1,243 matches
-
anul 1430 de către Toader Balș, din Frumușica, pe când domnea Alexandru cel Bun; bisericile din Botoșani Uspenia și Sfântul Gheorghe; biserica Sf. Nicolae din Coșula; biserica de la Ștefănești, construită în stil muntenesc în anul 1616 și multe altele. Tot gândind și depănând din caierul vremii, torcând amintiri, trenul trece peste râul Sitna și intră în stația Todireni. Fochistul locomotivei își alimentează rezerva de apă spre a ajunge cu bine la Iași, iar călătorii se dau jos și beau apă, alții se urcă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
servit dulceața, Florin zice: Tanti Anicuță, bună dulceață mai faci! Sărut mâna! La București i-am dus dorul ca și la cea de cireșe amare! Parcă pelteaua de gutui nu-ți plăcea, zice Dan, lui Florin și începe să se depene amintiri și după ce s-au făcut prezentările și s-a spus cum stau cu viața, dragostea, Dan a fost invitat să cânte și a cântat aria „Carmen” după ce s-a mai servit câteo dulceață de cireșe amare, aducând laudele cuvenite
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
anul 1430 de către Toader Balș, din Frumușica, pe când domnea Alexandru cel Bun; bisericile din Botoșani Uspenia și Sfântul Gheorghe; biserica Sf. Nicolae din Coșula; biserica de la Ștefănești, construită în stil muntenesc în anul 1616 și multe altele. Tot gândind și depănând din caierul vremii, torcând amintiri, trenul trece peste râul Sitna și intră în stația Todireni. Fochistul locomotivei își alimentează rezerva de apă spre a ajunge cu bine la Iași, iar călătorii se dau jos și beau apă, alții se urcă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
servit dulceața, Florin zice: Tanti Anicuță, bună dulceață mai faci! Sărut mâna! La București i-am dus dorul ca și la cea de cireșe amare! Parcă pelteaua de gutui nu-ți plăcea, zice Dan, lui Florin și începe să se depene amintiri și după ce s-au făcut prezentările și s-a spus cum stau cu viața, dragostea, Dan a fost invitat să cânte și a cântat aria „Carmen” după ce s-a mai servit câteo dulceață de cireșe amare, aducând laudele cuvenite
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în jerbe spumegânde colbul de argint al mării, în vreme ce bom presul se leagănă șovăitor în întuneric, ca antena unei dihănii blânde care își caută cuminte drumul, ținând locul omului de veghe picat în vrăjile sirenelor. Să vă spună corăbierii cum deapănă catargele fire aurii din stele și le urzesc pe velele învechite, prefăcându-le în țesături feerice... Să vă spună despre piuitul scripeților, ca țipătul întrebător al unor pescăruși de noapte, care însoțesc corabia bătând molcom din aripi albăstrite. Să vă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
audă spunându-li-se: « Dar tu, nu te încrezi în Providență? Vezi, eu nu am nici măcar un ban, și îmi pare că sunt un miliardar». Dar de câte ori don Calabria aflându-se cu apa până la gât datorită nevoilor urgente ale Operei, depănând rozariul și mergând cu pașii lenți înainte și înapoi pe terasa care domina Verona, «tirava su col fiato la Provvidenza» (invoca Providența cu o respirație rugătoare), după expresia-i caracteristică. Această respirație era rugăciunea arzătoare, insistentă, încrezătoare. Rugăciune și atât
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
spectacolul acestei capitale ce fredona ariile din Văduva veselă fără a se îngrijora de întorsătura periculoasă în care se angaja Imperiul, să retrăiască timpurile asemănătoare ale Parisului lui Offenbach sub Napoleon al III-lea, în pragul dezastrului din 1870. Își depăna cu plăcere amintirile din acele vremuri, acasă, la cîteva invitate, citindu-le fragmente din memoriile sale. La un dineu dat de ducele de Avarna, ambasadorul Italiei, ne-a oferit un fragment, de ordin gastronomic, în momentul în care a apărut
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
drepților, deopotrivă profesori si colegi, spre neuitarea noastră Apoi, cuprinși de emoția momentelor trăite, in vechea școala a amintirilor, să purcedem spre ctitoria voievodala a Movileștilor, la Sucevița, printre brazii de pe domoalele obcini, unde, întorcându-ne pe scara timpului, sa depănăm, in tihna peisajului montan, șirul atâtor trăiri din trecutele vremi și să ne bucurăm copilărește ca mai suntem împreună in aceste deosebite clipe...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
Rădoi, care, atunci cînd nu mai rabdă însingurarea, începe să arunce pietricele în Mediterana. M-am văzut și cu my friend Mario. Ne-a ajutat să găsim un teren de antrenament mai acătării. Cînd are timp, vine pe la noi și depănăm amintiri de cînd ne-a dat el nouă Europenele de tineret. Îmi pare rău că n-am adus cu mine și grătarul de la Snagov, că e și Țețe aici și voi știți că noi doi colaborăm bine în domeniu. I-
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în care e mirat să întîlnească alți tineri, hârtiile de adolescent cu proiecte de metafizică neefectuate, copilăria plină de emoții nemijlocite: O! Vreme-n care nu citeam! Când mă suiam, uimit, în tren Și când în veșnicul refren Atâtea gânduri depănam! Azi, trenul pare monoton:Ne temem de întîrzieri, Cetim gazetele de ieri, - Ne facem somnul în vagon! La geam cu capul gol în vânt, Știam că sunt de mult pe drum, Și nu știam, cum știu acum, La care kilometru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sărăcăcioasă. Lenjeria, pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. în lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”, țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cameră cu mine din eroare sau grabă. Eram sigur că a doua zi ofițerul poliției, securistul, ne va despărți. Eram doi oameni cu aceleași convingeri. Pentru acest fapt trebuia să fim izolați. Nu ne-am culcat și toată noaptea am depănat de toate. Părintele Nil Dorobanțu a servit la Mănăstirea Vladimirești împreună cu părintele Iovan și cu maica Mihaela care, după zece ani de temniță, a murit la Miercurea Ciuc. Am primit de la cucernicia sa, în acea noapte, împărtășanie sub formă de bucățele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vinde sufletul, exterminarea adversarului care se opunea, înfruntarea cu prostimea care prigonea cultura considerându-te reacționar dacă aveai un certificat de pregătire superioară, iar ei, retrograzii și primitivii, se numeau progresiști. Ne-am revăzut în anul 1946 la Bacău. Neam depănat fiecare tot zbuciumul parcurs de la despărțire, hărțuirile, tenebrele și toate mișeliile. Nu vreau să fac exces din povestirile vieții noastre. Unii dintre frați s-au îndepărtat și s au dezlegat de legământul de Frate de Cruce. Costinel Popvici a rămas
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
1964, când s-au făcut marile eliberări ale condamnaților politici. El s-a stabilit cu familia în orașul Moinești, Bacău, unde, după anul 1989, l-am vizitat de mai multe ori. Întâlnirea noastră a fost la fel de binevenită și ne-am depănat amintiri în același spirit de frați și camarazi, așa cum viața ne-a unit din tinerețe Frați de Cruce. Acum, când scriu aceste rânduri, amândoi suntem pe malul celălat, la capătul vieții, nouăzeci spre nouăzeci și unu de ani, nădăjduind și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
România viitoare, L’Indépendance Roumaine, până a-și face debutul, în 1881, la Curierul român. După ce trece pe la cele mai importante gazete ale vremii, în 1895 ajunge la Adevărul, unde, în 1921, în rubrica intitulată „Cronica săptămânală“, începe să-și depene nostalgic amintirile. Astfel prinde contur, încurajată și de scrisorile cititorilor, ideea uneia dintre cele mai captivante scrieri memorialistice din literatura română, Bucureștii de altădată, al cărei prim volum avea să apară în 1927. Bacalbașa a fost membru fondator al Societății
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
public mea culpa, să te căiești și să te rogi de iertare pentru prea multele-ți păcate? *Ieri, ultima zi a festivităților ocazionate de împlinirea a două decenii de la apariția primului număr al revistei, în jurul unei mese ovale, au fost depănate, la sugestia lui Radu Cârneci, primul redactor-șef al seriei noi, amintiri - vorba sa - „vesele, plăcute” din viața de redacție. „Ia spune-o tu, Ovidiule, c-o zici bine, pe aia cu dansul de la Odobești - dirija el -, și tu, Gane
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ciurea (motorul dinamic la etatea de 87 de ani) și față de mine. M-a mirat faptul că numai În câteva ceasuri, ați putut nota Întâmplări multe și lua date necesare. Dacă timpul ar fi fost mai lung, s-ar fi depănat Încă multe amintiri. Atât cât este, este foarte Închegat, Într-o formă foarte atrăgătoare! Ați modelat totul cu o Înaltă Înțelepciune, ca să fie corespunzător vremurilor! Uitasem să număr printre profesorii mei de la Facultate, pe Rădulescu-Motru, tocmai pe cel mai apropiat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu vă obosesc și să vă tulbur activitatea, acum când vă luptați cu găsirea sponsorilor. Pentru mine, această lipsă de comunicare a fost o pierdere psihică foarte Însemnată, eu nutrindu-mă din gândurile Dv. din scrisori. Să Încep să-mi depăn puținele evenimente petrecute În viața mea. Un lucru foarte important a fost să le cunosc părerile celor de la revista DRAMA, nou scoasă de Uniunea Scriitorilor, tocmai pentru a Împlini un mare gol făcut dramaturgiei, la piesa mea „Cresc apele”. Au
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1 Fălticeni, 15 feb. 1970 Dragă domnule Dimitriu, Am primit „amintirile” din anii de școală. Le-am citit cu mare plăcere. Sunt savuroase. Sunt străbătute de un umor de calitate și autentic. Îmi Închipui că dacă ați Încerca să vă depănați amintirile din anii de școală ar ieși o treabă bună. Ce spuneți? Deocamdată „Amintirile” trimise vor intra În numărul festiv al revistei școlii 312. Pe aici, unele vești triste: aud că domnul Stino e grav bolnav. Aud deasemenea că Vasiliu-Birlic
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
modestă, fiind Îngrijit cu devotament de soția sa, germană și catolică. Ea l-a dus la Botoșani când a murit, depunându-l În cavoul unor rude cândva bine situate. Am regretat mult dispariția sa. Nu mai avea cine să-mi depene Întâmplări de altădată, care mi-au ajutat să pătrund În profunzime atmosfera târgului și să cunosc astfel oameni duși În lumea de dincolo. 407 Poetul Marcel Mureșeanu, În acea perioadă În funcție la Comitetul Județean de Cultură. 408 Prof. Constantin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
se duce direct la gară, unde se întâlnește cu Comandantul, care pleca și el pentru câteva zile la Brad, unde îl aștepta soția. Era însoțit de Eugen Necrelescu și Ilie Colhon. În tren au avut, după atâtea săptămâni, ocazia să depene amintirile ultimelor întâmplări. Avea la el reviste germane, care comentau elogios intrarea lui în viața politică. La Copșa Mică s-au despărțit. Horia Sima a continuat drumul până la Brad, iar Nicolae Petrașcu a coborât să ia trenul spre Sibiu. în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
noapte de furtună. În viteza mașinii nu auzeam decât sfârâitul monoton și plăcut al roțllor de cauciuc alergând pe asfaltul neted al șoselei. Parcă ajunsesem la un capăt de lume, după un drum lung. Gândurile încep din nou să se depene și să mă poarte până la începuturile trăirii legionare. Apoi, rând pe rând, trec prin fața ochilor, ca-ntr-un film de cinematograf, imaginile miraculoase ale vieții fără de teamă și fără de prihană. Primul drum greu îl deschide Căpitanul în luptele studențești de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
parașutare, când începe reorganizarea; a fost comandant al Ardealului și după arestarea lui Nicolae Petrașcu din 1945 comandant al Mișcării Legionare și autor al manifestului care a pus pe gânduri conducerea comunistă. Se bucură cu toții de această întâlnire și după ce deapănă fiecare, câte au întâmpinat de când nu se mai văzuseră, își pun întrebarea în celulă, cărui fapt se datorează această întâlnire, în această formație. Ilie Niculescu presupune că: evenimente grave se vor petrece și pentru ca Mișcarea să reacționeze unitar, i-au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
bravei oștiri legionare. Cât am reușit voi afla tot „dincolo”. Din mărturiile despre Nicolae Petrașcu care se vor consemna, cea mai prestigioasă este a lui Ion Moța și cea mai plină de duioșie este aceea a fiului său, Horia, care deapănă câteva din puținele amintiri despre tatăl său din scurtele perioade cât acesta a fost împreună cu familia. Dăm pentru început dedicația pentru Nicolae Petrașcu de pe exemplarul cărții lui Ion Moța, „Cranii de lemn” aflată în prezent în biblioteca prof. Florin Claudian
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]