7,752 matches
-
este bine, că au tot ce le trebuie, (aici nu intră în discuție nevoia de a fi acasă la tine, acolo unde ai lăsat totul, inclusiv anii petrecuți din viața ta), cei de aici am început să ne obișnuim cu depărtările, însă au apărut dorințele de integrare a familiei. Cum venirea lor nu era posibilă pe moment, atunci s-a născut dorința mea de a pleca la ei, mai aproape de Polul Nord, doar la 250 kilometri de Lofoten, la malul Oceanului Atlantic, centrul
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
ne aștepta nora amicei, cu un alt român de prin Bistrița Năsăud pe post de șofer, Paul, soțul său, lucrând cu firma la Tronhaim, un oraș important al zonei, cu mult mai mare decât Kristiansund, aflat la vreo 200 km depărtare de acesta. Distanța de la Molde până la destinația noastră temporară era de vreo 70 km, așa că, ne-am îmbarcat în Audi 4 de culoare neagră și am luat-o pe lângă malul fiordului, pe șoseaua ce ne ducea spre apartamentul închiriat de
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
naufragiu, --ca o frunză pe apă-- alunecând în tăcere. Totul e gol în viața boemă. De ce taci? Spune-o vorbă și-mi ajunge. Nu pot nici să plâng. Doar o lacrimă îmi cade pe o pagină de dor.. Privesc în depărtare. Ce caut?! Bogăție...glorie..., nu înseamnă nimic! Îmi ajunge doar o vorbă! De ce taci? Fără tine, totul e gol în viața boemă. ...Doar un cuvânt... o frază... ****Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: DE CE TACI? / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DE CE TACI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384664_a_385993]
-
de oră cu sufletul la gură, dar zgomotul dispăruse de mult. „Nu-i semn bun!” - își zise cu amărăciune. Urcă pe scară în fânar, sperând că de la înălțime îl va zări pe Pătru undeva pe coline, la liziera pădurii. Din depărtări un punct se apropia vijelios de sat. Bucuroasă bătu din palme ca o fetiță: - El este, iubitul meu soț! Dar nu termină vorba că o musculiță îi pătrunse în ochi. O scoase cu colțul de la șorț și privi din nou
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
ascuns pe Tezeu iubea, Îi dă eroului cel curajos Ghemul de aur ce-l va salva. Biruitor spre casp s-a-ntors, De Ariadna însoțit, Dar flamura neagră nu a scos, Căci de ea nu și-a amintit. Egeu când vede-n depărtare Flamura neagră pe catarg, Se-aruncă de pe stânci în mare Crezându-și mort, feciorul drag. Legenda astfel amintește Că marea ce stă între stânci, Marea Egee se numește; Fiind marea durerii adânci. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: LEGENDA MĂRII EGEE / Gabriela Zidaru
LEGENDA MĂRII EGEE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384692_a_386021]
-
eu eram sceptic, nu speram într-o finalizare fericită, deși ne-am simțit bine împreună și doream să continuăm. Numai că, odată cu scurgerea timpului, simțeam că lipsește acea scânteie care să ne dea foc inimii și să ne pârjolească, iar depărtarea dintre noi contribuia la asta. Așteptam cu nerăbdare ziua de duminică, zi liberă, în care să mă pot delecta cu pescuitul pe mare. Așa că, într-o sâmbătă seara, m-am întâlnit la bufetul de la capătul blocului cu partenerii de pescuit
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
suflet cântă un cântec vechi despre un călător ce va veni din anotimpuri să-și atârne sufletul de celălalt suflet. Ridică-te,aici,nu ești acasă. Ia-ți cântecul și du-te. Călătorește. Caută. Cunoaște. Și nu uită : undeva,în depărtare,un alt suflet cântă... ianuarie 2015 Referință Bibliografica: Cântec de drum / Marius Horvath : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1509, Anul V, 17 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marius Horvath : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CANTEC DE DRUM de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382351_a_383680]
-
soarelui în larg, la circa o milă[ Milă = unitate de măsură folosită pentru lungimi în Anglia și SUA, egală cu 1609,3 m. Mila marină este o unitate de măsură folosită în navigație, egală cu 1852 m. (DEX)] și jumătate depărtare de țărm. Fără motor era riscant să te îndepărtezi mai mult de mal. Oricând se putea stârni o furtună și cele 30 - 40 minute parcurse ușor la dus, puteau deveni ore de risc, chin și efort fizic, chiar coșmar în
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
unde am ajuns eu, se mai auzeau încă motoarele pescarilor profesioniști, care-și conduceau bărcile spre larg, spre apa mai adâncă, mai rece și mai bogată în pește. Colegii mei, mai puțin norocoși, explorau noi zone, trăgând la rame. În depărtare, ca o adiere, se auzea șuieratul unei locomotive. Trenul șerpuia paralel cu șoseaua, ducând sau aducând călători veniți în vacanță pe litoral. Între timp, m-am hotărât să încerc să folosesc o voltă pentru capturarea unui eventual calcan, folosind bucăți
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
să nu tulbure somnul de veci al morților. Țipătul strident al unei păsări de noapte îi surprinse și se opriră locului speriați. Acesta se mai repetă de vreo două ori, apoi o bufniță fâlfâi din aripi printre copaci, iar în depărtări se auzi cântecul unui huhurez. De undeva dintr-un iaz, din adâncurile pădurii, răzbătu plăcut concertul broaștelor. Cerul era înstelat, fără pată de nor, iar luna nouă lumina slab întinderile. Tinerii se strecurară cu grijă printre morminte până la locul unde
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
o șoaptă se aude Purtând cu ea sclipiri de curcubeu Iar ochii tăi șăgalnic mă întreabă: "M-ai așteptat prea mult iubitul meu?" Nu plânge! Nu plânge...va veni din nou seninul Și primăvara iarăși va veni... N-auzi în depărtare zvonul De aripi peste dealuri și câmpii? Nu simți căldura explodând de viață Îmbrățișând cu dragoste pământul? În inima prea plină de zăpezi Nu se-nfiripă din iubire...cântul? Și nu vezi tu cum râde dimineața La geamul tău...cu
POEMELE IUBIRII 9 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382416_a_383745]
-
din 06 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ca rostogolul apei în cascade Prin văile pământului, șuvoi Am învățat, prietene, să ardem După măsura patimii din noi. Cât viscolul durerii mai rămâne Īn schimbul devenirii să înhame Copii zvârlți în vidul depărtării Cu nostalgia-ntoarcerii în mame. Din spate ne împinge inerția Rotind destinul lumilor pe-o sfoară Vai, am trecut prin noi de-o veșnicie Și mai ne-ntoarcem pentru-a câta oară? Săgeata timpului ireversibil Se-ndreaptă însă către eschaton
ESCHATON de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382469_a_383798]
-
am săturat de vară și de câmpul înverzit Dar acum, că ești aici te respect ca pe o doamnă Și mă-nclin cu reverență: Bună dimineața toamnă! De ce ești trist? De ce ești trist? De ce a ta privire Se rătăcește-acum spre depărtări? Ce cauți? Ce speri? Ce taină te frământă De cauți răspuns în cele patru zări? De ce în ochi o lacrimă târzie Aduce după ea un râu întreg? Te-a supărat ceva? Te doare dorul Sau poate e ceva ce nu
NOSTALGII DE TOAMNĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382494_a_383823]
-
de vigoare, În verde crud speranțele-mi îmbraci, Privind spre cer, ascult a Ta chemare, Căci ce promiți, întotdeauna faci. Dar fără crez, degeaba-i 'naintarea, Căci ce-i trecut, nicicând nu va mai fi, Doar prin Cristos e-aproape depărtarea, Numai prin El am drum spre veșnicii. Drumul cel bun, căci cărărui sunt multe! Spre veșnicii pleca-vom rând pe rând, Numai acel ce știe să asculte De Dumnezeu, se va-nălța, zburând. Acei ce fac doar voia lor și-ntr-una
DOAR VOIA TA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382486_a_383815]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > RUGĂCIUNEA UNUI COPIL Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iat-apar în depărtare Siluete ce roiesc, Iar în casă-i freamăt mare, Spre ferestre toți zoresc. Ș-acum ei ar vrea să vadă Pe-a lor tată de-a sosit, Însă cerul stă să cadă, Pentru cel ce n-a venit! Pe o
RUGĂCIUNEA UNUI COPIL de DANIEL DAC în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382488_a_383817]
-
de un suflet. Mă cheamă, mă caută, mă atrage, mă invită, mă așteaptă, mă primește, tânjește să îi ating așezarea, e locul în care timpul mi se dăruiește. Îmi vorbesc despre el plecările și venirile, tăcerile și rostirile, apropierile și depărtările, Îmi vorbesc cerul și pământul, odihna și vegherea, îl zăresc în temperatura clipelor, în încremeniri sau în rotația universului. Îmi cunosc locul. Poartă în el amprenta Lui Dumnezeu. Acasă mă iubește văzduhul. Acasă mi-ești și tu. ( 9 august 2016
AMPRENTA LUI DUMNEZEU de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382514_a_383843]
-
Cu sunete de tot răscolitoare, Ne-ademenește glasu-i pe-amândoi, Ne aduce-ntreagă dragostea-napoi Și ne poartă iar pe cărări de soare. Dar rămân copacii desfrunziți și goi, Noaptea cade-ncet printre stele rare, Deși se aude, clară-n depărtare, Vocea tristă, stinsă a unui oboi. Și se întinde murmurul de jale, Până ajunge necurmat la mine, Trecând peste păduri ce-i ies în cale, Întunecând chiar zilele senine. Ne-ar mai salva doar cântecele tale, Cu mângâieri ce vin
OBOI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382553_a_383882]
-
Acasa > Versuri > Visare > SALTUL Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului SALTUL Șoricelul cenușiu s-a balansat dispărând deodată-n depărtare oh, asta-i chiar teleportare icnește-n mine-a râs ceva și mă trezesc peste prăpastia dintre lumi în salt cu degetele încleștate-n cearceaful dimineții aterizând pe burtă-n pat largul peron pe care-n neorânduială zac șifonate răvășite
SALTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383832_a_385161]
-
permisă. În mine am făcut o mică rută De vise încâlcite și greșeli. Pe care doar iubirea le sărută Fără să aibă totuși îndoieli. Văd avariție că este mare Și vă ocupă chiar un loc aparte. Minciuna ce miroase-n depărtare. Are o voce ce se-aude dinspre moarte. Oportunismul n-are parașută Și scârțâie pe la încheieturi. Iubirea noastră este concepută Pe notele ce-s scrise-n partituri. Voi ocupa mereu un loc aparte În inima-ți acuma încercată. De intriganții
RĂZBUNAREA DESTINULUI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383851_a_385180]
-
la mii de kilometri : drumuri, peisaje, clădiri, în timp ce acestea erau vizitate de alte persoane.[ 11] La Suny College Purchase New York o femeie se află într-o cameră fără nici un stimul sensorial, doar un microfon alaturi.Prietena ei , la 2 mile depărtare exprimă idei prin cuvinte și transmitea mesaje despre o ilustrata aleasă întâmplător,.femeia din New York vorbea tocmai despre acea ilustrație, redând exact cuvintele prietenei ei. În cartea ,,Telepathic Impressions'' a lui I. Stevenson se face o statistică : 69,4% din
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
de a descoperi locurile pe măsură ce le vedeam. Vegetația era tot mai bogată și nu-mi puteam dezlipi privirea de geamul prin care vedeam verdele intens al pădurilor, ce se cățărau, încet-încet, până către vârfuri, printre fânațuri și pășuni, dispărând în depărtare ori dincolo de norii ce puneau stăpânire pe tot cerul, cât vedeam cu ochii. Am observat acum, dar mai ales ulterior, pe măsură ce atingeam cote mai înalte pe traseul spre alte obiective, turme de oi sau de vaci, păscând. Am auzit de la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
grăbit. Nu are cum oftările-mi s-audă, Ducând cu el ecouri pribegind. Îmi vii în gând și clipa mi-e răvașul, Pe care scriu un vers în cinstea Ta. Doar Tu îmi știi ce mare mi-e impasul, Și depărtarea este tot mai grea. De când e omenirea, iubirea e iubire, Înveșnicind trăirea pe pământ. E ca un foc ce nu se poate stinge... Că arde-n el în taină untdelemnul sfânt. Adie vântul serii și scriu pe frunza verde. Un
ECOURI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383912_a_385241]
-
pasă mie de o lume de nebuni, Că nu mi-or lua nici cerul și nici câmpul, Nici oasele martirilor străbuni. Aici în țara mea cu gust de floare, În țara mea cu rădăcina, În care din oricâte zări sau depărtare, Poti sa te-ntorci în matca-ti de regina. Silvana Andrada Tcacenco- 05.02.2016 Referință Bibliografica: NU-MI JUDECA POPORUL / Silvana Andrada : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI, 23 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
NU-MI JUDECA POPORUL de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383958_a_385287]
-
teză și ani-teză Filosoful avea privirea de ceață și ochii fumau pipă din cel mai bun tutun de Jamaica ” Istoria nu îmi va da dreptate” mi-a șoptit filosoful Și afară se auzeau speriate câteva oi pierdute de turmă În depărtare izvorul se chinuia să urce pietrele ” Istoria m-a părăsit la tinerețe” a oftat filosoful Seara s-a ridicat repede și misterioasă cum adolescența îndrăgostită O lacrimă s-a prelins pe buze sub formă de aripă ”Istoria m-a sacrificat
FILOZOFUL, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384023_a_385352]
-
a mai rămas din mine o să-mi cumpăr o clipă în care o să-mi încui toate amintirile ție ana îți las ultimul sărut primit la botezul copilului tău să nu plângi pentru că eu nu plec ci doar lunec înspre o depărtare în care nu ajunge nici visul de acolo poți privi cel mai bine în inima oamenilor iartă-mă iubito Dumnezeu nu este acasă o umbră se mișcă pe cer de colo colo și mă cheamă... Referință Bibliografică: cu mâna pe
CU MÂNA PE CLANŢA DE LA UŞA MORŢII de TEODOR DUME în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384061_a_385390]