6,256 matches
-
sunt sensurile și media? Poate am dori să știm care a fost scorul mediu pe o anume variabilă: care a fost media de vârstă a tuturor cazurilor din fișierul de date. Aceste date pot fi găsite folosind ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTIC / DESCRIPTIVE. Dacă dorim să aflăm care este media subgrupelor de respondenți, cum ar fi media de vârstă a bărbaților și apoi a femeilor, avem nevoie de ANALYZE/ COMPARE MEANS / MEANS. Care este media pentru subgrupele de respondenți? Dacă vrem să aflăm
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
introdusă în această căsuță. Când tastăm Paste, fișierul Syntax va conține aceste rânduri: Figura nr. 5.12: Fișier syntax pentru SPLIT FILE După ce dăm această comanda fie din Syntax fie din meniul programului, putem realiza un tabel cu ajutorul comenzii ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS /FREQUENCIES. Dumneavoastră credeți ca se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni? Sexul respondentului Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent masculin Valid Da 339 36,7 36,7 36,7 Nu 585 63,3 63,3 100,0 Total
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mediana este 22.5. Media aritmetică se obține după cum știm totalizând scorurile și împărțind suma la numărul de scoruri. În Tabelul 5.2 totalul scorurilor este de 452 iar media este 452/20=22,6. În SPSS intrăm în ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/ FREQUENCIES. Vom da clic pe Statistics și vom activa acest meniu unde vom marca opțiunile care ne interesează. Figura nr. 6.1: Meniul Frequencies Figura nr. 6.2: Opțiunea media, mediana și modul Vom da apoi clic pe Continue
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
superioară. Amplitudinea semi-intercuartilică este amplitudinea intercuartilică împărțită în 2. Pentru a face diferențe în funcție de sex am utilizat comanda SPLIT FILE. La această opțiune am introdus variabila sex după care am realizat un tabel cu cuartile și amplitudinea din meniul ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/FREQUENCIES. După ce activăm în fereastra de dialog care apare, Statistics, vom marca Range pentru amplitudine și Quartiles pentru cuartile. Fereastra de dialog va arăta în modul următor: Figura nr. 6.10: Opțiunea pentru cuartile Nu trebuie să uităm că
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
25 34,5000 50 39,5000 75 69,7500 feminin N Valid 10 Missing 0 Range 56,00 Percentiles 25 35,5000 50 45,5000 75 59,5000 Pentru a calcula deviația standard și varianța în SPSS, intrăm în ANALYZE/ DESCRIPTIVE STATISTICS/ FREQUENCIES/STATISTICS, iar aici vom marca Std. Deviation și Variance. Fereastra de dialog va arăta în modul următor: Figura nr. 6.11: Opțiunea pentru deviația standard și varianță Statistics vizite masculin N Valid 10 Missing 0 Std. Deviation 21
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în formă de clopot a distribuției standard normale. Exemplu. Dacă dorim să analizăm distribuția variabilei venit 1 (venitul deținut de întreaga gospodărie) din Barometrul de opinie 2007, vom apela la acești doi indicatori prezentați mai sus. Vom folosi comanda ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/FREQUENCIES/STATISTICS și vom bifa Skewness și Kurtosis după care vom utiliza comanda ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/CHARTS și opțiunea With normal curve. Figura nr. 6.12: Opțiunea pentru Skewness și Kurtosis Figura nr. 6.13: Opțiunea pentru graficul distribuției
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
1 (venitul deținut de întreaga gospodărie) din Barometrul de opinie 2007, vom apela la acești doi indicatori prezentați mai sus. Vom folosi comanda ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/FREQUENCIES/STATISTICS și vom bifa Skewness și Kurtosis după care vom utiliza comanda ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/CHARTS și opțiunea With normal curve. Figura nr. 6.12: Opțiunea pentru Skewness și Kurtosis Figura nr. 6.13: Opțiunea pentru graficul distribuției unei variabile Rezultatele din fișierul Output sunt prezentate mai jos. Statistics În luna trecută (septembrie 2007
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
159 TOTAL 159 Interpretare: 106 persoane au declarat că au vârsta cuprinsă între 15-35 ani, 144 persoane au declarat că au vârsta cuprinsă între 15-45 ani etc. În SPSS se pot realiza frecvențele absolute, relative sau cumulate din meniul ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/FREQUENCIES. Figura nr. 6.17: Opțiunea frequencies Pentru a ilustra un exemplu am luat variabila d2 din Barometrul de opinie publică din luna mai 2007, care măsoară gradul de mulțumire față de felul în care trăiesc persoanele. Valorile de NS
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nouă localități vom deschide fișierul Syntax și vom rula comenzile, salvând astfel foarte mult timp și efort depus în prelucrarea datelor. Exemplu. Dorim să realizăm un tabel cu frecvențe la variabila analizată mai sus (d2). Vom intra în meniul ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/FREQUENCIES vom selecta variabila iar apoi vom bifa opțiunea PASTE. Figura nr. 6.22: Procedura frecvențelor obținută în Syntax Figura nr. 6.23: Procedura frecvențelor obținută în Syntax-formatul comenzii 6.7. Reprezentarea grafică a datelor 6.7.1. Histogramele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
tip bară, barele sunt separate pentru a indica faptul că ele reprezintă categorii diferite. În SPSS, orice categorie care este nulă (are o frecvență zero) nu va fi prezentată într-un grafic tip bară. În SPSS intrăm în meniul ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/ FREQUENCIE/CHARTS. După ce activăm fereastra de dialog vom marca Histogram și With normal curve pentru a estima distribuția normală. Fereastra de dialog va arăta în modul următor: Figura nr. 6.24: Fereastra de dialog pentru grafice tip bară Pentru
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de normalitate care vor fi prezentate la capitolul de teste. Reprezentarea grafică are rolul doar de vizualizare, pentru a înțelege mai bine tipul de distribuție. 6.7.2. Grafice tip bară din meniul Frequencies În SPSS intrăm în meniul ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/ FREQUENCIES/CHARTS. După ce activăm fereastra de dialog vom marca Bar Charts și vom bifa Percentage, pentru a realiza un grafic în procente (frecvențe relative). Tot din acest meniu putem realiza și grafice tip plăcintă Pie Charts. Figura nr. 6
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
decizii cu privire la distribuția scorurilor. Mediana este indicatorul valorii centrale și lungimea căsuței indică variabilitatea scorurilor. Dacă mediana nu este în mijloc, distribuția scorurilor se abate de la distribuția normală. Mediana este reprezentată printr-o linie mai groasă. Se folosește comanda ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/ FREQUENCIES /EXPLORE Figura nr. 6.26: Opțiunea Explore Pentru a putea identifica variabilele care urmează a fi analizate trebuie să intrăm in Dependent List. Dacă datele formează subgrupe de cazuri care trebuie analizate separat introducem variabilele în Factor List
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
parte din persoane care au răspuns cu acest cod și depășesc procentul de 50%. De aceea acest indicator poate fi folosit dar cu imprecizia și erorile aferente. 6.10. Analiza datelor măsurate pe scală de interval sau raport În analiza descriptivă a acestor variabile se folosesc indicatorii tendinței centrale (media, mediana și modul), mărimile multiple (cuartilele, decilele, centilele), indicatorii care măsoară gradul de împrăștiere a scorurilor față de medie (abaterea standard, varianța, coeficientul de variație). Datorită faptului că aceste variabile pot lua
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Analiza variabilelor măsurate nominal sau ordinal 7.1.1. Grafice cu două variabile Pentru descrierea modului în care o variabilă se distribuie în categoriile altei variabile se pot utiliza graficele de tip bară. Graficele se pot realiza din meniul ANALYSE/DESCRIPTIVE STATISTIC/CROSSTABS, dar din acest meniu se pot obține grafice doar în frecvențe absolute. Figura nr.7.1: Opțiunea Crosstabs Se vor selecta cele două variabile pe care dorim să le analizăm, una se va trece pe coloane (Column) și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2 = Nu). Variabilele au fost luate din Barometrul de Opinie Publică, ediția mai 2006. Căsuțele tabelului conțin: frecvențele observate, procentele din total, cele de pe linie și cele de pe coloană. Pentru a construi acest tabel: 1) Se selectează din meniu ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/ CROSSTABS și se aleg variabila de pe linie și cea de pe coloană. În continuare se apasă butonul Cells, unde, pentru a obține frecvențele observate se bifează Counts/Observed, iar pentru procentele pe linie, coloană și din total, se bifează Percentages
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
R ar fi avut o valoare cuprinsă între 0 și 1 (în acest caz variabila mediu are valoarea 1 pentru urban). Figura nr.7.5: Calcularea raportului de șanse Pentru a obține aceste valori în SPSS, se selectează opțiunea ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/CROSSTABS, se introduce variabila de pe linie și cea de pe coloană, iar din opțiunea Statistics se selectează Risk. Rezultatul este prezentat în tabelul de mai jos. Pe lângă valoarea raportului de șanse este calculat și intervalul de încredere, adică limitele în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
variabila are o distribuție normală? Pentru aceasta vom folosi testele de concordanță realizate prin programul SPSS: * Testul W a lui Shapiro-Wilks este un test de normalitate aplicabil pentru eșantioane cu mai puțin de 50 de observații, disponibil în meniul ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/EXPLORE/PLOTS, la opțiunea Normality Plots with tests. Tot din meniul EXPLORE se obțin și indicatorii de aplatizare (boltire) și oblicitate ai distribuției. * Coeficientul de boltire Kurtosis >0 indică o distribuție aplatizată, K<0 indicând o distribuție ascuțită. Coeficientul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pe Oy cele așteptate, în timp ce graficul P-P reprezintă probabilitățile cumulate observate și așteptate. În ambele cazuri punctele de pe grafic formează o linie înclinată la 45˚ atunci când distribuția este normală. * Boxplot. Acest tip de grafic se găsește în SPSS la DESCRIPTIVE STATISTICS/EXPLORE/PLOTS/BOXPLOT și testează ipoteza normalității distribuției. Graficul boxplot are pe axa Oy variabila dependentă și pe axa Ox categoriile variabilei independente. Pentru fiecare categorie a variabilei independente este construit un dreptunghi care indică dispersia valorilor dependentei. Linia
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nr. 9.1: Opțiunea COUNT definirea variabilelor pentru indicele de numărare, participare protest. Figura nr. 9.2: Opțiunea COUNTdefinirea valorilor pentru indicele de numărare, participare protest. În continuare rulăm comanda Frequencies (de calculare a frecvențelor) fie din meniul principal ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/ FREQUENCIES, fie tastând în fereastra de sintaxă comanda 'frequencies nume variabilă.', în acest caz 'fre pol.'. În fișierul de rezultate Output se va genera următorul tabel: pol Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Valid ,00 903 74,5 74
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mijloacele și combinațiile adecvate pentru a-și atinge obiectivele. Una dintre caracteristicile bărbaților din Japonia este imaturitatea, chiar o oarecare iresponsabilitate. Se spune aici că femeile sunt slabe, Însă mamele sunt redutabile. Ele sunt mai profunde, acolo unde bărbații sunt descriptivi, iar asta se observă În munca de zi cu zi. Ceea ce nu e spus este vital, iar munca este infiltrată În permanență de sensibilitate și relațional. Se vorbește, În aparență, despre o mulțime de lucruri, fără a se numi neapărat
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
continuitatea unei mișcări, pe cînd În al doilea există o ruptură. Vezi p. 72. În Brazilia s-ar vorbi despre jeitinho, istețime sau soluție miraculoasă apărută din inspirația individuală Într-o situație care, rațional, nu permitea nimic! În Japonia, minuțiozitatea descriptivă corespunde unei maniere de a se implica total În prezent. Demers constînd În compararea practicilor propriei organizații cu cele ale altor organizații (n. tr.). Pe lîngă raportul ce consemnează date obiective cu privire la salonul ori congresul la care a participat, la
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Numele revelat în vederea legământului - Yahweh, apoi despre numele date de Israel divinității: El (El-Shaddai, El-Elyon, El-Olam, El-Bethel, El-Roi, El-Berith, El Elohe-Israel), Elohim, Eloah, Baal, Adon și, în sfârșit, la capitolul „Alte apelative” Stâncă, Tata - Frate, Rege - Judecător - Pastor și expresiile descriptive Dumnezeul cel viu, Cel Dintâi și Cel de pe Urma, Cel Vechi de Zile. • Ceslas Spicq, Theological Lexicon of the New Testament translated and edited by James D. Ernest, Hendrickson Publishers, Peabody Massachusetts, 1994. Oferă foarte multă informație lexicala și teologica asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
care își ia numele orice paternitate în cer și pe pamant” (Ef 3,15). La acestea se mai adaugă implicarea Tatălui în mântuirea omului, dându-l pe însuși Fiul său unul-născut (cf. e.g. Rom 8,32; Gal 1,15-16). Nume descriptive și nume metaforice Acestea au semnificații ce pot fi grupate în câmpuri semantice comparabile cu cele pe care le-am perceput când am vorbit despre numele divine în Vechiul Testament. 3.2.1.3. Existent, Veșnic Spre deosebire de numele care semnifică, în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
românești, considerăm că traducerea BVA este cea mai bună, întrucât, operând inversiunea dintre substantiv și adjectiv, arată pe cine determina adjectivul „nevăzut” fără a mai pune articol hotărât la „Dumnezeu”, articol care se impune când urmează un articol adjectival. Nume descriptive și nume metaforice 3.2.2.6. Existent, Veșnic 3.2.2.6.1. ho alQthinós/hQ aletheia: „Cel Adevărat”/„Adevărul” (toate traducerile românești); „Verus”/„Veritas” (Vg); „le Vrai”/„la Vérité” (BJ); „the true one”/„the Truth” (RSV). ho alQthinós
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
activității gândirii spre operații superioare, În timp ce altele de tipul „care?”, „cine?”, „ce?”, „unde?”, „când?”, „ce sunt?” ar Îndeplini o funcție mai mult cognitivă. De mare utilitate ar fi și așa-numitele Întrebări „de descoperire”, care Înlesnesc trecerea cu ușurință de la descriptivul „cum?” la cauzalul „de ce?”, „pentru ce?”. Acestea trezesc curiozitatea epistemică și favorizează o activitate organizată de căutare. Dar, În ultimă analiză, și valoarea unei Întrebări, menționează același cercetător, variază În funcție de raportul care există Între textul (formularea) ei și contextul de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]