3,978 matches
-
undele c, R, v se pot contopi într-o amplă undă pozitivă sincronă cu sistola ventriculară, iar depresiunea y este mai profundă decât în mod normal. In stenoza tricuspidiană unda a este mai amplă, unda c este mai scurtă, iar depresiunea y diminuă pâna la dispariție. In pericardita constrictivă unda a este mai amplă iar depresiunea y este mai profundă și mai rapidă. In insuficiența cardiacă dreaptă și în cea globală unda a crește foarte mult, iar depresiunea y diminuă. 15
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ventriculară, iar depresiunea y este mai profundă decât în mod normal. In stenoza tricuspidiană unda a este mai amplă, unda c este mai scurtă, iar depresiunea y diminuă pâna la dispariție. In pericardita constrictivă unda a este mai amplă iar depresiunea y este mai profundă și mai rapidă. In insuficiența cardiacă dreaptă și în cea globală unda a crește foarte mult, iar depresiunea y diminuă. 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă Energia necesară pentru returul venos este furnizată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mai scurtă, iar depresiunea y diminuă pâna la dispariție. In pericardita constrictivă unda a este mai amplă iar depresiunea y este mai profundă și mai rapidă. In insuficiența cardiacă dreaptă și în cea globală unda a crește foarte mult, iar depresiunea y diminuă. 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă Energia necesară pentru returul venos este furnizată de activitatea inimii, mișcările respiratorii, contracția mușchilor membrelor. Activitatea de pompă a inimii este factorul determinant major. Intoarcerea venoasă este rezultatul diferenței
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
rurale, dar mai ales în cele urbane, pot fi identificate cu ușurință „straturi“ de nume referitoare la aceleași topice, prin documentarea pe teren sau în arhive sau prin experiența de vorbitor și utilizator onimic dintr un anumit spațiu. De exemplu: Depresiunea Bîrsei și Țara Bîrsei, Alba și Limpejoara, Munții Apuseni și Carpații Apuseni, Bahna și Cîlneș, Murfatlar și Basarabi etc. Polionime „la distanță istorică“ pot fi considerate și numele care au denumit un anumit loc, au dispărut în timp, iar locul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în favoarea lui -u, considerat „articol hotărît popular“): Dealul Furcii, Vîrful Mare, Crișul Repede, Someșul Mic (după modelul femininelor: Valea cu Pești, Balta Brăilei, Dunărea Veche); forma de genitiv a determinantului este obligatorie în formațiile compuse (Munții Făgărașului, nu Munții Făgăraș, Depresiunea Brașovului, nu Depresiunea Brașov). Excepțiile, nu puține, se datorează prestigiului formelor din documentele geografice, tradiției istorice, principiului respectării numelor impuse cultural. Exemple: feminine simple „near ticulate“: Orăștie, Cernavodă; compuse cu primul termen nearti culat: Izvoru Crișului, Izvoru Mureșului, Fundu Moldovei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
considerat „articol hotărît popular“): Dealul Furcii, Vîrful Mare, Crișul Repede, Someșul Mic (după modelul femininelor: Valea cu Pești, Balta Brăilei, Dunărea Veche); forma de genitiv a determinantului este obligatorie în formațiile compuse (Munții Făgărașului, nu Munții Făgăraș, Depresiunea Brașovului, nu Depresiunea Brașov). Excepțiile, nu puține, se datorează prestigiului formelor din documentele geografice, tradiției istorice, principiului respectării numelor impuse cultural. Exemple: feminine simple „near ticulate“: Orăștie, Cernavodă; compuse cu primul termen nearti culat: Izvoru Crișului, Izvoru Mureșului, Fundu Moldovei, Dosu Luncii (față de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
singure denumiri“ pentru același topic. Astfel, Munții Șureanului se mai numesc și Munții Sebeșului sau Munții Orăștiei, Munții Cindrelului se mai numesc și Munții Cibinului sau Munții Sibiului, Balta Brăilei - Insula Mare a Brăilei, Ostrovul Mare - Porțile de Fier II, Depresiunea Bîrsei - Țara Bîrsei etc. Numele de locuri „omonime“ (cel puțin ca sorginte) se scriu și ele de multe ori în mod diferit: Stejăriș - Stejeriș, Săliște - Seliște - Siliște, Părău - Părîu, Petroasa - Pietroasa, Petriș - Pietriș, Mănăstirea - Mînăstirea, Răcaș - Recaș etc. Fenomenul dublei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al Arieșului, al orașului aflat în apropierea sa și al unui sat de lîngă Adamclisi, în județul Constanța, numit așa, probabil, de populația migrată din zona originară a Abrudului. Au fost for mate, prin polarizare, Abrud-Sat (component al orașului omonim), Depresiunea Abrudului și Măgura Abrudului. Atestările, începînd cu secolul al XIII-lea, se referă, pentru o lungă perioadă la minele din zonă și la așezările din jurul lor și abia în secolul al XIX-lea la pîrîul vecin. Formele din documente sunt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
denominației. Almaș Este numele a douăzeci și trei de topice diverse (șase ape mai mari sau mai mici, afluenți ai rîurilor Valea Mare, Barcău, Crișul Alb, Mureș, Someș, Șaru; cincisprezece sate în județele Arad, Alba, Neamț, Hunedoara, Sălaj, Bihor; două depresiuni, în Munții Săcărîmbului și în Podișul Someșan). Corelate etimologic cu acesta sunt și toponimele: Alma (sat în județul Sibiu), Almășel (un pîrîu, afluent de dreapta al Cracăului; o „vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Geoagiu; un sat în județul Hunedoara
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Sibiu), Almășel (un pîrîu, afluent de dreapta al Cracăului; o „vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Geoagiu; un sat în județul Hunedoara), Almășeni (o „văiugă“, afluent de dreapta al Băișoarei), Almăj (sat în județul Dolj), Almăjel (sat în județul Dolj), Depresiunea Almăjului (în Munții Banatului), Munții Almăjului (în Banat), Țara Almăjului (în Banat), Hălmagiu (sat în județul Arad), Hălmașu („vîlcea“, afluent de dreapta al pîrîului Ilișua), Hălmăcioaia (sat în județul Bacău), Hălmăgel (pîrîu, afluent de stînga al Băneștilor și sat în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
deal Ardița, un pîrîu Ardaloaia etc. În popor numele Ardeal desemnează numai Podișul Transilvaniei (Podișul Tîrnavelor și Cîmpia de la nord de Mureș), așadar numai regiunea înaltă și deluroasă din interiorul cetății carpatice, neincluzînd zonele joase, depresionare de la contactul cu muntele (Depresiunile Maramureșului, Făgărașului, Sibiului, Hațegului etc.). Aria de acoperire a toponimului este, de fapt, străveche, poate originară (în raport cu numele sau, poate, supranumele), accepția ulterioară fiind urmarea extensiunii date de administrație, care avea nevoie de un nume înglobator (așa cum s-a întîmplat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bîrsău de Jos și Bîrsău de Sus (sate în județul Satu Mare), Bîrsău Mare (sat în județul Sălaj), Dealul Bîrsăului (culme în Dealurile Ciceului), Dealurile Bîrsăului (în Chioar), Bîrsăuța (sat, județul Sălaj), Bîrseasca (pădure în Culoarul Oltului), Dealu Bîrsei (lîngă Jibou), Depresiunea Bîrsei (numită și Țara Bîrsei), Bîrsești (opt sate din județele Gorj, Vîlcea, Vrancea, Argeș, Teleorman, Olt), Bîrsoiu (sat în județul Vîlcea) și multe alte toponime minore (Bîrsaca, Bîrsaci, Bîrsan, Bîrsanca, Bîrsați, Bîrsă neasca, Bîrsătești, Bîrscota etc.). Etimologia acceptată de majoritatea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
iar în limbile neoslave „deal, munte“) sau din magh. berc, „vîrf de munte“. Bîrzava Este numele unui rîu, lung de 154 de kilometri, afluent de stînga al Timișului, al unui pîrîu, afluent de stînga al Mureșului, al unei culmi din Depresiunea Ciucului și a două sate din județele Arad și Harghita. Prin polarizare au fost create toponimele Bîrzăvița (culme în Munții Zarandului; rezervație în Munții Semenicului; „vîlcea“, afluent de stînga al Bîrzavei; „vîlcea“, afluent de dreapta al pîrîului Miniș) și Cîmpia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
s-ar fi putut să fie, cel puțin în anii mai puțin ploioși, în trecut). Brașov Este numele unuia dintre municipiile importante ale țării, reședință a județului cu același nume din centrul teritoriului romî nesc. Prin polarizare s-au format Depresiunea Brașovului, (Poiana Brașovului sau Poiana Brașov, cum i se mai spune) și Brașoveanca Mică (o poiană, la altitudine, mult mai mare decît cealaltă, în Munții Bîrgăului). Cele mai vechi atestări, începînd cu secolul al XIII-lea, consemnează formele Barasu, Brassu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Porumbescu, au înființat o societate culturală numită, cu un termen apropiat semantic, Arboroasa. Și alte regiuni romînești mai extinse ori mai restrînse poartă nume formate de la cuvinte referitoare la acoperirea vegetală: Moldova (o variantă etimologică), Țara Lăpușului (e. lopuș, „brustur“), Depresiunea Tîrnavelor (sl. trŭnŭ „arbore spinos“), Țara Almăjului (< magh. almás, „livadă cu meri“), Țara Făgăra șului (< fag). Formațiile slave care provin de la apelativul slav buc, formate de populația slavă, sau de autoritățile romînești, care au folosit mai multe secole limba slavă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de dreapta al Crișului Negru), Crișul Pietros (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Fîneața Izvoarelor-Crișul Pietros (rezervație botanică în Munții Bihorului); Crișul Repede (rîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Văraticului (pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Briheni), Depresiunea Crișului Alb (sau Zărandului), Calcarele cu Hippuriți din Valea Crișului, Depresiunea Crișului Negru (sau Beiușului), Defileul Crișului Repede, Depresiunea Crișului Repede, Culoarul Crișului (canal, afluent de stînga a Crișului Repede, și pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Dealul Crișului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al Crișului Negru), Fîneața Izvoarelor-Crișul Pietros (rezervație botanică în Munții Bihorului); Crișul Repede (rîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Văraticului (pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Briheni), Depresiunea Crișului Alb (sau Zărandului), Calcarele cu Hippuriți din Valea Crișului, Depresiunea Crișului Negru (sau Beiușului), Defileul Crișului Repede, Depresiunea Crișului Repede, Culoarul Crișului (canal, afluent de stînga a Crișului Repede, și pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Dealul Crișului (în Cîmpia Joasă a Crișurilor), Malul Crișului, Pădurea Crișului, Piatra Crișului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în Munții Bihorului); Crișul Repede (rîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Văraticului (pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Briheni), Depresiunea Crișului Alb (sau Zărandului), Calcarele cu Hippuriți din Valea Crișului, Depresiunea Crișului Negru (sau Beiușului), Defileul Crișului Repede, Depresiunea Crișului Repede, Culoarul Crișului (canal, afluent de stînga a Crișului Repede, și pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Dealul Crișului (în Cîmpia Joasă a Crișurilor), Malul Crișului, Pădurea Crișului, Piatra Crișului (culme în Munții Bihorului), Valea Crișului (Vîrf în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
stînga al pîrîului Mislea) este numit cu un diminutiv al Doftanei (ca în Olt > Olteț). Toponimele Dofteana (care desemnează un pîrîu de 26 km, afluent de dreapta al Trotușului, un sat în județul Bacău și o rezervație de arini în Depresiunea Dărmănești), Doftenița (diminutiv al primului) se află într-o altă zonă (Moldova) decît Doftana. Emil Petrovici mai consemnează un afluent de stînga al Doftanei, Doftenița și două sate (citate în Dicționarul lui Frunzescu de acum aproape o sută cincizeci de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Jiului, al unui izvor și al unei cascade din Gorj și a unui sat din județul Cluj. Prin polarizare de la hidronim, au fost formate toponimele Dorna Arini și Dorna Condrenilor (sate din județul Suceava), Dealul Dornei (culme în Cîmpia Jijiei), Depresiunea Dornelor (numită și Țara Dornelor sau Vatra Dornei), Dorneni (două sate în județul Bacău), Dornești (un pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Romîni, un sat în județul Neamț și unul în județul Suceava), Dornișoara (un afluent de stînga al Dornei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și un sat din comuna Seimeni, jud. Galați. Făgăraș Este numele unui municipiu din județul Brașov. De la toponimul Făgăraș s-au format, prin derivare și compunere: Munții Făgărașului, Golul Alpin al Munților Făgăraș, Făgă rașul Nou (sat în județul Tulcea), Depresiunea Făgărașului (sau Țara Făgărașului, parte a Podișului Transilvaniei), Vîrful Făgărașului, Culoarul Central Făgărășean (subunitate a Mun ților Făgărașului), Făgărășel-Berivoi (pîrîu, afluent de stînga al Oltului), Transfăgărășan (șosea alpină peste Munții Făgărașului). În maghiară numele este Fogaras, iar în săsește, Fugresch
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
gol onomasiologic de către sinonimul provenit din slavă, grădiște. Hațeg Este numele unui oraș din județul Hunedoara, al unui sat din județul Alba, al altuia din județul Constanța (întemeiat, probabil, de imigranți din zona Hațegului) și al unui lac (aflat în Depresiunea Hațegului). Formate prin polarizare sunt topo nimele Hațegana (sat în județul Alba și vîrf în Culoarul Central Făgărășan), Depresiunea Hațegului (cunoscută încă din vechime ca Țara Hațegului), Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului (parc natural în Munții Retezatului, în care trăiesc, protejați
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din județul Alba, al altuia din județul Constanța (întemeiat, probabil, de imigranți din zona Hațegului) și al unui lac (aflat în Depresiunea Hațegului). Formate prin polarizare sunt topo nimele Hațegana (sat în județul Alba și vîrf în Culoarul Central Făgărășan), Depresiunea Hațegului (cunoscută încă din vechime ca Țara Hațegului), Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului (parc natural în Munții Retezatului, în care trăiesc, protejați, tradiționalii și emblematicii pentru poporul romîn zimbri). Forma populară este Hațăg, numele maghiar - Hátseg, iar cel german - Hotzing. Toponimul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
municipiului de reședință al județului cu același nume, de unde a plecat Dinastia Huniazilor (Iancu de Hunedoara, Matei Corvin), cu un rol important în istoria Transilvaniei și a Regatului Ungar. Toponimele Hunedoara Timișană (sat din județul Arad) și Dealurile Hunedoarei (din Depresiunea Hațeg-Orăștie) sunt create prin polarizare de la numele Hunedoara. A fost atestat încă din vechime (secolul al XIII-lea și în continuare) sub formele Hunedoara, Hinedoara, Hinidoare, Inedoara. Numele maghiar, din care s-a format cel romînesc, este Hunyadvár, „cetatea Huniad
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Ardeal, dar și în Hunia din județul Dolj, Huniea Albă și Hunia Comeana (o tautologie toponimică) din județul Mehedinți. Corelate cu grupul de nume din jurul lui Hunyad par a fi Huedin (nume de oraș din județul Cluj), Dealul Huedinului (din Depresiunea Huedinului), Depresiunea Huedinului (din Podișul Huedinului), Podișul Huedinului (parte a Podișului Someșan). Numele a fost atestat sub formele Bánfy Hunyad (rom. Hoegyin, Hogyegyinu). Se pare că este vorba de redarea pronunției săsești Hoinden a ungurescului Hunyad (deci deformarea deformării, prin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]