2,176 matches
-
Uniunea pentru Europa Națiunilor (UEN) Gaulliștii francezi s-au separat de liberali, în 1965, pentru a forma Gruparea Uniunea Democratică Europeană (UDE). În 1973, li s-a alăturat partidul irlandez Fianna Fáil, ceea ce a dus la schimbarea numelui în Gruparea Democraților Progresiști Europeni. După alegerile din 1984, aceasta devine Gruparea Alianței Democratice Europene. În 1995, i s-a alăturat Forza Europa, grupare formată de partidul italian Forza Italia, determinând schimbarea numelui în Gruparea Uniunea pentru Europa Națiunilor. În 1998, Forza Italia
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
formând Gruparea Rainbow (Curcubeul). Ecologiștii s-au separat în 1989 și au format propriul grup, Rainbow dispărând de pe scena politică parlamentară. Un nou Grup Tehnic al Membrilor Independenți (TGI) a funcționat în perioada 1999- 2004. În perioada 1994-1999, unii social- democrați s-au redenumit ca Alianța Radicală Europeană (ARE), membrii acesteia revenind la grupul pe care-l părăsiseră. Printre cele mai puțin longevive grupări parlamentare a fost Uniunea pentru Europa, formată în 1995 de Forza Europa și Alianța Democratică Europeană (înlocuită
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
41%). Adunarea Parlamentară a CECO își schimbă numele, din 1958, în Adunare Parlamentară Europeană. Numărul membrilor crește în 1957 la 142, prin mărirea numărului de parlamentari desemnați de fiecare țară membră. Sunt reprezentate, practic, aceleași familii politice. Domină tot creștin- democrații (46,48%), urmați de socialiști (26,06%), liberali (13,38%) și comuniști (10,56%), la care se adaugă și membri neafiliați (3,52%). Ca o recunoaștere a importanței creștin-democrației europene, primii președinți ai Adunării, Robert Schuman (Franța) și Hans Furler
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
anterioară desemnării europarlamentarilor prin vot universal a unor intervale de aproximativ 5 ani (valorile pe care le menționăm reprezentând medii rezultate din raportarea datelor din acele intervale la numărul de scrutinuri naționale produse în acel interval). Domină, în continuare, creștin- democrații (47,18%), urmați de socialiști (25,35%), comuniști (14,08%) și liberali (7,04%); membrii neafiliați ating un procent de 6,34% (figura 12). Anul 1973 coincide cu prima extindere a Comunităților Europene, fapt ce are ca rezultat și creșterea
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
grupat ca atare datorită importanței acestui curent politic în Europa postbelică. Anul 1979 aduce primele alegeri, la 7 iunie fiind aleși 410 europarlamentari (alți 24 s-au adăugat, din partea Greciei, în 1981). Actualul grup parlamentar al popularilor (creștin-democrați) și al democraților europeni - totalizând 41,24% - a apărut abia în 1999, astfel încât pe primul loc s-au situat socialiștii europeni (28,34%), care aveau să domine Parlamentul European timp de două decenii. Celelalte grupuri parlamentare reprezentate erau: comuniștii (11,06%), liberalii (9
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
totalizând 41,24% - a apărut abia în 1999, astfel încât pe primul loc s-au situat socialiștii europeni (28,34%), care aveau să domine Parlamentul European timp de două decenii. Celelalte grupuri parlamentare reprezentate erau: comuniștii (11,06%), liberalii (9,68%), democrații progresivi europeni (5,07%) și grupul tehnic al independenților - ecologiștii de mai târziu (2,53%). Se adăuga și un procent de 2,07 de membri neafiliați (figura 14). La 14 iunie 1984 s-au desfășurat alegerile pentru a doua legislatură
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
pentru a doua legislatură a Parlamentului European rezultat în urma sufragiului universal. Numărul europarlamentarilor a crescut la 518 în 1986, ca urmare a aderării Spaniei și Portugaliei (figura 15). Configurația politică era dominată de socialiști (31,85%) și de populari (creștin democrați) - care totalizau, împreună cu democrații europeni 36,29% din mandate. Se adăugau grupurile parlamentare ale liberalilor (9,85%), comuniștilor (8,69%), Uniunii pentru Europa și Alianței Democraților Europeni (5,79%), grupul tehnic al independenților - ecologiști (3,86%) și apăruse și un
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
a Parlamentului European rezultat în urma sufragiului universal. Numărul europarlamentarilor a crescut la 518 în 1986, ca urmare a aderării Spaniei și Portugaliei (figura 15). Configurația politică era dominată de socialiști (31,85%) și de populari (creștin democrați) - care totalizau, împreună cu democrații europeni 36,29% din mandate. Se adăugau grupurile parlamentare ale liberalilor (9,85%), comuniștilor (8,69%), Uniunii pentru Europa și Alianței Democraților Europeni (5,79%), grupul tehnic al independenților - ecologiști (3,86%) și apăruse și un nou grup - al Dreptelor
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
figura 15). Configurația politică era dominată de socialiști (31,85%) și de populari (creștin democrați) - care totalizau, împreună cu democrații europeni 36,29% din mandate. Se adăugau grupurile parlamentare ale liberalilor (9,85%), comuniștilor (8,69%), Uniunii pentru Europa și Alianței Democraților Europeni (5,79%), grupul tehnic al independenților - ecologiști (3,86%) și apăruse și un nou grup - al Dreptelor Europene (3,28%). Un procent de doar 0,39 era reprezentat de membrii neafiliați. La 15 iunie s-au desfășurat alegerile pentru
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
iunie s-au desfășurat alegerile pentru Parlamentul European în anul 1989. Numărul de membri și configurația politică au rămas neschimbate (figura 16). Cel mai important rămânea grupul socialiștilor (37,07% - inclusiv locurile ce reveneau Alianței Radicalilor Europeni), urmat de creștin democrați și democrați europeni (30,12%), liberali (9,46%), comuniști (8,69%), ecologiști - Curcubeul (5,21%), Alianța Democraților Europeni și Democrații Progresivi Europeni (4,25%) și Dreptele Europene (3,28%). Membrii neafiliați totalizau numai 1,93%. În anul 1994, alegerile europene
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
au desfășurat alegerile pentru Parlamentul European în anul 1989. Numărul de membri și configurația politică au rămas neschimbate (figura 16). Cel mai important rămânea grupul socialiștilor (37,07% - inclusiv locurile ce reveneau Alianței Radicalilor Europeni), urmat de creștin democrați și democrați europeni (30,12%), liberali (9,46%), comuniști (8,69%), ecologiști - Curcubeul (5,21%), Alianța Democraților Europeni și Democrații Progresivi Europeni (4,25%) și Dreptele Europene (3,28%). Membrii neafiliați totalizau numai 1,93%. În anul 1994, alegerile europene s-au
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
22%), apoi ale euroscepticilor (4,59%), conservatorilor (3,44%) și extremei drepte, reînființat recent, deși doar pentru câteva luni (2,55%). Se adaugă membrii neafiliați - 1,78% (figura 19). Concluzii: Pe întreaga perioadă, orientările politice dominante sunt cele ale creștin democraților și socialiștilor, urmate, în ultima vreme de liberalii europeni, care și-au consolidat acest loc și datorită declinului extremei stângi după 1989; ecologiștii și euroscepticii ar urma să-și consolideze pozițiile în următorul deceniu, în vreme ce extrema dreaptă și
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
de la 4 în primii ani ai Adunării, la 7 în prezent (pentru câteva luni, în 2007, chiar 8). De asemenea, se observă că cele două grupuri importante - popularii și socialiștii - au ocupat în permanență primele poziții, alternând doar întâietatea; creștin democrații s-au regăsit în frunte din 1952 până la primele alegeri europene, socialiștii fiind pe primul loc timp de 20 de ani (1979-1999). Se preconizează menținerea situației actuale, cu popularii în frunte, din 1999, și în următorul deceniu, ca și consolidarea
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
evidență în Franța și Italia, dar se remarcă și în Luxemburg. Deputații socialiști dețin ponderi peste media europeană în Belgia, R. F. Germania și Luxemburg, la fel ca și liberalii, care ies în evidență și în Franța (figura 22). Creștin- democrații continuă să domine viața politică în Olanda, dar au ponderi ușor peste media europeană și în R.F. Germania și Belgia. În anii 1962-1967, comuniștii continuă să iasă în evidență în Franța și Italia, dar se remarcă și în Luxemburg. Deputații
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
evidență în Franța și Italia, dar se remarcă și în Luxemburg. Deputații socialiști dețin ponderi peste media europeană în Belgia, R. F. Germania și Luxemburg, la fel ca și liberalii, care ies în evidență și în Franța (figura 22). Creștin- democrații continuă să domine viața politică în Olanda, dar au ponderi ușor peste media europeană și în R.F. Germania și Belgia. În intervalul următor (1968-1972) asistăm la menținerea peste medie a comuniștilor în Italia, Franța și Luxemburg. Socialiștii dețin ponderi peste
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
R.F. Germania și Belgia. În intervalul următor (1968-1972) asistăm la menținerea peste medie a comuniștilor în Italia, Franța și Luxemburg. Socialiștii dețin ponderi peste medie în R. F. Germania și în țările Benelux, liberalii - în Belgia și Luxemburg, iar creștin democrații se evidențiază în Franța, R. F: Germania și Olanda (figura 23). Din 1973 „cei 6” devin „cei 9”, prin aderarea Irlandei, Marii Britanii și Danemarcei. Aceasta duce și la începutul diversificării spectrului politic, precum și la organizarea, pentru prima dată, a comuniștilor
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
ajung la 10 membri. În ceea ce privește grupul comunist, acesta se remarcă, prin tradiție, tot în Franța și Italia, lor alăturându-li-se Grecia. Socialiștii europeni se evidențiază, ușor peste medie, în țările Benelux, Marea Britanie și R. F. Germania, iar liberalii și democrații europeni - în aceleași țări, plus Danemarca și Franța. Primii deputați ecologiști - membri ai așa-numitului „grup tehnic” pătrund pentru prima dată în Parlamentul European, ieșind net în evidență în Danemarca (figura 25). Creștin- democrații (popularii europeni) și partidul democraților europeni
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
și democrații europeni - în aceleași țări, plus Danemarca și Franța. Primii deputați ecologiști - membri ai așa-numitului „grup tehnic” pătrund pentru prima dată în Parlamentul European, ieșind net în evidență în Danemarca (figura 25). Creștin- democrații (popularii europeni) și partidul democraților europeni au, împreună, ponderi peste media europeană în țările Benelux, Marea Britanie și R. F. Germania. Irlanda se menține dominant naționalist conservatoare, ei alăturându-i-se și Franța. În urma alegerilor din iunie 1984, comuniștii se mai mențin cu ponderi peste medie
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
după 1989, în urma dispariției regimurilor comuniste din partea central-estică a continentului. Socialiștii ies în evidență în R. F. Germania, Marea Britanie și Spania (aderată, în 1986, împreună cu Portugalia). Ecologiștii dețin ponderi peste medie tot în Danemarca, dar și în Italia. Liberalii și democrații europeni se remarcă în Portugalia, Franța și Belgia, în timp ce popularii europeni (împreună cu partidul democraților europeni) ies în prim-plan în Spania, R. F. Germania și Marea Britanie (figura 26). Irlanda se individualizează prin nota sa tradițional naționalist-conservatoare. Ca grup nou, eurodreapta
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
în R. F. Germania, Marea Britanie și Spania (aderată, în 1986, împreună cu Portugalia). Ecologiștii dețin ponderi peste medie tot în Danemarca, dar și în Italia. Liberalii și democrații europeni se remarcă în Portugalia, Franța și Belgia, în timp ce popularii europeni (împreună cu partidul democraților europeni) ies în prim-plan în Spania, R. F. Germania și Marea Britanie (figura 26). Irlanda se individualizează prin nota sa tradițional naționalist-conservatoare. Ca grup nou, eurodreapta se face remarcat în Franța, Belgia și Portugalia. Anul 1989 îi aduce cu ponderi
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
evidență, raportând-se, însă la ponderi mai modeste, în Grecia, Spania, Portugalia și Marea Britanie, la fel și socialiștii europeni (figura 28). Ecologiștii dețin ponderi peste media europeană în Germania, țările Benelux, precum și în recent aderatele Suedia și Finlanda. Liberalii și democrații europeni se remarcă în aceleași state, plus Danemarca, iar popularii europeni - în Marea Britanie, Spania, Portugalia și Grecia. Irlanda perseverează în dominanța sa naționalist-conservatoare, în timp ce nou-apărutul curent al euroscepticilor iese în prim-plan în Danemarca. Alegerile din 1999 se
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
în Suedia și Finlanda. Și liberalii se remarcă în aceste state nordice și în Benelux, fiind prezenți peste medie și în Danemarca. Popularii europeni revin pe primul loc ca număr de locuri în Parlamentul European și datorită fuziunii cu partidul democraților europeni, dar și ca urmare a contribuției, peste media europeană a acestui curent politic în Germania, Marea Britanie, Portugalia, Spania și Grecia. Irlanda rămâne consecvent naționalist-conservatoare, în vreme ce euroscepticii ies în evidență tot în Danemarca (figura 29). Anul 2004 a coincis cu
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
medie, dar lor li se adaugă Ungaria, Slovenia, Belgia, Austria și România. Ecologiștii și grupările regionaliste rămân ușor peste medie în Irlanda, dar apar și în Estonia și, recent, și în România, prin afilierea deputatului independent Tőkés László. Liberalii și democrații europeni se remarcă în țările nordice, Belgia, Marea Britanie, Franța, Italia, dar și în Polonia, Lituania, Estonia și Bulgaria. Popularii europeni dețin ponderi peste medie în Germania, Spania, Portugalia, Grecia, precum și în Malta, Cipru, Slovenia, Ungaria și Cehia. Naționalist-conservatorii din Irlanda
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Belgia Socialiști 1954 Alcide de Gasperi Italia Creștin-Democrați 1954- 1956 Giuseppe Pella Italia Creștin-Democrați 1956-1958 Hans Furler R. F. Germania Creștin-Democrați 1958- 1960 Robert Schuman Franța Creștin-Democrați 1960- 1962 Hans Furler R. F. Germania Creștin-Democrați 1962-1964 Gaetano Martino Italia Creștin- Democrați 1964-1965 Jean Duvieusart Belgia Liberali 1965- 1966 Victor Leemans Belgia Creștin-Democrați 1966- 1969 Alain Poher Franța Creștin-Democrați 1969- 1971 Mario Scelba Italia Creștin-Democrați 1971- 1973 Walter Behrendt R. F. Germania Socialiști 1973- 1975 Cornelis Berkhouwer Olanda Liberali 1975- 1977 Georges
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
1975 Cornelis Berkhouwer Olanda Liberali 1975- 1977 Georges Spénale Franța Socialiști 1977-1979 Emilio Colombo Italia Creștin-Democrați 1979-1982 Simone Veil Franța Liberali 1982-1984 Piet Dankert Olanda Socialiști 1984-1987 Pierre Pflimlin Franța Partidul Popular European 145 1987- 1989 Lord Henry Plumb Marea Britanie Democrații Europeni 1989-1992 Enrique Barõn Crespo Spania Socialiști 1992-1994 Egon A. Klepsch Germania Partidul Popular European 1994-1997 Klaus Hänsch Germania Partidul Socialist European 146 1997-1999 José Maria Gil-Robles Spania Partidul Popular European 1999-2002 Nicole Fontaine Franța Partidul Popular European 2002-2004 Pat
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]