1,351 matches
-
ucis din invidie de alți titani. După Homer, Hyperion este Soarele Însuși. În poem Demiurgul rostește Întâia oară numele lui Hyperion; Demiurgul este cel care afirmă și cunoaște cu adevărat identitatea Luceafărului, idee ce accentuează legătura acestuia din urmă cu Demiurgul. Hyperion Îi cere Demiurgului să-l dezlege de nemurire pentru a descifra taina iubirii absolute, În numele căreia este gata de sacrificiu: „Reia-mi al nemuririi nimb/ Și focul din privire,/ Și pentru toate dă-mi În schimb/ O oră de iubire
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
alți titani. După Homer, Hyperion este Soarele Însuși. În poem Demiurgul rostește Întâia oară numele lui Hyperion; Demiurgul este cel care afirmă și cunoaște cu adevărat identitatea Luceafărului, idee ce accentuează legătura acestuia din urmă cu Demiurgul. Hyperion Îi cere Demiurgului să-l dezlege de nemurire pentru a descifra taina iubirii absolute, În numele căreia este gata de sacrificiu: „Reia-mi al nemuririi nimb/ Și focul din privire,/ Și pentru toate dă-mi În schimb/ O oră de iubire...". Demiurgul refuză cererea lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Hyperion Îi cere Demiurgului să-l dezlege de nemurire pentru a descifra taina iubirii absolute, În numele căreia este gata de sacrificiu: „Reia-mi al nemuririi nimb/ Și focul din privire,/ Și pentru toate dă-mi În schimb/ O oră de iubire...". Demiurgul refuză cererea lui Hyperion. Constantin Noica observă că Hyperion cere să devină altceva, dar ca să fie altceva trebuie să se nască din nou. Luceafărul Însă se născuse o dată cu lumea. Aspirația lui este imposibilă, căci face parte din ordinea primordială a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să devină altceva, dar ca să fie altceva trebuie să se nască din nou. Luceafărul Însă se născuse o dată cu lumea. Aspirația lui este imposibilă, căci face parte din ordinea primordială a cosmosului, iar ruperea sa ar duce din nou la haos. Demiurgul nu-i poate oferi moartea pentru că astfel ar produce moartea lumii, ceea ce ar coincide cu negarea de sine. Demiurgul Îi explică Luceafărului absurditatea dorinței lui, prilej cu care este pusă În antiteză lumea nemuritorilor și aceea a muritorilor. Astfel, muritorii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Aspirația lui este imposibilă, căci face parte din ordinea primordială a cosmosului, iar ruperea sa ar duce din nou la haos. Demiurgul nu-i poate oferi moartea pentru că astfel ar produce moartea lumii, ceea ce ar coincide cu negarea de sine. Demiurgul Îi explică Luceafărului absurditatea dorinței lui, prilej cu care este pusă În antiteză lumea nemuritorilor și aceea a muritorilor. Astfel, muritorii nu-și pot croi propriul destin, ei se bazează numai pe noroc, sunt supuși voinței oarbe de a trăi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu i se poate sustrage, nu-i dă posibilitatea de a trece din lumea materială În cea spirituală: „Părând pe veci a răsări, / Din urmă moarteal paște,/ Căci toți se nasc spre a muri / Și mor spre a se naște". Demiurgul Îi propune lui Hyperion diferitele ipostaze ale geniului, a cuvântului creator: „Ceremi - cuvântul meu dentâi, / Să-ți dau Înțelepciune? „Vrei să dau glas acelei guri, / Ca dup-a ei cântare/ Să se ia munții cu păduri/ Și insulele-n mare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ia munții cu păduri/ Și insulele-n mare?, ipostaza Împăratului: „Ți-aș da pământul În bucăți/ Să-l faci Împărăție", a geniului militar/ a cezarului: „Iți dau catarg lângă catarg,/ Oștiri spre a străbate/ Pămăntu-n lung și marea-n larg...” Demiurgul păstrează pentru final argumentul zdrobitor, dovedindu-i Încă o dată Luceafărului superioritatea și În iubire, față de muritoarea Cătălina: „Și pentru cine vrei să mori?/ Întoarce-te, te-ndreaptă/ Spre-acel pământ rătăcitor/ Și vezi ce te așteaptă". Partea a patra este structurată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rostite de Cătălina atunci când Îl respinge oarecum, fără convingere, pe Cătălin. Termenul „asameni” din strofa 76: „Tu vrei un om să te socoți / Cu ei să te asameni?...” nu se justifică numai prin nevoia de a realiza o rimă perfectă. Demiurgul se află și el la Începuturile lumii, limbajul lui nu este numai solemn dar și ușor arhaic. În al doilea rând, În „asemeni”, „e” Închide perspectiva luminoasă a lui „m”. Eminescu are o intuiție fonetică excepțională. Nu același lucru putem
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
textului. Ele relevă acțiuni, procese care au avut loc, cu un ecou deosebit În sufletul receptorului. Cele mai multe din aceste substantive apar În replicile rostite de Luceafăr (chemarea, nemurirea, sărutare, nemuririi, privire, iubire). Cătălina rostește două dintre ele: „privirea” și „uitării”, Demiurgul două: „prigoniri” și „cântare”. În final, fascinat și Cătălin de lumea nemuririi rostește cuvintele: „gândirile”, „durerea”, „iubirea”, pe care le ia, cu siguranță de la Hiperion. Adjectivul stă deseori În fața substantivului și dă astfel acestuia o valoare expresivă deosebită. De altfel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
timp, el trăiește dezamăgirea imposibilității de a fi Înțeles de lumea În mijlocul căreia ar fi dorit să-și consume existența: „Trăind În cercul vostru strâmt / Norocul vă petrece, / Ci eu În lumea mea mă simt / Nemuritor și rece.” 10. În vreme ce Demiurgul corespunde metaforic vorbind gândirii creatoare, logosul devine lume El reprezintă În poem, tot la nivel metaforic, gândirea rece, lucidă. Demiurgul dezvăluie adevărata esență a lui Hiperion. oooOOOooo „Porni luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe, Și căi de mii de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Trăind În cercul vostru strâmt / Norocul vă petrece, / Ci eu În lumea mea mă simt / Nemuritor și rece.” 10. În vreme ce Demiurgul corespunde metaforic vorbind gândirii creatoare, logosul devine lume El reprezintă În poem, tot la nivel metaforic, gândirea rece, lucidă. Demiurgul dezvăluie adevărata esență a lui Hiperion. oooOOOooo „Porni luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe, Și căi de mii de ani treceau În tot atâtea clipe. Un cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stelePărea un fulger nentrerupt Rătăcitor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și exprimată În ambianța universului casnic, unde natura vegetală și animală, În toată bogăția, varietatea și splendoarea ei, nu poate lipsi. Femeia e stăpâna acestui univers, ea Îl fertilizează, iar bărbatul devine, sub influența ei pozitivă, un luptător și un demiurg. Asemenea poeme dau măsura talentului poetic arghezian („Mireasa”, „Căsnicie”, „Mirele”). Urmărind universului mărunt, observăm că Tudor Arghezi continuă tradiția lui Emil GÎrleanu și a lui George Topîrceanu, În descrierea universului mărunt, al viețuitoarelor fără cuvânt. Nicăieri ca până la el lumea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un alt stil moral pe care i-l dă Dunărea și plaiurile ei largi, ceva neânduplecat, dar mlădios, de o putere care curge și trece chiar printre munți, făcându-și loc în lume...Totodată am reluat piesa la care lucram DEMIURGUL și am refăcut-o. Șahighian, regizorul care mi-a pus Umbra, este entuziasmat și a plecat chiar azi la Sinaia, la Prodan, să-i ducă vestea unui mare succes (zice el) al stagiunii ce se deschide: Demiurgul. Am citit-o
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
la care lucram DEMIURGUL și am refăcut-o. Șahighian, regizorul care mi-a pus Umbra, este entuziasmat și a plecat chiar azi la Sinaia, la Prodan, să-i ducă vestea unui mare succes (zice el) al stagiunii ce se deschide: Demiurgul. Am citit-o de asemenea lui Rebreanu, care a găsit-o interesantă și vrednică de scenă”. La 5 iulie 1937 îi scrie aceluiași: „Iubite Nicule, cum vezi mă lupt să mă țin de făgăduială și îți trimit a 7-a
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și literat, manii de persecuție radiofonică, de invidii, de pizmă și ură, fobii radiofonice, paralizii ale bunului simț, epilepsii de vanitate, demențe, perversiuni, sufletele viu smintite, strâmbe, atrase ca un far sonor de astă dată. În 1943 i-a apărut Demiurgul la editura Casa școalelor iar la editura Fundațiilor volumul Duhul pământului - teatru românesc, cuprinzând piesele Umbra și Fata ursului. În această atmosferă de lucru, în 1945 poetul, omul fără de odihnă, era îndepărtat de la Radio-România. Se retrage din activitatea de la radio
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Românească, p. 302. În 1970, cum s-a mai spus, a fost publicat Zahei orbul, prefață de Mircea Tomus, în 1972 volumul Teatru, îngrijit de Mircea Tomuș și Ion Voiculescu. Volumul, apărut la Editura Dacia cuprinde Fata ursului, Gimnastică sentimentală, Demiurgul și Pribeaga. În același an, la Teatrul de stat din Baia Mare a avut loc premiera absolută a piesei Gimnastică sentimentală. Ulterior piesa s-a jucat la Teatrul de stat din Galați și la Naționalul bucureștean. În 1978 televiziunea română a
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
s-a jucat la Teatrul de stat din Galați și la Naționalul bucureștean. În 1978 televiziunea română a prezentat Pribeaga în adaptarea și regia lui Constantin Dicu. Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani i-a pus în scenă, în 1980, piesa Demiurgul, poate cea mai valoroasă lucrare a sa din domeniu, ca același lucru să-l facă și Studioul de radio București, în distribuție figurând strălucitorii George Constantin și Ion Caramitru, în regia lui Cristian Munteanu. În ceea ce privește Zahei orbul, „Zahei este o
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
general și etern: „Nu trăiți voi, ci un altul vă inspiră - el trăiește,/ El cu gura voastră râde, el se ncântă, el șoptește,/ Căci a voastre vieți cu toate sunt ca undele ce curg,/ Vecinic este numai râul: râul este Demiurg.” (Scrisoarea V). Geniul este ipostaza prin care omul se înscrie într-o 46 dinamică universală, avînd ca finalitate dobândirea adevărului, un alt concept esențial din gândirea scriitorului. Cum se definește adevărul în gândirea lui Eminescu? Ca identitate a conștiinței individuale
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
norii ce dau consistență efemeră afluenților; aceștia revin în râul-mamă, se pierd în anonimat, dar astfel au șansa de a redeveni curgere „pe termen lung”, ca să zic așa. Eminescu a spus-o mai bine: „Veșnic este numai râul, râul este Demiurg”. Cesare Pavese constata că, dacă cei vechi scriau despre suflet, despre prietenie, despre senectute, modernii scriu despre Platon, despre Cicero etc. Cred că astfel se creează un „lanț trofic” ce leagă secolele. Cititorul 152 inteligent va năzui mereu către puritatea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
general și etern: „Nu trăiți voi, ci un altul vă inspiră - el trăiește,/ El cu gura voastră râde, el se ncântă, el șoptește,/ Căci a voastre vieți cu toate sunt ca undele ce curg,/ Vecinic este numai râul: râul este Demiurg.” (Scrisoarea V). Geniul este ipostaza prin care omul se înscrie într-o 46 dinamică universală, avînd ca finalitate dobândirea adevărului, un alt concept esențial din gândirea scriitorului. Cum se definește adevărul în gândirea lui Eminescu? Ca identitate a conștiinței individuale
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
norii ce dau consistență efemeră afluenților; aceștia revin în râul-mamă, se pierd în anonimat, dar astfel au șansa de a redeveni curgere „pe termen lung”, ca să zic așa. Eminescu a spus-o mai bine: „Veșnic este numai râul, râul este Demiurg”. Cesare Pavese constata că, dacă cei vechi scriau despre suflet, despre prietenie, despre senectute, modernii scriu despre Platon, despre Cicero etc. Cred că astfel se creează un „lanț trofic” ce leagă secolele. Cititorul 152 inteligent va năzui mereu către puritatea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
C. (1999). Tratat de gramatică a limbii române. 1. Morfologia. Iași: Institutul European. Dimitriu, C. (2002). Tratat de gramatică a limbii române. 2. Sintaxa. Iași: Institutul European. Dimitriu, C. (2004). Cum scriem? Cum ar trebui să scriem? Iași: Casa Editorială Demiurg. Dragoș, E. (2000). Introducere în pragmatică. Cluj: Casa Cărții de Știință. Ducrot, O., & Schaeffer, J.-M. (1996). Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului. București: Editura Babel. Dumistrăcel, S. (1980). Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Ghiță
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română. Iași: Editura Cermi. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa Editorială Demiurg. Hobjilă, A. (2009). Limba română, în volumul pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar", ID, anul II, semestrul I (161-228). Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Hristea, T. (1968). Probleme de etimologie. București: Editura Științifică. Hristea, T. (coord.). (1984). Sinteze
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
române actuale: dinamică, influență, creativitate. București: Editura All. Șerban, V. (1997). Fonetica. Timișoara: Editura ,,Augusta". Șerban, V., & Evseev, I. (1978). Vocabularul românesc contemporan. Timișoara: Editura Facla. Tamba Dănilă, E. (2004). Vechi și nou în sintaxa limbii române. Iași: Casa Editorială Demiurg. Timofte, M. (2005). Actualitatea sintaxei românești "clasice moderne". Iași: Casa Editorială Demiurg. Toma, I. (2004). Limba română contemporană: fonetică, fonologie, lexicologie. București: Editura Fundației România de Mâine. Turculeț, A. (1999). Introducere în fonetica generală și românească. Iași: Casa Editorială Demiurg
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Timișoara: Editura ,,Augusta". Șerban, V., & Evseev, I. (1978). Vocabularul românesc contemporan. Timișoara: Editura Facla. Tamba Dănilă, E. (2004). Vechi și nou în sintaxa limbii române. Iași: Casa Editorială Demiurg. Timofte, M. (2005). Actualitatea sintaxei românești "clasice moderne". Iași: Casa Editorială Demiurg. Toma, I. (2004). Limba română contemporană: fonetică, fonologie, lexicologie. București: Editura Fundației România de Mâine. Turculeț, A. (1999). Introducere în fonetica generală și românească. Iași: Casa Editorială Demiurg. Vințeler, O. (1998). Dicționar de antonime. București: Editura Lucman. Zafiu, R. (2003
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]