2,615 matches
-
Bârsei”, 1938, 4-6; Aurel Ivănescu, „Bârladul cultural”, IIȘ, 1938, 5; Alexandru I. Lapedatu, [„Bârladul cultural”], AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LIX, 1938-1939; Augustin Z. N. Pop, „Gândirismul”, „Moldova” (Bolgrad), 1940, 8-10; Pan M. Vizirescu, „Gândirismul”, G, 1940, 5; George Dem. Loghin, „Gândirismul”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 13; I. Șt. Botez, Emil Gârleanu, „Bucăți alese”, „Orizonturi”, 1941, 5-10; Raffaele Corso, „Folklorul. Obiect. Principii. Metodă”, „Folclore” (Napoli), 1948; Ion Taloș, „Balada populară română”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1967; Pavel Ruxăndoiu, „Folcloristica română”, „Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
forma lor autentică, nu a indicat izvoarele, nu a însoțit textele de un glosar și de un indice. Clasificarea alfabetică după litera de început a celui mai important cuvânt este, de asemenea, arbitrară. Apariția colecției a stimulat formularea, de către G. Dem. Teodorescu, a principiilor de culegere și publicare a proverbelor. Se pare că broșurile Orații ținute la nunțile țărănești (1878) și Basme[le] românilor (1879) îi aparțin tot lui H. Intenționa să publice, în limba germană, un corpus al basmelor românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
2, Brașov, 1876; Cincizeci de istorioare morale pentru băieți și băiete, Sibiu, 1877; Proverbele românilor, Sibiu, 1877; ed. îngr. Constantin Negreanu și Ion Bratu, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985. Traduceri: [Autor neidentificat], Pățaniile multcercatei Griselde, Brașov, 1876. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877, passim; Ion Mușlea, Un sas brașovean - folclorist român: I. C. Hintz-Hințescu. Contribuțiuni bio-bibliografice, în Omagiu fraților Alexandru și Ion I. Lăpădatu, București, 1936, 561-573; Cercetări etnografice și de folclor, îngr. și introd. Ion Taloș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
în Bucovina, I. Gh. Sbiera (1855-1856, dar culegerea sa a fost tipărită abia în 1886), urmat de Simion Fl. Marian și alții. Pentru Principate, începutul îl face N. Filimon (1862), urmat imediat de P. Ispirescu, I. C. Fundescu, D. Stăncescu, G. Dem. Teodorescu, din Muntenia, în timp ce din Moldova sunt de reținut culegerile lui Alexandru Vasiliu și D. Furtună. Repertoriul transilvănean este cuprins în culegerile lui G. Cătană (Banat), I. Pop-Reteganul, Pauline Schullerus ș.a. Stadiul contemporan al b. poate fi urmărit în culegerile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888; Elena D. O. Sevastos, Povești, Iași, 1892; George Cătană, Poveștile Banatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Sim. Fl. Marian, Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Pericle Papahagi, Basme aromâne, București, 1905; Pauline Schullerus, Rumänische Volksmärchen aus dem mitteren Harbachtale, „Archiv de Vereins für siebenbürgische Landeskunde” (Sibiu), 1905-1906; George Cătană, Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; I. A. Candrea, Ovid Densusianu, Povești din diferite ținuturi locuite de români, București, 1909; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, Vălenii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Cal de zmeu, leu-paraleu și alte povești, București, 1926; Alexandru Vasiliu, Povești și legende, București, 1927; Ovidiu Bârlea, Antologie de proză populară epică, I-III, București, 1966; Petre Ugliș-Delapecica, Poezii și basme populare din Crișana și Banat, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Basme române, îngr. Stanca Fotino, București, 1968; Gheorghe Vrabie, Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, București, 1973; Demetriu Boer, Mircea Vasile Stănescu-Arădanul, Ștefan Cacoveanu, Povești din Transilvania, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion Taloș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
folklorique. Sept contes roumains, tr. Jules Brune, Paris, 1894; Lazăr Șăineanu, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, București, 1895; Adolf Schullerus, Verzeichnis der rumänischen Märchen und Märchenvarianten nach dem System der Märchentypen Antti Aarnes, Helsinki, 1928; I.-A. Candrea, Lumea basmelor, București, 1932; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965; Ovidiu Bârlea, Poveștile lui Creangă, București, 1967; Ovidiu Papadima, Literatura populară română. Din istoria și poetica ei, București, 1968, 509-573
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
În articolul-program, intitulat Gândul nostru, este mărturisită intenția redactorilor de a contribui la trezirea conștiinței culturale. Rubrici: „Însemnări”, „Revista revistelor”. În S. se includ în sumar versuri de Radu Gyr, Zaharia Stancu, Traian Demetrescu, Al. Iacobescu, Radu Daniel, Gr. Vêja, Dem. Bassarabeanu, George Tutoveanu, George Pallady, G. Rotică. Colaborează cu proză C. Ștefanovici, Ș. Damian, Ovidiu Manițiu, N. Milcu, G. Bujoreanu, Ion Mehedințeanu ș.a., iar teatrul este ilustrat de câteva pagini aparținând lui George Mihail Zamfirescu (Baricada, Icoana fugară, 11/1924
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289726_a_291055]
-
Simion Dima, Timișoara, 1975; Documente literare, îngr. Al. Bojin și Florica Ichim, București, 1979; Însemnări de război, îngr. și pref. I. Manole, București, 1980; Publicistică, I, îngr. Florica Ichim, București, 1984; Doctrina substanței, I-II, îngr. Florica Ichim și Vasile Dem. Zamfirescu, introd. Vasile Dem. Zamfirescu, București, 1988. Traduceri: D. I. Pisarev, Studii filosofice și politico-sociale, București, 1950 (în colaborare cu Tamara Gane); P. Malearevschi, Ajunul furtunii, București, 1953 (în colaborare cu Ada Steinberg). Repere bibliografice: Vianu, Opere, I, 265-273, III, 238-241
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Documente literare, îngr. Al. Bojin și Florica Ichim, București, 1979; Însemnări de război, îngr. și pref. I. Manole, București, 1980; Publicistică, I, îngr. Florica Ichim, București, 1984; Doctrina substanței, I-II, îngr. Florica Ichim și Vasile Dem. Zamfirescu, introd. Vasile Dem. Zamfirescu, București, 1988. Traduceri: D. I. Pisarev, Studii filosofice și politico-sociale, București, 1950 (în colaborare cu Tamara Gane); P. Malearevschi, Ajunul furtunii, București, 1953 (în colaborare cu Ada Steinberg). Repere bibliografice: Vianu, Opere, I, 265-273, III, 238-241, V, 144-151, 321-329; Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Opere, II, 17-21, 107-110, 391-394, IV, 287-292, V, 207-210, 226-229, VI, 128-133, 224-226, 379-380; Emanoil Ciomac, Camil Petrescu și poezia morții, RVVR, 1923, 4; Șerban Cioculescu, „Versuri”, FCI, 1923, 5; Alexandru Bilciurescu, Un poet decadent: Camil Petrescu, „Clipa”, 1923, 1; Dem. Theodorescu, „Versuri”, ADV, 1923, 11 950; Holban, Opere, III, 173-174; Mircea Ștefănescu, Teatrul d-lui Camil Petrescu, „Îndreptarea”, 1925, 102-104; Lovinescu, Ist. lit. rom.cont., II, 282-284, III, 407-414; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 165-173; Pamfil Șeicaru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
de redacție - Leonida Luca, V. Spiridonică. Este destinată promovării poeților tineri, din gruparea revistei făcând parte Simion Anderco, Ștefan Baciu, Ilie Bâlea, Horia Bottez, Ion Caraion, Virgil Carianopol, Romeo Dăscălescu, Gherghinescu Vania, Ionel Hențiu, Liuben Dumitru, Leonida Luca, Remus Luca, Dem. Gh. Nolla, I.J. Spiridon, V. Spiridonică, Lucian Valea. Pentru fiecare număr, Gherghinescu Vania scrie câte un mic poem în proza, așezat în fruntea paginii. Revista are format de carte și e ilustrata de Lucia Piso-Ladea. Pe parcurs, la numele celor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286296_a_287625]
-
, Dem.[etru] (1872, Mărculești, j. Ialomița - 16.XII.1943, București), poet. După ce termină cursul secundar la Liceul „Sf. Sava”din București, unde a avut printre colegii de clasă viitoare personalități ale culturii române (G. G. Mironescu, P. P. Negulescu și Ilie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288231_a_289560]
-
pentru susținerea, indirectă, a tovarășilor de idei angrenați în polemici, a transpus în românește studiul Arta și morala al lui Ferdinand Brunetière. SCRIERI: Versuri, București, 1895. Traduceri: Maurice Vaucaire, Poetul, București, 1894. Repere bibliografice: D’Ap. [Scarlat Ciornei D’Apolodor], Dem. Moldoveanu, „Independentul”, 1893, 163; [Al. Macedonski], Bibliografie, L, [1895], 1; Cincinat Pavelescu, „Versuri”, „Țara”, 1895, 553; Alex. Velescu, Dem. Moldoveanu, „Gazeta tribunalelor”, 1937, 8-9; Predescu, Encicl., 564. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288231_a_289560]
-
lui Ferdinand Brunetière. SCRIERI: Versuri, București, 1895. Traduceri: Maurice Vaucaire, Poetul, București, 1894. Repere bibliografice: D’Ap. [Scarlat Ciornei D’Apolodor], Dem. Moldoveanu, „Independentul”, 1893, 163; [Al. Macedonski], Bibliografie, L, [1895], 1; Cincinat Pavelescu, „Versuri”, „Țara”, 1895, 553; Alex. Velescu, Dem. Moldoveanu, „Gazeta tribunalelor”, 1937, 8-9; Predescu, Encicl., 564. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288231_a_289560]
-
În fapt însă, revista a publicat o literatură eclectică. Alături de G. Orleanu, D. Karr (D. Karnabatt), Al. Obedenaru, Mircea Demetriade, atrași - cel puțin programatic - de orientările mai noi din poezie, de I. Catina și Șt. Cruceanu, poeți „proletari”, de idilicul Dem. Moldovanu și de D. Teleor, ironic în Idilele sale față de locurile comune ale genului, mai apăreau A.C. Cuza, Carol Scrob, N. Țincu, Smara, autori de elegii, romanțe, alegorii morale în manieră tradițională. Corneliu Botez, Sc. Orăscu ilustrează influența eminesciană. Rareori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287213_a_288542]
-
Matei Eminescu, fratele poetului, este prezent cu o tălmăcire în proză și un articol de istorie. Portretele unor scriitori români (A.I. Odobescu, I.S. Spartali, Veronica Micle) și străini (Vittorio Alfieri, Émile Zola, Octave Feuillet, Lev Tolstoi), câteva recenzii semnate de Dem. Moldovanu și articolele lui I.I. Livescu (Artele și literatura) reprezintă tot ceea ce G.v. a făcut să apară în materie de critică literară. Interesul redacției fiind captat și de alte domenii decât literatura - economie, medicină (de evidențiat colaborarea lui Victor Babeș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287213_a_288542]
-
ab agente, quandoque quidem habet eumdem modum essendi în pațiențe, quem habet în agente: et hoc quidem contingit, quando patiens habet eamdem dispositionem ad formăm, quam habet agens: quodcumque enim recipitur în altero secundum modum recipientis recipitur. Unde și eo dem modo disponatur patiens sicut agens, eodem modo recipitur formă în pațiențe sicut erat în agente; et tunc non recipitur formă sine materia. Licet enim illa et eadem materia numero quae est agentis, non fiat patientis, fit tamen quodammodo eadem, inquantum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quintum dicendum quod illam eminentiam habet cogitativa et memorativa în homine, non per id quod est proprium sensitivae partis; șed per aliquam affinitatem et propinquitatem ad rationem universalem, secundum quan dăm refluentiam. Et ideo non sunt aliae vires, șed eae dem, perfectiores quam sînt în aliis animalibus (S. th., I, q. 78, a. 4, ad 5). La a cincea [obiecție] trebuie spus că excelentă pe care puterea cogitativa și memoria o dețin în om nu se datoreaza celor proprii părții senzitive
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
antiteze, București, 1936, 206-214; Arghezi, Scrieri, XXIV, 37-41, 200-214, 220-225; Hyperion [Șt. Antim], Aristide Blank, București, 1928; Călinescu, Cronici, II, 211-213; Tudor Teodorescu-Braniște, „Literare” de Aristide Blank, ADV, 1933, 15128; Lucian Boz, Aristide Blank, „Economice și literare”, DMN, 1933, 9481; Dem. Botez, Aristide Blank, „La Rhapsodie des dieux”, VR, 1940, 5; Mirodan, Dicționar, I, 174-179; Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine, III, partea V, îngr. Stelian Neagoe, București, 1992, 228-231, 237, 244-245; Faifer, Pluta, 38-41. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285759_a_287088]
-
București, lunar, din 15 decembrie 1885 până în mai 1886 și la 15 ianuarie 1888. Comitetul de redacție era alcătuit dintr-un grup numeros de scriitori și publiciști, printre care Bonifaciu Florescu, Anghel Demetriescu, C. Georgian, D. Stăncescu, D. Teleor, G. Dem. Teodorescu, Șt. Vellescu, M. Gaster, Traian Demetrescu și Mircea Demetriade. Ambiția lor, nerealizată, era aceea de a combate, prin revistă și prin cercul literar care trebuia să se constituie în jurul ei, influența „Convorbirilor literare”. P. Ispirescu, O. Lugosianu, F. Simionescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285337_a_286666]
-
numără directorul ei, George A. Petre, care semnează cu asiduitate versuri ocazionale. Alături de el, în paginile ziarului își fac loc Emil Isac, Bazil Gruia ș.a. Adevăratul poet al anilor ’30 este, in G. de V., Aron Cotruș. Poezie mai semnează Dem. Bassarabeanu, Eugeniu Sperantia, Ion Bătrâna-Voivodeni, Petre Damaschin. Cu vremea, încep să scrie aici și Victor Eftimiu, Al. Ț. Stamatiad, Ion Th. Ilea, I. Valerian, Petre Păscu, Vasilache Nanu. În mod surprinzător, aici pășește cea mai nouă, pe atunci, generație de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
Triunghiul adulterului, București, 1932; Fecioare la licitație (în colaborare cu Alexandru Bilciurescu), București, 1933; Rumba dragostei (în colaborare cu Alexandru Bilciurescu), București, 1934; Bucureștence, București, 1936; Paraziții tacâmului (în colaborare cu Alexandru Bilciurescu), București, 1938; Grădina zoologică, cu ilustrații de Dem. Demetrescu, București, 1939; Mihail Sadoveanu. Biobibliografie, București, 1940; Viața la microscop, București, 1942; Abecedarul celor mici, București, 1945. Ediții, antologii: Șoimii României, București, 1936; Mihai Eminescu, Poezii, cu ilustrații de A. Bordenache, București, 1944; Ion Creangă, Amintiri din copilărie, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290225_a_291554]
-
Erfahrung der Großstadt in einem Kinde der Bürgerklasse sich niederschlägt. Ich halte es für möglich, daß solchen Bildern ein eignes Schicksal vorbehalten ist. Ihrer harren noch keine geprägten Formen, wie sie im Naturgefühl seit Jahrhunderten den Erinnerungen an eine auf dem Lande verbrachte Kindheit zu Gebote stehen. Dagegen sind die Bilder meiner Großstadtkindheit vielleicht befähigt, in ihrem Innern spätere geschichtliche Erfahrung zu prä formieren.“ Experiența marelui oraș, identică în acest loc experienței modernității ca atare, capătă, în timp, o dublă fizionomie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
categorii predefinite, Benjamin poate fi astfel cel puțin localizat între opțiunile filozofice ale epocii. 1.1.1. Kant Primul text menționat începe astfel: „Es ist die zentrale Aufgabe der kommenden Philosophie die tiefsten Ahnungen die sie aus der Zeit und dem Vorgefühle einer großen Zukunft schöpft durch die Beziehung auf das Kantische System zu Erkenntnis werden zu lassen.“ Gest des întâlnit la începutul secolului XX, raportarea constantă la Kant nu capătă însă, la Benjamin, forma unui neokantianism dogmatic. Una dintre proble
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]