurge la ajutorul lor, pentru a fi scos din singurătate; să fie orientat spre urmărirea binelui suprem. Temperamentul flegmatic, comod, liniștit, evită orice încordare
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
final, a diagnosticului clinic, fapt care implică următoarele elemente: a) un factor moral legat de responsabilitatea profesională, de concepția morală și atitudinea moral-umanistă a examinatorului față de omul aflat în suferință; b) discreție, legată de aspectul deontologic al secretului medical; c) delicatețe și respect față de pudoarea, anxietatea, necunoscutul și neprevăzutul cu care este confruntat bolnavul supus examenului medical; d) tact și măiestrie în conducerea examinării medicale a bolnavului; e) cunoștințe profesionale temeinice; f) o logică riguroasă în interpretarea clinico-psihiatrică a bolnavului examinat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale lui Ion Agârbiceanu și Pavel Dan. Memorabile sunt certurile pentru pământ (pentru avere în general) din sânul familiei, precum și tirania „Moșului” asupra copiilor. De altfel, „Moșul” și „Buna”, creionați după chipul real al bunicilor din Ogra ai scriitorului, cu delicatețea și sensibilitatea ivite din dragostea pe care le-o păstra, dar și cu privirea rece, a observatorului imparțial, sunt, poate, personajele cele mai reușite ale cărții. Dacă în romanul Am plecat din sat V. părea că se folosește de copil
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
emancipării femeilor, dreptul lor de a-și alege partenerii, libertatea de a acționa ca și bărbații în relațiile amoroase. Personajele feminine vor să fie îmbinări de gingășie și forță de caracter, ființe voluntare, neinhibate de prejudecăți, care, între altele, agresează delicatețea unui critic precum G. Ibrăileanu. Cu o vână de răzvrătit, P. pune în discuție stări și practici cărora încearcă să le demonstreze injustețea sau chiar nocivitatea. Mai pregnante sunt astfel de problematizări în volumul Din ocna vieței (1902), care poate
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
de asemenea, în ultimul ciclu, poezia vieții păstorești, element care va marca fizionomia lui P. Prin Cântece din fluier (I-II, 1935-1944) și Dragoste (1945), el devine un cântăreț al universului folcloric țărănesc, recuperat ca o lume dominată de simplitate, delicatețe și puritate afectivă. Proiectând peisaje precum cel de la poalele muntelui Semenic, poetul se arată un descriptiv calm, cutreierat de o fugară melancolie. În expresia lirică împrumută procedee lingvistice și stilistice din folclor: „Mândro-n ochii tăi frumoși, / Firul dragostei mi
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
cuvintelor. Poeta realizează o confesiune lirică în versuri cu accente bacoviene, vizibile mai ales în componenta temperamentală. Versul e străbătut de tensiune lirică, rezultat al cultivării unei tematici bazate pe stări precum tristețea și nostalgia și al îmbinării dramatismului cu delicatețea: „Pretutindeni melancolie, / întuneric și umbre, / umbre și dragoste latentă,// Pretutindeni” (Pretutindeni). Latura dramatică nu este însă accentuată, poezia este una de atmosferă, cu o anumită lentoare a mișcării, încercând să transpună stări evanescente: vis, somn, umbre, valuri, șoapte. Eul liric
PURDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]
-
unui vis-coșmar, cu un univers gata să se descompună, cu cetăți pustii, unde foarte rar figurile legendare ale copilăriei - domnița din basme, îngerii nopții - mai vizitează imaginația. În 1968 poetul revine cu placheta Sosesc romantic, deosebită în esență, dar păstrând delicatețea și suavitatea sentimentului, precum și dezinvoltura stilului. Trăiește acum din amintiri, cu vaga impresie că timpul începe să îl apese, dar, programatic, își temperează efuziunile, reușind să evite sentimentalismul. Cu ciclul Corăbii romane, poetul „sosește” mai degrabă simbolist decât romantic. Dacă
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
unor scrieri din limba engleză. Nuvela care dă titlul cărții de debut dezvăluie un talent matur, N. fiind preocupată de incursiunea în universul psihologic feminin. Dragostea pentru același bărbat desparte două prietene, una dintre ele alegând moartea. Prozatoarea sugerează cu delicatețe înfiriparea sentimentului în abisul emoțional al protagonistelor, pentru ca totul să se amplifice într-un sincretism tumultuos ce surprinde - nu numai ca peisaj rezonator - marea calmă ori agitată, deopotrivă cu tensionata, dar muta dispută dintre rivale. De altfel, atmosfera vieții de la
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
mizând pe surpriza alcătuirii paradoxale, oximoronice („Vei fi voioasă de tristă”, „fragedă paloare”, „voi fi puterea de a fi bătrână”). Sunt aici piese supuse unor exigențe prozodice speciale, sonete compuse cu un deosebit simț muzical, concentrând expunerea în metafore ale delicateții și candorii, care își găsesc sursa în „lumea” contradictorie a trăirii. P. are o ingenuitate care netezește livrescul artificios și sentimentalul, perspectiva modernistă și dulceața atitudinii nostalgice întoarse asupra vechimii rurale aducând versul la o formă ce asociază sensibilitatea solemnă
PETRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
Vatra”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Astra”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Tineretul liber”, „Pagini bucovinene”, „Bucovina literară”, „Arca”, „Hyperion”, „Euphorion”, „Poesis”, „Apostrof”, „Contrapunct”, „Familia” ș.a. Din 1997 susține câțiva ani cronica literară în cotidianul „Bună ziua, Brașov”. Poezia lui P. cultivă o anume delicatețe ce răzbate din banalul cotidian, relevată cu umor bonom într-o notație finală a fiecărei compoziții, ca o mică surpriză, după câteva rânduri cizelate tocmai pentru a exprima maxima simplitate de înțeles. Giuseppe Ungaretti ar putea fi un model al
PISCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288826_a_290155]
-
satisfacție în fața operei purtătoare de valoare estetică. P. a refuzat, ca fiind incompatibil cu propria structură, tonul sentențios, de catedră. Generozitatea, nu una de natură sentimentală, gratuit caritabilă, ci căldură a înțelegerii, bucurie a sentimentului de prietenie, aură a înțelepciunii, delicatețe în formularea opiniilor, sunt tot atâtea atribute ale modalității sale exegetice. Având deschidere spre variate zone ale culturii moderne, criticul nu respinge niciodată, preconceput, inovațiile și experimentele. Le acceptă, nu motivat de snobism, ci parcurgând un traseu al investigației care
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
mici poeme în proză, conținând scene pitorești sau bizare, puțin absurde uneori, evocator-enigmatice. Universul banal al cotidianului rutinier, cu micile sale drame, generează stări emoționale uneori ambigue, care sunt privite fără patetism, cu o anume înțelegere resemnată și consemnate cu delicatețe, fulgurant, într-o viziune mai degrabă cinematografică. Alaska, patria totemurilor (1973) este o carte de știință popularizată, construită cu profesionalism, prin valorificarea unei solide bibliografii de specialitate. Este descrisă viața eschimoșilor, cu o relatare amănunțită a originii, istoriei, modului de
NICOLAU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288439_a_289768]
-
La revedere, Cassiopeea!, București, 1980. Repere bibliografice: George Muntean, „Orbit de prea multă dragoste”, RL, 1972, 36; Florin Faifer, „Eram fericit în noaptea cu lună”, CRC, 1974, 13; Sorin Titel, Tinerețe și exaltare romantică, RL, 1976, 3; Valentin F. Mihăescu, Delicatețea ironică, LCF, 1976, 17; Victor Atanasiu, Un posibil roman satiric, VR, 1976, 9; Florin Mugur, Un basm pentru oameni mari, „Scânteia tineretului”, 1977, 8764; Valentin F. Mihăescu, Literatură pentru adolescenți, LCF, 1977, 6; Dicț. scriit. rom., III, 555-557. A.F.
PALAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288626_a_289955]
-
celor care nu și-au încheiat copilăria. Făt- Frumos când era mic (1963), Nu fugi, ziua mea frumoasă (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor) și mai cu seamă Tartine cu vară și vânt (1968) cuprind mici bijuterii în care scriitorul recompune cu delicatețe și umor universul copiilor, urmăriți atât în efortul lor de comunicare cu adulți plini de înțelegere și simpatie, dar și de a construi, cu multă candoare și seriozitate, relații cu cei de-o vârstă cu ei. Autorul cucerește acum prin
PANCU-IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
colț câinii sunt educați precum copiii, iar în Luna dă exemple, Luna Vrăjitoare inventează zăpada și poveștile. Fără a se ridica la nivelul marilor reușite ale genului, K. izbutește să contureze o lume a celor mici plină de sensibilitate și delicatețe. Cealaltă latură a operei sale ține de literatura memorialistică. Fereastra de la Veneția (1983), carte de amintiri din perioada în care autoarea a fost reporter, creionează, folosind tehnica memoriei involuntare, portretele unor figuri celebre ale muzicii și filmului. Vedere din „Parfumerie
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]