1,930 matches
-
este un cal mare șărgat/ Capul și schinarea l-au luat/ Și întrânsul i-am băgat,/ Iar tu Ioane să rămâi/ Curat și luminat/ Ca Maica Domnului ce te-a lăsat/ Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu’’. După terminarea descântecului se vărsă toată apa pe negei. Aceiași Tasica Ionașcu ne mai aduce la cunoștință o altă modalitate de a scăpa de negei: „Te duci la pădure, tai o vargă de alun, apoi vii acasă și iei negeii la numărat. De
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vii acasă și iei negeii la numărat. De fiecare negel faci câte o crestătură pe vargă. După ce termini de numărat, pui varga în gard și spui: „Cum s- a uscat varga în gard, așa să se usuce negii lui Ion’’. Descântecul „de strânsul frigărilor” a fost cules de la Jenică Maftei (1898-1986) din satul Tarnița - care la rândul său l-a învățat de la mama lui, în anul 1928. Simptomele bolnavului erau: arsuri la stomac, inimă rea, slăbirea organismului, visuri rele, etc.
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Simptomele bolnavului erau: arsuri la stomac, inimă rea, slăbirea organismului, visuri rele, etc. Cauza bolii era aceea că persoanei respective i s-a făcut „de ursită”. Persoana astfel bolnavă trebuia descântată de strânsul frigărilor, astfel ea putea muri. La acest descântec se folosesc nouă fiare în miniatură, prinse pe o verigă, printre care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari: Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Persoana astfel bolnavă trebuia descântată de strânsul frigărilor, astfel ea putea muri. La acest descântec se folosesc nouă fiare în miniatură, prinse pe o verigă, printre care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari: Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu apă pe o cofă așezată cu gura în jos
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
De zăncite , de despletite, de zălude, de breahude./ Să iasă de la inima lui Ion/ De sub inimă, de la baierele inimii,/ Din chele, de sub chele, dintr-o mie de ciocănele/ Să rămână curat, luminat/ Ca soarele când răsare/ Ca busuiocul în floare/ Descântecul de la mine,/ Leacul de la Maica Domnului’’. Se descânta de trei ori. După primul descântec se bea de nouă ori câte o gură, apoi se spală cu apa din castron pe mâini, pe față și pe corp; după al doilea se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
De sub inimă, de la baierele inimii,/ Din chele, de sub chele, dintr-o mie de ciocănele/ Să rămână curat, luminat/ Ca soarele când răsare/ Ca busuiocul în floare/ Descântecul de la mine,/ Leacul de la Maica Domnului’’. Se descânta de trei ori. După primul descântec se bea de nouă ori câte o gură, apoi se spală cu apa din castron pe mâini, pe față și pe corp; după al doilea se bea de șapte ori; după al treilea de trei ori. Restul de apă se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din castron pe mâini, pe față și pe corp; după al doilea se bea de șapte ori; după al treilea de trei ori. Restul de apă se duce la un pom roditor și se toarnă la rădăcină. Frigările folosite la descântec se dau bolnavului câteva nopți la rând pentru a fi puse sub cap. Se descântă timp de trei zile la rând și dacă bolnavul nu se vindecă înseamnă că nu-i boala asta și se va căuta alt leac. Descântecul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
descântec se dau bolnavului câteva nopți la rând pentru a fi puse sub cap. Se descântă timp de trei zile la rând și dacă bolnavul nu se vindecă înseamnă că nu-i boala asta și se va căuta alt leac. Descântecul „de sancă” sau „de strânsul cel mare” Când copiii mici se învinețeau, începeau a se strânge, plângeau și nu aveau poftă de mâncare, pentru a-i descânta Artimia Stoica folosea ulei și sâneală și descânta în zilele de luni, marți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se învinețeau, începeau a se strânge, plângeau și nu aveau poftă de mâncare, pentru a-i descânta Artimia Stoica folosea ulei și sâneală și descânta în zilele de luni, marți și miercuri. Sâmbăta și în zilele de post era interzis descântecul. Pentru ca descântecul să aibă leac, se punea o lingură de lemn la brâu, la bata pestelcii (Pestelcă - (pop.) Șorț de pânză sau de postav pe care-l poartă femeile peste rochie și care, uneori, se poartă și de către bărbați;fotă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
începeau a se strânge, plângeau și nu aveau poftă de mâncare, pentru a-i descânta Artimia Stoica folosea ulei și sâneală și descânta în zilele de luni, marți și miercuri. Sâmbăta și în zilele de post era interzis descântecul. Pentru ca descântecul să aibă leac, se punea o lingură de lemn la brâu, la bata pestelcii (Pestelcă - (pop.) Șorț de pânză sau de postav pe care-l poartă femeile peste rochie și care, uneori, se poartă și de către bărbați;fotă). În timp ce se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Și-n mare le- oi da/ Și acolo o să cheie, să răscheie/ Ca spuma de mare,/ Ca roua de soare./ Să rămână o Mariță curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca maică-sa ce a făcut,/ Ca Dumnezeu ce a lăsat/ Descântecul de la mine,/ Leacul de la Maica Domnului’’. Pe tot timpul descântecului, se frecționează copilul cu amestecul de ulei și sâneală pe față, pe spate, pe piept, de câte trei ori după fiecare dintre descântece. Descântecul „de bubă rea” Apariția la copii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să răscheie/ Ca spuma de mare,/ Ca roua de soare./ Să rămână o Mariță curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca maică-sa ce a făcut,/ Ca Dumnezeu ce a lăsat/ Descântecul de la mine,/ Leacul de la Maica Domnului’’. Pe tot timpul descântecului, se frecționează copilul cu amestecul de ulei și sâneală pe față, pe spate, pe piept, de câte trei ori după fiecare dintre descântece. Descântecul „de bubă rea” Apariția la copii și la adulți a unei bube care nu se mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a făcut,/ Ca Dumnezeu ce a lăsat/ Descântecul de la mine,/ Leacul de la Maica Domnului’’. Pe tot timpul descântecului, se frecționează copilul cu amestecul de ulei și sâneală pe față, pe spate, pe piept, de câte trei ori după fiecare dintre descântece. Descântecul „de bubă rea” Apariția la copii și la adulți a unei bube care nu se mai vindeca, necesita a fi vindecată. Pentru descântatul acesteia se folosea o bucată de pânză din cânepă, făcută mototol, groasă cât degetul, care era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
făcut,/ Ca Dumnezeu ce a lăsat/ Descântecul de la mine,/ Leacul de la Maica Domnului’’. Pe tot timpul descântecului, se frecționează copilul cu amestecul de ulei și sâneală pe față, pe spate, pe piept, de câte trei ori după fiecare dintre descântece. Descântecul „de bubă rea” Apariția la copii și la adulți a unei bube care nu se mai vindeca, necesita a fi vindecată. Pentru descântatul acesteia se folosea o bucată de pânză din cânepă, făcută mototol, groasă cât degetul, care era arsă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se ungea buba, descântând de trei ori, spunând: „Bubă ră, zgaibă ră/ Nu coace, nu sparge./ Din vârf te-ai usca/ De la Maria / Să rămână curată și luminată/ Ca argintul de strecurat/ Ca Maica Domnului din cer ce-a lăsat’’. Descântecul se făcea de trei ori și, dacă buba nu se vindeca, se mai spunea de trei ori. Un bătrân din satul Bărboasa știa să descânte „de bubă ră” și „de bube dulci”, folosind balega de cal. El descânta trei duminici
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spunea de trei ori. Un bătrân din satul Bărboasa știa să descânte „de bubă ră” și „de bube dulci”, folosind balega de cal. El descânta trei duminici la rând, de câte trei ori, indiferent dacă era sau nu lună plină. Descântecul se făcea la gura cuptorului, cu focul aprins pe vatră. El lua câte o părticică din balega de cal pe care, după ce o dădea pe la bubele de la gura pacientului și pe la baza cuptorului, o arunca pe foc, spunând: „M-am
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de ciudă s-au mâniat și s-au supărat/ În baligă de cal s-au băgat/ În gura cuptorului s-au uscat,/ Iar Ion să rămână curat și luminat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce- a lăsat’’. Descântecul „de bube dulci” îl știa și Ion Coca. Pentru descântec se folosea o cârpă țesută din cânepă care se ardea, iar cenușa se presăra pe bubă, zicând: „M-am sculat sâmbătă dimineața/ Ș- am luat un topor/ Și-l luai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
baligă de cal s-au băgat/ În gura cuptorului s-au uscat,/ Iar Ion să rămână curat și luminat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce- a lăsat’’. Descântecul „de bube dulci” îl știa și Ion Coca. Pentru descântec se folosea o cârpă țesută din cânepă care se ardea, iar cenușa se presăra pe bubă, zicând: „M-am sculat sâmbătă dimineața/ Ș- am luat un topor/ Și-l luai deschinare/ Și mă duc la pădurea mare./ M-am întâlnit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce a lăsat./ Maica Domnului când a plecat/ Pe toată lumea lecuia./ Lecuiește și pe Ioana/ Din creierii capului/, Din fața obrazului,/ Din amurgul ochilor,/ Din interiorul ochilor,/ Să rămâie ca roua de soare/ Ca vântul curat’’. Descântecul „de junghi” Din cauza unui efort mare sau a unei răceli apăreau junghiurile care își găseau leacul și cu ajutorul unui descântec pentru care se foloseau o ață de cânepă, apă neîncepută într-o mosoaică și un cuțit. Ața de cânepă era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Din creierii capului/, Din fața obrazului,/ Din amurgul ochilor,/ Din interiorul ochilor,/ Să rămâie ca roua de soare/ Ca vântul curat’’. Descântecul „de junghi” Din cauza unui efort mare sau a unei răceli apăreau junghiurile care își găseau leacul și cu ajutorul unui descântec pentru care se foloseau o ață de cânepă, apă neîncepută într-o mosoaică și un cuțit. Ața de cânepă era „ciucită” de cel ce descânta și-o torcea din mână cel descântat, cam de 1,5 m. Ața era amestecată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o mosoaică și un cuțit. Ața de cânepă era „ciucită” de cel ce descânta și-o torcea din mână cel descântat, cam de 1,5 m. Ața era amestecată în mosoaică unde se afla apă, folosind un cuțit curat, spunând descântecul ce rezuma povestea cultivării cânepii, astfel: „Luai sacul cu cânepă/ Mă dusei și-o semănai/ După ce am semănat/ M-am dus mai târziu și am greblat-o/ Mai târziu m-am dus și am smuls-o/ Am dus-o acasă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
făcuto cămașă,/ Am purtat-o/ Și-am lepădat-o./ Așa să lepede Ion giunghiul/ Din creștetul capului,/ Din fața obrazului,/ Din viderile ochilor,/ Din auzul urechilor./ Ion să rămână curat și luminat/ Ca argintul strecurat/ Cum Maica Domnului l-a lăsat/. Descântecul de la Elena Bertea,/ Leacul de la Dumnezeu’’. Cu apa din mosoaică se uda locul dureros, ața se punea de-a curmezișul umărului. Apa rămasă se toarnă pe un câine a să se ducă durerea bolnavului la el. Se descânta de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Se spărgea în așa fel încât să rămână gălbenușul întreg, se purta pe corpul omului până în locul dureros. Acolo gălbenușul se spărgea singur. Cu ajutorul unei ațe de cânepă se lega cruciș și se freca gălbenușul în locul dureros și junghiul trecea. Descântecul „de desfăcut” (cules de la Marița Chirilă) Pentru acest descântec, Marița Chirilă folosea apă de la trei fântâni care se punea întrun castron de lut, o para de argint și o cordică roșie. Când mergea la fântână după apă, femeia spunea așa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
întreg, se purta pe corpul omului până în locul dureros. Acolo gălbenușul se spărgea singur. Cu ajutorul unei ațe de cânepă se lega cruciș și se freca gălbenușul în locul dureros și junghiul trecea. Descântecul „de desfăcut” (cules de la Marița Chirilă) Pentru acest descântec, Marița Chirilă folosea apă de la trei fântâni care se punea întrun castron de lut, o para de argint și o cordică roșie. Când mergea la fântână după apă, femeia spunea așa: „Sculatu-s-a Ioana de dimineață/ Și-a plecat la fântâna
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
urmă dă mâinile peste capul celui descântat, desfăcându-le. Apa în care s-au ținut mâinile se folosea la spălat, după ce s-a băut de trei ori din ea, iar ceea ce a mai rămas, se arunca la un loc curat. Descântecul „de dragoste” (cules de la Ruxandra Bertea din Bărboasa) Se rostea în șoaptă, atunci când flăcăul și fata plecau la horă: „Cum ascultă toată lumea/ Clopotele trăgând,/ Muzică în sat cântând,/ Păunii cârâind/ Așa să asculte toți pe Ioana și pe Ion/ Toți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]